Recalcularea drepturilor de pensie unui fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, pensionat anticipat parţial din cauza ivirii unei invalidităţi datorate unui accident în timpul orelor de pregătire fizică

1.1DREPTUL ASIGURĂRILOR SOCIALE

1.1.1Recalcularea drepturilor de pensie unui fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, pensionat anticipat parţial din cauza ivirii unei invalidităţi datorate unui accident în timpul orelor de pregătire fizică

- art. 14 din Legea nr. 164/2001

- art. 28, art. 38, art. 39, art. 40 din Legea nr. 223/2015

Apelantului reclamant, fost cadru militar, i-a fost stabilit dreptul la pensie anticipată parţială, potrivit art. 14 din Legea nr. 164/2001, urmare a ivirii unei invalidităţi în urma unui accident în timpul orelor de serviciu. Legea nr. 223/2015, actualul act normativ în materia pensiilor militare de stat, a prevăzut modalitatea de recalculare a pensiilor persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a acesteia, inclusiv pentru beneficiarii unei pensii de invaliditate, situaţie care într-adevăr nu era aplicabilă în speţă.

Ceea ce nu a sesizat instanţa de fond, a fost faptul că legiuitorul la art. 40 din Legea nr. 223/2015 nu se referă la recalcularea pensiilor pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate (cărora drepturile li se stabilesc conform art. 38 şi art. 39, prin folosirea unei baze de calcul potrivit art. 29 şi art. 30), ci la situaţiile în care a survenit o stare de invaliditate din cauza unor accidente, situaţie în care se află şi apelantul reclamant, astfel că, se impunea a se dispune recalcularea drepturilor potrivit acestor dispoziţii, prin raportare la art. 28 din lege.

Curtea de Apel Oradea – Secţia I-a civilă

Decizia civilă nr. 1166 din 8 noiembrie 2018

Prin Sentinţa civilă nr. (...)/LM din data de 14.02.2018, pronunţată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/2017, s-a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa de Pensii (...), invocată de aceasta pentru petitul de anulare a hotărârii nr. (...)/26.07.2017.

S-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de (...), CNP (...), cu domiciliul în (...), în contradictoriu cu intimatele Casa de Pensii (...), cu sediul în (...), şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu sediul în (…), împotriva deciziei nr. (...)/28.05.2017 emisă de intimata de rând 1 şi a hotărârii nr. (...)/26.07.2017 emisă de intimata de rând 2.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului şi obligaţiei corelative ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii, astfel cum rezultă şi din prevederile art. 36 Noului Cod de procedură civilă.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă) şi, pe de altă parte, existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).

Potrivit art. 17 din Ordinul nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Casa de Pensii Sectorială se soluţionează de Comisia de Contestaţii din Cadrul MAI şi strict formal, această intimată s-a apreciat că nu are legitimare procesuală pasivă pentru petitul în discuţie, însă prezenţa sa în dosar este determinată de contestarea de către d-l (...) atât a hotărârii cât şi a deciziei iniţiale, cu nr. (...)/28.05.2017, emisă chiar de această intimată.

Pe de altă parte, o eventuală admitere a cererii de anulare a hotărârii nr. (...)/26.07.2017 s-a reţinut că are consecinţe juridice directe şi asupra acestei intimate, a cărei decizie urmează a fi supusă analizei, ca atare este imperativ ca şi soluţia cu privire la respectiva hotărâre să-i fie opozabilă.

Pentru aceste motive, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia invocată şi a procedat la analiza fondului cererii contestatorului.

Pe fondul cererii, examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că cererea contestatorului nu este întemeiată.

Contestatorul (...), care a avut calitate de angajat al MAI, a fost începând cu anul 2002, beneficiarul unei pensii anticipate parţiale, în baza Deciziei nr. (...)/21.10.2002 (fila 197). Începând cu data de 01.01.2011, acestuia i s-a calculat pensie pentru limită de vârstă, cuantumul acesteia fiind stabilit prin sentinţa civilă nr. (...)/LM/22.10.2012 pronunţată de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2012, definitivă prin respingerea căilor de atac, în baza Legii nr. 119/2010 şi a O.U.G. nr. 1/2011.

