Circumstanţe medicale cu rol determinant în înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă

Prin încheierea penală nr.271 din data de 13 martie 2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Alexandria, în dosarul nr. 1208/740/2018/a1.1 , în baza art.207 alin.4 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul O.G. A., cu domiciliul în comuna Buzescu, judeţul Teleorman,  prin încheierea nr. 180 din data de 15.02.2018 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Alexandria, în dosar nr. 768/740/2018, definitivă prin necontestare, măsură ce a fost menţinută până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Alexandria, analizând actele dosarului, prin prisma motivelor de fapt  şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, prin raportare la circumstanţele reale şi personale ale cauzei, a reţinut că, în cursul urmăririi penale, prin încheierea nr. 180 din data de 15.02.2018 pronunţată de Judecătoria Alexandria în dosarul nr. 768/740/2018, definitivă prin necontestare, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. G. A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 15.02.2018 şi până la data de 16.03.2018, inclusiv

În motivarea soluţiei pronunţate, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, în speţă, există probe şi motive temeinice de bănuială rezonabilă  că inculpatul au săvârşit infracţiunea de care este acuzat. Totodată s-a reţinut că probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aibă aceeaşi greutate ca şi probele care ar justifica o soluţie de condamnare, standardul de probă fiind diferit, iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natură să aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut următoarea situaţie de fapt: în noaptea de 31.10/01.11.2017, inculpatul O. G.A. a pătruns prin escaladarea gardului şi spargerea unui geam în locuinţa persoanei vătămate B. M. din comuna Buzescu, judeţul Teleorman de unde a sustras o bicicletă, încărcătoare de telefon şi prelungitoare electrice; în noaptea de 09/10.01.2018, inculpatul a pătruns în curtea locuinţei persoanei vătămate N. A. din com. Buzescu, jud. Teleorman, a spart lacătul garajului şi din interior a sustras o pompă şi un hidrofor electric iar în noaptea de 12/13.01.2018, inculpatul a pătruns în curtea locuinţei persoanei vătămate P. M. din com. Buzescu, jud. Teleorman prin escaladarea gardului împrejmuitor, a distrus 4 ochiuri de geam de la mai multe uşi, iar din locuinţă a sustras 3 poliţe de mobilier. În mod similar, s-a reţinut că în seara zilei de 30.01.2018 inculpatul O. G.A. a pătruns în locuinţa persoanei vătămate R. C. din comuna Buzescu, judeţul Teleorman, escaladând un geam al casei de locuit şi din interior a sustras mai multe bunuri pe care le-a introdus într-o sacoşă, iar în în noaptea de 05/06.02.2018, inculpatul a pătruns prin spargerea geamului exterior în Biserica Sf.Voievozi din com. Buzescu, jud. Telorman, de unde a sustras suma de 120 lei.

S-a mai reţinut faptul că, prin ordonanţa din data de 01.11.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 - art 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b Cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 31.10/01.11.2017, persoane necunoscute au pătruns prin spargerea unui geam în locuinţa persoanei vătămate B.M. din comuna Buzescu, judeţul Teleorman de unde au sustras o bicicletă, încărcătoare de telefon şi prelungitoare electrice.

 Prin ordonanţa nr. 2087/P/2017 din data de 14.11.2017, a lucrătorilor din cadrul Postului de Poliţie Buzescu, confirmată în data de 16.11.2017 de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul O.G. A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b din CP.

 Prin ordonanţa din data de 11.01.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de furt calificat şi distrugere, fapte prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 - art 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b din C.P. şi art. 253 alin.l din C.P., rap. la art. 38, alin.l din C.P., constând în aceea că în noaptea de 09/10.01.2018, persoane necunoscute au pătruns în curtea locuinţei persoanei vătămate N. A. din com. Buzescu, jud. Teleorman, au spart lacătul garajului şi au sustras din interior o pompă şi un hidrofor electric, spărgând de asemenea mai multe ochiuri de geam.

