Acordarea cheltuielilor de judecată în măsura în care s-a depus la dosar cererea de renunţare la judecată după comunicarea acţiunii

Decizie 201 din 01.11.2018


DREPT PROCESUAL CIVIL

Acordarea cheltuielilor de judecată în măsura în care s-a depus la dosar cererea de renunţare la judecată după comunicare acţiunii

- art. 406 alin. 1, 3 Cod de procedură civilă

Întrucât cererea de renunţare la judecată s-a depus la dosar doar după data la care intimatei i-a fost comunicată acţiunea, după data la care aceasta a depus la dosar întâmpinare, în mod corect instanţa de fond, în aplicarea dispoziţiilor art. 406 alin 3 Cod de procedură civilă a obligat reclamanta la plata parţială a cheltuielilor de judecată, având în vedere gradul redus de complexitate a cauzei.

Curtea de Apel Oradea – Secţia I-a civilă

Decizia civilă nr. 201 din 1 noiembrie 2018

Prin Sentinţa civilă nr. (...)/LM din data de 07.06.2018, pronunţată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/2018, s-a luat act de renunţarea la judecata formulată de reclamanta (...) (...) (...) (...) CNP (...), cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat (...) cu sediul în (...), în contradictoriu cu pârâta S.C. (...) S.R.L. cu sediul în (...).

A fost obligată reclamanta în favoarea pârâtei la plata sumei de 400 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin registratura instanţei la data de 19.04.2018, reclamanta a depus cerere scrisă de renunţare la judecată, solicitând instanţei să ia act de renunţarea la judecata cererii de chemare în judecată.

Pârâta prin cererea depusă la dosar la data de 04.06.2018 prin registratura instanţei a solicitat să se ia act de renunţarea la judecată a reclamantei, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată suportate de unitate ca urmare a demarării acestui proces, la care a anexat şi chitanţa justificativă reprezentând onorariu avocaţial.

Instanţa a concluzionat că renunţarea la judecată este un act de dispoziţie care provine de la reclamant, având în vedere că reclamantul este cel care a declanşat procesul, acestuia i se recunoaşte şi dreptul de a renunţa la judecată, neavând relevanţă motivele care îl determină să îşi manifeste astfel voinţa.

În speţă, instanţa a reţinut că reclamanta a depus la dosar cerere de renunţare scrisă la judecarea cererii de chemare în judecată.

Instanţa având în vedere cererea de renunţare la judecată a reclamantei, principiul disponibilităţii părţii în procesul civil şi prevederile art.406 Cod procedură civilă, a făcut aplicarea acestor dispoziţii legale şi a luat act de renunţarea reclamantei la judecată.

Având în vedere că renunţarea la judecată a reclamantei s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, văzând cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial şi prevederile art. 406 alin. 3 Cod procedură civilă, instanţa a obligat reclamanta în favoarea pârâtei la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, justificat cu chitanţa de plată depusă la dosar, astfel cum au fost reduse de instanţă în condiţiile art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că onorariul avocatului în raport cu gradul de complexitate, dificultatea şi argumentele invocate de ordin legislativ şi probator în susţinerea apărărilor este disproporţionat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel, recalificat în recurs faţă de dispoziţiile cuprinse în art. 406 alineat 6, art. 152 Cod de procedură civilă, în şedinţa publică din data de 01.11.2018, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei în sensul exonerării sau reducerii cheltuielilor de judecată.

Prin motivele de apel s-a invocat că a fost obligată la plata a 400 lei cheltuieli de judecată deşi a depus cerere de renunţare la judecată la data de 19.04.2018 cu peste două luni înaintea primului termen de judecată.

S-a interpretat greşit actul dedus judecăţii, s-a schimbat înţelesul lămurit şi neîndoielnic al acestuia, onorariul este disproporţionat în raport de dificultatea cauzei, se impune exonerarea sau reducerea cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocaţial al pârâtei, mult peste serviciile şi activitatea prestată.

Nu s-a motivat în drept calea de atac declarată.

Intimata nu şi-a comunicat poziţia faţă de calea de atac declarată în cauză.

Examinând cererea de apel, recalificată ca recurs, prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, Curtea a reţinut următoarele:

Acţiunea ce face obiectul prezentului litigiu, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului (...) la data de 14.02.2018, s-a dispus comunicarea acesteia cu intimata pârâtă la data de 16.02.2018, fila 24 dosar de fond, comunicată la data de 23.02.2018, potrivit procesului verbal de înmânare aflat la fila 25. La data de 20.03.2018 intimata pârâtă a depus la dosar o întâmpinare faţă de acţiunea formulată.

Ulterior comunicării acţiunii, a depunerii la dosar a întâmpinării, la data de 19.04.2018 apelanta reclamantă a depus la dosar o cerere de renunţare la judecată, fila 51, ce s-a dispus a fi comunicată cu intimata pârâtă la data de 07.06.2018, odată cu fixarea primului termen de judecată, comunicată efectiv la data de 25.04.2018, potrivit procesului verbal de înmânare aflat la fila 53 dosar de fond.

Anterior primului termen de judecată, intimata pârâtă a depus la dosar, în data de 04.06.2018, un înscris prin care a arătat că solicită a se lua act de renunţarea la judecată, însă, a solicitat a fi obligată apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocaţial.

Potrivit art. 406 aliniat 1 Cod procedură civilă, reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă. Conform aliniatului 3, dacă renunţarea la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.

Raportat la cele expuse mai sus, câtă vreme cererea de renunţare la judecată s-a depus la dosar doar la data de 19.04.2018 iar cererea de chemare în judecată a fost comunicată intimatei pârâte anterior la data de 23.02.2018, implicit se impunea, urmare a cererii acesteia ca instanţa de fond să-i acorde cheltuieli de judecată ocazionate şi care au constat în angajarea unui avocat ce a formulat şi depus la dosar o întâmpinare, poziţia faţă de cererea de renunţare la judecată, aspecte ce au fost avute în vedere de către instanţa de fond, dispoziţiile legale enunţate mai sus fiind corect aplicate şi interpretate.

Cât priveşte solicitarea reducerii cheltuielilor de judecată, Curtea a reţinut că instanţa de fond a dispus reducerea la jumătate a onorariului avocaţial, de la suma de 800 lei la 400 lei, astfel că, s-a avut în vedere gradul de complexitate redus al cauzei, argumentele de ordin legislativ şi probator, neexistând aspecte care să impună o altă reducere, suma acordată nefiind una mare raportat la munca prestată de avocat care nu cunoştea la data redactării întâmpinării faptul că se va renunţa la judecată.

Raportat la toate considerentele expuse, neexistând motive de casare în sensul art. 488 Cod de procedură civilă, Curtea în baza art. 496 aliniat 1 Cod de procedură civilă, a respins ca nefondat recursul şi a menţinut în întregime sentinţa recurată, ca fiind legală şi temeinică.

Nefiind solicitate de către intimată cheltuieli de judecată, dispoziţiile art. 451-453 Cod de procedură civilă, nu s-a impus a fi aplicate şi interpretate în această fază procesuală, astfel că, nu au fost acordate.