La data de 04.07.2016, contestatorul a depus la Casa de Pensii (...) o cerere de recalculare a pensiei sale, cerere ce i-a fost admisă prin decizia nr. (...)/28.05.2017 emisă de această instituţie, fără însă a se ţine cont de prevederile art. 40 din Legea nr. 223/2015. Această soluţie a fost menţinută ulterior de Comisia de Contestaţii prin hotărârea nr. (...)/26.07.2017.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, începând cu data intrării în vigoare a legii, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În acelaşi timp, art. 28 din aceeaşi lege stabileşte în mai multe aliniate care este baza de calcul a pensiei funcţie de categoriile diferite de personal şi de pensii, regula comună prevăzută la alin. 1 fiindcă baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

Secţiunea a II-a din lege, care cuprinde art. 32-46, deci inclusiv art. 40, poartă denumirea marginală de „pensia de invaliditate” şi reglementează persoanele îndreptăţite să primească acest tip de pensie, modul de stabilire şi calcul, respectiv procedura de stabilire şi revizuire a acesteia.

În cadrul acestei secţiuni, art. 40 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 57/2015, stipulează că pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

S-a remarcat că regula de drept comun privind modul de calcul al pensiei de invaliditate este menţionată la articolul anterior, respectiv art. 39, potrivit căruia pensia de invaliditate se calculează în condiţiile art. 29 şi 30 din acelaşi text normativ.

În concordanţă cu apărările intimatelor şi contrar apărărilor contestatorului, s-a apreciat că prevederile art. 40 nu stabilesc o regulă generală de calculare a pensiei pentru toate persoanele, foste cadre militare, care au suferit o invaliditate cauzată de un incident în timpul serviciului, ci dimpotrivă, reprezintă o excepţie de la prevederile art. 39 şi instituie un alt mod de calcul, mai avantajos, pentru beneficiarii unei pensii de invaliditate, a căror invaliditate a survenit ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

În situaţia de faţă s-a concluzionat că este deosebit de relevant faptul că, contestatorul nu este beneficiarul unei pensii de invaliditate, ci a unei pensii pentru limită de vârstă, pentru că acest aspect face să nu-i fie aplicabile prevederile art. 40 din Legea nr. 223/2015.

Recalcularea pensiei contestatorului s-a apreciat că s-a efectuat în mod corect începând cu 01.01.2016, în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 1 şi 4 raportat la art. 28 din Legea nr. 223/2015, fără luarea în considerare a prevederilor art. 40 din aceeaşi lege, contestaţia formulată împotriva deciziei nr. (...)/28.05.2017 emisă de Casa de Pensii Teritorială şi a Hotărârii nr. (...)/26.07.2017 emisă de Comisia de Contestaţii de cadrul MAI.

Instanţa a luat act că intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată în condiţiile art. 453 Noul Cod de procedură civilă.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel contestatorul (...), solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de apel s-a invocat că instanţa a îmbrăţişat cu ochii închişi unicul argument al intimatelor în sensul că art. 40 din Legea nr. 223/2015 se regăseşte la capitolul „pensia de invaliditate” şi astfel s-ar referi la pensionarii de invaliditate, or, nu este un argument juridic, este o motivare incorectă, textele legale se interpretează după conţinut nu după trimiterile pe care le fac, nu după locul lor în actul normativ din care fac parte.

Se impune a se analiza obligativitatea existenţei unei pensii de invaliditate pentru a beneficia de art. 40 art. 17 şi 18 din Legea nr. 223/2015 care reglementează cele două forme de pensie anticipată, potrivit certificatului - decizie medicală nr. (...)/06.02.2003 reiese că a intrat în pensie anticipată urmare a invalidităţii contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, deci se poate să existe pensionari pensionaţi anticipat din cauză de invaliditate fără a fi pensionaţi de invaliditate.