Prin ordonanţa din data de 15.01.2018 a lucrătorilor din cadrul Postului de Poliţie Buzescu, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul O. G. A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi distrugere, fapte prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 -art. 229 alin. 1 lit. b şi d si alin. 2, lit. b din CP. şi art. 253, alin.l, din C.P., cu aplic. art. 38 din CP.

Prin ordonanţa nr. 78/P/2018 din data de 16.01.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, s-a dispus confirmarea efectuării urmăririi penale faţă de suspectul O. G. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi distrugere, fapte prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b din CP. şi art. 253 alin.l din C.P., cu aplic. art. 38 din CP.

Prin ordonanţa din data de 13.01.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de furt calificat şi distrugere, fapte prev. si ped. de art. 228 alin. 1 - art 229 alin. 1 lit. b şi d si alin. 2, lit. b din CP. şi art. 253 alin.l din CP., rap. la art. 38, alin.l din CP., constând în aceea că în noaptea de 12/13.01.2018, persoane necunoscute au pătruns în curtea locuinţei persoanei vătămate P.M. din com. Buzescu, jud. Teleorman prin escaladarea gardului împrejmuitor şi au distrus 4 ochiuri de geam de la mai multe uşi, iar din locuinţă au sustras 3 poliţe de mobilier.

Prin ordonanţa nr. 90/P/2018 din data de 16.01.2018 a lucrătorilor din cadrul Postului de Poliţie Buzescu, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Oinaru Georgian Alexandru, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi distrugere, fapte prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 -art. 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b din CP. şi art. 253 alin.l din CP., cu aplic. art. 38 din CP.

Prin ordonanţa nr. 90/P/2018 din data de 19.01.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, s-a dispus confirmarea efectuării urmăririi penale faţă de suspectul O. G. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi distrugere, fapte prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b si d si alin. 2, lit. b din CP. şi art. 253, alin.l, din CP., cu aplic. art. 38 din CP.

Prin ordonanţa nr. 2087/P/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria s-a dispus reunirea cauzelor nr. 2087/P/2017, 78/P/2018 şi 90/P/2018, cercetările urmând a fi efectuate în continuare faţă de suspectul O. G. A. în dosarul penal nr. 2087/P/2017.

În dosarul nr.193/P/2018, prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 30.01.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1- 229 alin. 1 lit b şi d C.P., constând în aceea că, în seara zilei de 30.01.2018, numitul O. G. A. pătruns în locuinţa persoanei vătămate R. C. din comuna Buzescu, judeţul Teleorman, iar apoi a escaladat un geam al casei de locuit, a pătruns în interior şi a sustras mai multe bunuri pe care le-a introdus într-o sacoşă.

 În dosarul penal nr.231/P/2018, prin ordonanţa din data de 06.02.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de furt calificat, fapta prev. şi ped. de art. 228, alin. 1 si art. 229, alin. 1 lit b si d din C.P., constând în aceea că în noaptea de 05/06.02.2018, persoane necunoscute au pătruns prin spargerea geamului exterior în Biserica Sf.Voievozi din com. Buzescu, jud. Telorman de unde au sustras suma de 120 lei.

În raport de actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că, în cazul inculpatului O. G. A. sunt îndeplinite sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 223 al. 2 C.pr.pen., legea prevăzând pentru infracţiunea de furt calificat pentru care acesta este cercetat pedeapsa închisorii de până la 7 ani,  şi în plus, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a mijloacelor folosite, s-a constatat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol ridicat pentru ordinea publică.

Măsurile de prevenţie îşi găsesc temeiul în nevoile create de interesul superior al realizării procesului penal, iar arestarea preventivă se poate dispune fie independent de existenta pericolului pentru ordinea publică, conform art. 223 al. 1 lit. a-d C.proc.penală, fie în ipoteza aprecierii şi luării în considerare a pericolului pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpatul, conform art. 223 al. 2 C.proc. penală.