Are o pensie mai mică decât dacă ar fi rămas în serviciu activ până la vârsta normală de pensionare, dintr-un motiv ce nu îi este imputabil, a fost clasat ca inapt, nu şi-a putut continua activitatea pentru a ajunge la o pensie întreagă, trimis acasă, pensionat, deci nu s-a pensionat. Se impunea ca să se pună în vedere intimatelor să depună cererea sa de pensionare anticipată, care se va observa că nu există, nu a cerut el pensionarea iar art. 40 asta încearcă să repare, situaţia celor ca el, nu s-a putut pensiona de invaliditate, situaţie în care ar fi avut o pensie mai mare.

Nu a dorit o pensie de invaliditate, art. 40 din Legea nr. 223/2015 nu se referă la această situaţie, se impune analiza art. 39, a art. 40, a coroborării acestora, aspecte din care reiese că pensia de invaliditate se calculează potrivit art. 39 ce trimite la modalitatea prevăzută de art. 29, 30, art. 23 - 27. Art. 40 trimite la un mod de calcul prevăzut de art. 28 nu de art. 29, 30, 23 - 27 ca în cazul pensiei de invaliditate, nu se referă la aceasta, ce are evident o altă modalitate de calcul.

Nu se referă art. 40 la pensionarii de invaliditate câtă vreme menţionează clar la final că, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul .... Se pune evident întrebarea la ce categorie de pensie ar avea dreptul un pensionar de invaliditate dacă am vorbi de un pensionar de invaliditate?

Dacă şi art. 40 s-ar referi la pensiile de invaliditate, pentru că art. 39 se referă la astfel de pensii, înseamnă că există două modalităţi şi algoritmi de calcul ale aceleiaşi categorii de pensie, or, art. 40 trimite la art. 28, art. 39 trimite la art. 29, 30, art. 23 - 27 ce vorbesc de procente între 65-85% din baza de calcul la care se adaugă procentele indicate la litera a), b), c) de la art. 39 aliniat 3.

În mod irefutabil există două modalităţi complet diferite de calcul, nu poate fi astfel vorba de aceiaşi pensie care să fie calculată în două moduri diferite, legea nu explică când se aplică art. 39 şi când se aplică art. 40, presupunând că şi art. 40 s-ar referi tot la pensie de invaliditate, dar, nu o face pentru că nu se referă la asta.

Textul este clar şi se referă la orice altă categorie de pensionari în afară de cei de invaliditate, pentru că dispune … dacă este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul, or, un pensionar de invaliditate nu poate avea dreptul la o altă categorie de pensie.

A fost supus la trei revizuiri medicale, după data pensionării; se pune întrebarea de ce s-au efectuat. Înţelege că Statul trebuie să se opună, deşi nu vede de ce trebuie să fie duşmani imediat când vine vorba de răsplata unei vieţi distruse de muncă. Şi-a distrus sănătatea stând în picioare 12-14 ore pe zi în frontieră, mărşăluind pe teren accidentat pe + 40 de grade sau minus 20 grade Celsius, cu echipament de 35 de kg în spate, pentru ţară, nu pentru el, nu şi-a distrus coloana jucând cărţi sau pescuind cu prietenii ci desfăşurând o activitate anevoioasă, periculoasă pentru care primeşte 3000 lei pe lună; când vine vorba să primească în plus 600 lei lunar Statul inventează argumente halucinante.

S-au invocat în drept dispoziţiile Legii nr. 223/2015.

Intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne (...), prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea apelului. Articolul invocat se referă la stabilirea drepturilor de pensie pentru persoanele a căror situaţie se iveşte după intrarea în vigoare, nu la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă deschisă în anul 2002. Nu a beneficiat niciodată apelantul de pensie de invaliditate ci de cea anticipată, aceasta devenea pensie pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 119/2000, art. 2, cei ce aveau dreptul la pensia anticipată puteau opta pentru aceasta şi evitau astfel prezentarea la comisia medicală anual.