În acest din urma caz, în temeiul art. 223 alin.2 teza a II-a pentru a se dispune arestarea preventivă trebuie îndeplinite anumite condiţii: sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a săvârşit una dintre infracţiunile enumerate la alin. 2, sau o alta infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, să nu existe vreo cauza care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale de la art. 16 C.pr.penală, să existe dispoziţia de punere în mişcare a acţiunii penale pentru faptele săvârşite de inculpat, iar privarea de libertate sa fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce priveşte circumstanţele de ordin personal ale inculpatului cum sunt: situaţia familială, vârsta, recunoaşterea  faptei, judecătorul de drepturi  şi libertăţi a considerat că ele trebuie avute în vedere, de principiu, cu ocazia soluţionării cauzei pe fond, întrucât la acel moment, când ancheta este în plină desfășurare, nu justifică aprecierea rezonabilă că cercetarea se poate face cu inculpatul în stare de libertate sub controlul riguros al instituţiilor abilitate ale statului sau în stare de arest la domiciliu. Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de reală îngrijorare pentru societate, prin lăsarea în libertate a unei persoane.

Deliberând asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive luate împotriva inculpatului O. G. A., judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, potrivit art. 348 C.p.p. „ Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

Conform alin. 2 din acelaşi text, în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207.”

Conform art. 207 alin.1 C.p.p. „când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. (2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului. (3) Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător. (4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menţinerea măsurii preventive faţă de inculpat.

Cu privire la inculpatul O. G.A., judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a apreciat că arestarea preventivă a acestuia se impune a fi menţinută în continuare, fiind necesară, subzistând temeiurile care au fundamentat luarea măsurii iniţiale, proporţională cu gravitatea infracţiunilor pentru care este trimis în judecată, fiind şi rezonabilă din punct de vedere al duratei efective în care inculpatul s-a aflat sub executarea mandatului de arestare preventivă.

În raport de gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, de infracţiunile reţinute în acuzare  în sarcina sa, infracţiuni de rezultat, valorile sociale ocrotite de legea penală prin incriminarea normativă a acestora,  judecătorul de cameră preliminară a apreciat că şi la acest moment  se justifică şi se impune în mod clar, fără dubiu, menţinerea stării de arest pentru realizarea scopului procesului penal, prezervarea probelor, împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată, buna desfăşurare a procesului penal.

 Aspectele cu relevanţă juridică penală, precum recunoaşterea faptelor de către inculpat, manifestarea acordului din partea acestuia de a repara prejudiciul sau existenţa vreunei cauze care să ducă la stingerea acţiunii penale, nu au relevanţă juridică în această fază procesuală, urmând a fi avute în vedere de instanţa de judecată pe fond  şi vor fi valorificate la deliberarea pe fondul raportului penal de conflict.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat de asemenea că impactul social negativ în cadrul comunităţii nu a fost suficient diluat de la momentul săvârşirii faptelor şi până în prezent, raportat la acest inculpat.

S-a apreciat că elementele legate de inculpat la acest moment procesual,  precum posibilitatea valorificării recunoaşterii de către instanţa care judecă fondul, în condiţiile art. 396 alin. 10 C.pr.penală, nu sunt aspecte care să atârne în favoarea sa şi să impună revocarea măsurii arestării sau înlocuirea cu o altă măsură preventivă mai uşoară, în această fază procedurală neputându-se pronunţa o soluţie de stingere a acţiunii penale, iar o altă măsură preventivă mai uşoară nu apare ca fiind proporţională la acest moment, în raport de toate elementele circumstanţiale reale şi personale descrise mai sus.

Nu în ultimul rând, aşa cum s-a arătat deja, modul în care se poate presupune că a acţionat şi împrejurarea că nu are o sursă de venituri licită, a determinat concluzia rezonabilă că acest ar putea fi implicat, din nou, în fapte penale împotriva patrimoniului.