Temeinic instanţa a constatat că secţiunea a II-a din lege se referă la cei îndreptăţiţi la pensia de invaliditate, art. 32 - 46, deci şi articolul invocat 40 ce nu stabileşte o regulă generală de calcul pentru toate persoanele foste cadre militare ce au suferit o invaliditate cauzată de un incident în timpul serviciului. Recalcularea drepturilor s-a efectuat corect din data de 01.01.2016, potrivit art. 109 aliniat 1 şi 4, raportat la art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Ministerul Afacerilor Interne, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea apelului, cele invocate sunt o reiterare a celor susţinute la instanţa de fond, nu a beneficiat apelantul de pensie de invaliditate ci de pensie anticipată ce a devenit pensie pentru limită de vârstă potrivit Legii nr. 119/2010, recalculată în baza Legii nr. 223/2015.

Art. 40 la care face referire apelantul, din Legea nr. 223/2015, se aplică doar beneficiarilor unei pensii de invaliditate, articol ce este excepţie de la regula instituită pentru pensia de invaliditate în sensul ca modalitatea de calcul să se realizeze fără penalizare, or, acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de o astfel de pensie.

Prin răspunsul la întâmpinări, apelantul a arătat că este o evidentă colaborare între intimate, nu a susţinut niciodată că ar fi beneficiarul unei pensii de invaliditate, ci dimpotrivă, dacă ar fi un astfel de beneficiar nu i-ar fi aplicabil art. 40. Are o pensie normală pentru limită de vârstă, dar, cauzată de starea de invaliditate, tocmai cum prevede art. 17 şi 18 litera b) din Legea nr. 223/2015.

Art. 40 se află în lege la capitolul Pensia de invaliditate, pentru că se referă la o stare de invaliditate, art. 39 se referă la pensia de invaliditate, art. 40 se referă la altă situaţie posibilă cauzată tot de invaliditate. Nu au cum intimatele să dea exemplu de pensie căreia să i se aplice art. 40, nu are cum să se aplice tot pensiei de invaliditate ce are propriile reglementări, art. 39 cu trimitere la art. 29, 30. Se întreabă cui i se aplică, cu ce scop a fost introdus, rezultă că se referă la starea de invaliditate ce nu a fost valorificată printr-o pensie de invaliditate.

Nu a ales să fie pensionat anticipat, a fost pensionat anticipat, a fost clasat ca inapt, trimis acasă fără a fi întrebat dacă vrea sau nu. Pensia sa a devenit pentru limită de vârstă dar este mai mică decât cea pe care ar fi avut-o dacă rămânea în activitate.

S-a mai depus un alt răspuns la întâmpinare prin care s-a arătat că a fost pensionat medical în august 2002, declarat inapt medical, boala a apărut în timpul şi din cauza serviciului, s-a acordat gradul III de invaliditate, 500 lei pensie cu care nu a fost de acord pentru că nu a făcut demersuri pentru pensionare anticipată.

Toate instituţiile i-au spus că este o pensie provizorie, că vor urma două revizuiri medicale după care se va emite o decizie de pensionare definitivă care ar fi pensie de invaliditate, revizuiri ce au avut loc la interval de 6 luni între ele, ultima din iulie 2003, dar, nu s-a emis altă decizie şi astfel termenul de contestare de 30 de zile.

Potrivit Legii nr. 223/2015, modificată prin O.U.G. nr. 57/2015, din data de 01.01.2016 s-a procedat la recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor, a contestat decizia deoarece art. 40 prevede că pentru starea de invaliditate survenită în timpul şi din cauza serviciului, militarii, poliţiştii beneficiază de o pensie egală cu baza de calcul, lucru nerespectat cu motivarea că este dedicat posesorilor pensiilor de invaliditate, deşi starea sa de invaliditate generează pensie de invaliditate, nu invers, cum greşit se susţine.

Examinând sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu, instanţa de apel a constatat următoarele:

Astfel cum corect a reţinut instanţa de fond, apelantul contestator a avut calitatea de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, la data de 31.08.2002 avea gradul de subcomisar de poliţie, dată începând cu care, potrivit Deciziei nr. (...)/28.05.2002, emisă de Ministerul de Interne, Serviciul Pensii, aflată în copie la dosarul de fond fila 197, i-au fost stabilite drepturile de pensie de serviciu anticipată parţială, în baza art. 14 din Legea nr. 164/2001, pentru o vechime în serviciu de 25 de ani. Potrivit Deciziei nr. (...)/28.05.2017, emisă în baza Legii nr. 223/2015 de către Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fila 5 dosar de fond, i-a fost stabilită o pensie pentru limită de vârstă în baza art. 109 aliniat 1 din acest act normativ, drepturile fiindu-i stabilite cu începere din data de 01.01.2016, fila 7.

S-a mai reţinut faptul că, prin Sentinţa civilă nr. (...)/22.10.2012 pronunţată de Tribunalul (...) în dosarul cu nr. (...)/2012, irevocabilă potrivit Deciziei civile nr. (...)/30.05.2013 pronunţate de Curtea Apel Oradea, filele 98 - 106 dosar de fond, a fost obligat Ministerul Administraţiei şi Internelor – Comisia de Contestaţii Pensii să-i recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea unor adeverinţe ce releva că acesta a lucrat în mediu privat în perioada noiembrie 2003 - decembrie 2009, că a realizat venituri ca şi civil.

Din cuprinsul copiei Certificatului - Decizie Medicală nr. A (...)/9/06.02.2003, emis de Ministerul de Interne (...), Serviciul Pensii Militare, Curtea a reţinut faptul că s-a menţionat că apelantul a suferit în anul 1988 un accident în timpul orelor de pregătire fizică, cu traumatizare rahidiană, că a fost prezentat comisiei de expertizare medico-militară care în august 2002 l-a clasat ca inapt în timp de pace, apt limitat pe timp de război, că a fost pensionat medical, internat pentru revizuirea diagnosticului şi a gradului de invaliditate. S-a mai menţionat faptul că boala a contractat-o în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, fiindu-i stabilit gradul III de invaliditate. Aceleaşi aspecte se reţin şi din cuprinsul copiei Certificatului - Decizie Medicală nr. A (...)/1 din data de 08.08.2002, fila 227 dosar de fond, fiindu-i recomandat concediu medical până la apariţia ordinului de trecere în rezervă.

Aceste acte au fost comunicate şi la solicitarea instanţei de apel, urmare a admiterii cererii formulate în acest sens de către apelant, alături de un proces verbal încheiat la data de 07.08.2002 la UM (...) (...), de către Cabinetul medical, nr. (...)/07.08.2002, potrivit căruia la data încadrării a fost sănătos, în anul 1998 a suferit un accident în timpul orelor de pregătire fizică soldat cu un traumatism al coloanei vertebrale, că nu îşi mai putea îndeplini atribuţiile de serviciu ce presupuneau efort fizic şi astfel s-a propus comisiei medico-militare clasarea sa ca inapt serviciului militar şi încadrarea în gradul corespunzător de invaliditate.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 164/2001 din 7 aprilie 2001 privind pensiile militare de stat, invocat ca temei legal al acordării drepturilor de pensie anticipată ale apelantului, conform celor evidenţiate în decizia de pensionare susmenţionată, aliniat 1, au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

 a) sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

 b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Conform aliniatului 2, cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Din analiza acestor prevederi legale, coroborat cu actele medicale susmenţionate Curtea a reţinut faptul că drepturile la pensie ale apelantului au fost stabilite potrivit art. 14 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, pensia de invaliditate fiind într-adevăr reglementată de art. 27 - 36, Secţiunea a II - a Pensia de invaliditate, ce nu i-au fost aplicate acestuia, decizia de pensionare emisă în favoarea acestuia nefiind contestată.

Tocmai datorită faptului că drepturile la pensie i s-au stabilit urmare a stării sănătăţii sale, a clasării ca inapt, s-a impus periodic verificarea din punct de vedere medical a acesteia, în vederea menţinerii sau nu a drepturilor astfel stabilite, apărările în acest sens fiind neavenite.