Împotriva încheierii penale nr. 271 din data de 13 martie 2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Alexandria, în dosarul nr. 1208/740/2018/a1.1, în termenul legal, la data de 13 martie 2018, a formulat contestaţie inculpatul O.G. A., înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria la data de 14 martie 2018.

Motivele contestaţiei nu au fost formulate în scris de inculpat, fiind susţinute oral de către apărătorul desemnat din oficiu, care a solicitat, în esenţă, să se dispună faţă de inculpat revocarea măsurii arestării preventive şi aplicarea faţă de acesta a măsurii preventive a arestului la domiciliu, având în vedere poziţia procesuală de recunoaştere a faptelor reţinute în sarcina sa, aspectul că prezintă garanţii că nu va mai săvârşi astfel de fapte şi doreşte să fie lângă familia sa. Susţinerile au fost consemnate în parte introductivă a prezentei încheieri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, dar şi din oficiu, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman constată că, în speţă, contestaţia formulată de inculpatul O. G. A. este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Se constată că, în cauză, prin încheierea nr. 180 din 15 februarie 2018, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria în dosarul nr. 768/740/2018, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O.G. A., pe o perioadă de 30 de zile, de la 15.02.2018 şi până la data de 16.03.2018 inclusiv, fiind emis faţă de acesta mandatul de arestare preventivă nr. 2 UP din 15.02.2018.

La luarea măsurii s-a avut în vedere, în esenţă, faptul că din probele administrate până la acel moment, în faza de urmărire penală, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care era cercetat, infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani.

Totodată, s-a apreciat că se impune privarea de libertate a inculpatului, această măsură fiind necesară pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică, creată prin comiterea de fapte grave, cu urmări asupra patrimoniului persoanelor vătămate, fapte de natură a insufla o stare de insecuritate în rândul cetăţenilor, cu privire la care se aşteaptă ca reacţia autorităţilor judiciare să fie fermă. Astfel, s-a constatat că sunt îndeplinite  condiţiile prev. de art. 202 alin. 1, 3 Cod procedură penală,  art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, art. 226 Cod procedură penală.

La data de 09.03.2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a înaintat Judecătoriei Alexandria rechizitoriul nr. 2087/P/2017 din data de 07.03.2018, înregistrat la instanţă sub nr. 1208/740/2018, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului O. G. A., pentru săvârşirea a trei infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal, art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în concurs.

În condiţiile art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a fost verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de judecătorul de cameră preliminară, în termenul prevăzut de lege, măsura fiind menţinută în continuare, prin încheierea nr. 271 din 13.03.2018.

Prin încheierea atacată în cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului şi a apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a acestuia, în arest preventiv.

Se apreciază că instanţa de fond a făcut o corectă analiză sub aspectul faptului că probele administrate în cauză susţin în continuare o suspiciune rezonabilă că inculpatul a comis infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, de altfel acesta, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară de la instanţa de fond,precum şi în faţa judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de control judiciar, a recunoscut săvârşirea faptelor de care este acuzat.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de control judiciar, fără a nega existenţa probelor în susţinerea presupunerii rezonabile în sensul comiterii faptelor de către inculpat, el însuşi  recunoscând comiterea acestora, fără a nega gradul de pericol social al faptelor pentru care este cercetat, apreciază că, privarea acestuia de libertate, în arest, cu titlu preventiv, nu se mai justifică.

Astfel, în acest stadiu procesual al cauzei, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, pentru împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la judecată ori pentru prevenirea săvârşirii de către acesta a altor infracţiuni, se constată că scopul prevăzut de lege poate fi realizat şi prin instituirea unei alte măsuri preventive mai uşoare, respectiv măsura arestului la domiciliu, măsura arestării preventive nemaifiind necesară.

Art. 242 alin. 2 Cod procedură penală prevede că măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Astfel, deşi se apreciază că în cauză există în continuare probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care a fost cercetat şi trimis în judecată, dat fiind stadiul procesual actual în care a fost întocmit rechizitoriul şi inculpatul a fost trimis în judecată, cauza fiind în procedura de cameră preliminară şi luând în considerare durata arestării preventive, suficientă pentru a determina diminuarea eventualei rezonanţe sociale a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inculpat şi reconsiderarea comportamentului acestuia, vârsta şi situaţia sa familială, urmare a evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului pe tot parcursul procesului penal (a recunoscut săvârşirea faptelor, le-a regretat, arătând că urmează să solicite judecarea cauzei în procedură simplificată, prejudiciul a fost în parte recuperat prin restituirea bunurilor persoanelor vătămate) se constată că pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală este suficientă măsura preventivă a arestului la domiciliu, privarea de libertate a acestuia nemaifiind necesară pentru înlăturarea unei eventuale stări de pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, se apreciază că măsura preventivă a arestului la domiciliu cu privire la inculpat este suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii acestuia de la judecată şi a prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, avându-se în vedere natura măsurii şi obligaţiile ce trebuie impuse în cadrul acestei măsuri.

Mai mult decât atât, se apreciază că, în actuala fază a procesului penal, această măsură preventivă respectă şi criteriul proporţionalităţii cu gravitatea acuzaţiilor aduse, gravitate evaluată prin prisma modalităţii de săvârşire a presupuselor infracţiuni de furt calificat şi al necesităţii pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului a avut în vedere, în cadrul evaluării circumstanţelor personale ale inculpatului, luate în considerare la determinarea măsurii preventive ce se impune a fi luată faţă de contestatorul inculpat, menţiunile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică aflat în dosarul de urmărire penală, concluziile acestuia relevând faptul că, deşi a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social negative ale faptelor sale, inculpatul prezintă retard mintal uşor, tulburare mixtă de personalitate, motiv pentru care se recomandă luarea faţă de acesta a măsurii de siguranţă prevăzută de art. 109 Cod penal, respectiv obligarea la tratament medical.

Se remarcă faptul că, deşi recomandată de comisia de expertiză medico-legală, încă din data de 15.01.2018 şi solicitată prin rechizitoriu, până la acest moment, la dosar nu există date din care să reiasă faptul că a fost pusă în dezbatere necesitatea unei asemenea măsuri de către organele judiciare competente.

Faţă de considerentele expuse, tribunalul  va admite contestaţia formulată de inculpatul O. G. A. împotriva încheierii nr. 271 din data de 13.03.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Alexandria, în dosarul nr. 1208/740/2018/a1.1 şi în baza art. 205 şi art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va desfiinţa încheierea atacată, procedând la rejudecarea cauzei.

Rejudecând cauza, în baza art. 205 alin. 10 Cod procedură penală raportat la art. 242 al. 2 Cod procedură penală şi art. 221 şi urm. Cod procedură penală, se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului O. G. A., măsură luată prin încheierea nr. 180 din 15 februarie 2018, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria în dosarul nr. 768/740/2018, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru o durată de 30 de zile, de la data de 15.03.2018 la 13.04.2018, inclusiv, cu consecinţa punerii în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. nr. 2 UP din 15.02.2018, emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria, dacă nu este arestat sau deţinut în altă cauză.

Conform art. 221 din Cod procedură penală pe durata măsurii arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, situat în comuna Buzescu, str. M. Kogălniceanu nr. 30, judeţul Teleorman, fără permisiunea organului judiciar în faţa căruia se află cauza.

În baza art. 221 alin. 2 Cod procedură penală, pe durata arestului la domiciliu, inculpatului i se vor impune următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară şi a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu martorii cauzei.

În temeiul dispoziţiilor art. 221 alin. 4 din Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

În temeiul dispoziţiilor art. 221 alin. 5 Cod procedură penală, pe durata măsurii arestului la domiciliu, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.

Urmează ca organele de poliţie de la domiciliul inculpatului să supravegheze respectarea  măsurii şi a obligaţiilor impuse.

Domenii speta

Spete similare