Potrivit art. 109 din Legea nr. 223/2015 din data de 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Aliniatul 2 al art. 28 din Legea nr. 223/2015, prevede faptul că, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. Conform aliniatului 3, actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

În vederea dezlegării criticilor aduse sentinţei apelate, Curtea a apreciat necesar a se verifica prevederile cuprinse în Legea nr. 223/2015, după cum vor fi redate mai jos:

La Secţiunea a II-a legiuitorul s-a referit la pensia de invaliditate, în art. 32 fiind stabilit că, au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

În speţă, apelantul reclamant însă, potrivit celor expuse, nu a solicitat a-i fi aplicate aceste dispoziţii, fiind pensionat iniţial anticipat din cauza ivirii unei invalidităţi în timpul serviciului, iar în prezent este pensionat pentru limită de vârstă.

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 38 din Legea nr. 223/2015, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu. Ca urmare, legiuitorul a enumerat condiţiile în care poate fi acordată pensia de invaliditate, dispoziţie ce apelantul însă nu a invocat că i-ar fi aplicabilă.

La art. 39 din acelaşi act normativ, evocat mai sus, legiuitorul a prevăzut şi modalitatea de stabilire a unei astfel de pensii, însă, la art. 40 alin. 1 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 57/2015 în baza căruia apelantul a solicitat a-i fi recalculate drepturile, s-a stabilit că, pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

Ca urmare, acest articol, Curtea a apreciat că nu se referă la situaţiile în care se stabileşte sau s-ar fi stabilit o pensie de invaliditate, ci strict la situaţiile în care a intervenit o invaliditate ca urmare a unor activităţi specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte evenimente în timpul şi din cauza serviciului sau al unor misiuni, operaţii în afara teritoriului statului român.

Potrivit celor arătate mai sus, este cert, fără echivoc, că, apelantul, în timpul în care avea calitatea de militar, în anul 1998 a suferit un accident în timpul orelor de pregătire fizică soldat cu un traumatism al coloanei vertebrale, astfel că, nu şi-a mai putut îndeplini atribuţiile de serviciu ce presupuneau efort fizic şi în consecinţă s-a propus comisiei medico-militare clasarea sa ca inapt serviciului militar şi încadrarea în gradul corespunzător de invaliditate.

Având în vedere cele expuse, prevederile art. 40 din Legea nr. 223/2015, Curtea a apreciat că sunt aplicabile tuturor situaţiilor în care s-a ivit o invaliditate, de genul celei în speţă, a celor evidenţiate expres de acest text legal şi nu la stabilirea unei pensii de invaliditate, situaţii în care s-a stabilit o modalitate de calcul potrivit celei regăsite la art. 28, evidenţiate mai sus. Nu a solicitat apelantul ca pensia sa pentru limită de vârstă să fie transformată în pensie de invaliditate ci întrucât i s-a ivit o invaliditate în timpul serviciului, pensia, drepturile sale să fie recalculate potrivit art. 28 din acest act normativ, criticile fiind astfel fondate.

Curtea a mai reţinut faptul că legiuitorul, pentru beneficiarii unei pensii de invaliditate, la art. 39 a stabilit faptul că, cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30, or, art. 40 se referă la calculul unei pensii, cauzate de ivirea unei invalidităţi, potrivit metodologiei cuprinse în art. 28, aspecte care confirmă astfel cele susţinute de către apelant, şi implicit infirmă cele reţinute de instanţa de fond în sensul că acest articol s-ar aplica doar beneficiarilor unei pensii de invaliditate.

Nu se poate contesta faţă de actele evidenţiate mai sus că apelantul a suferit în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu un accident în urma căruia i s-a stabilit un grad de invaliditate III cu recomandarea clasării ca inapt, însă, într-adevăr drepturile de pensie nu i-au fost stabilite pentru grad de invaliditate ci cu titlul de pensie anticipată, potrivit art. 14 alin. 1 litera b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Curtea a reţinut însă, faţă de cele expuse, că, atâta timp cât drepturile apelantului nu au fost stabilite pentru gradul de invaliditate, într-adevăr dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 223/2015, modalitatea de stabilire a pensiei de invaliditate, nu-i sunt aplicabile, dar, câtă vreme art. 40 se referă strict la situaţiile în care s-a ivit o invaliditate, de genul celei suferite de apelant şi nu la stabilirea unei pensii de invaliditate, drepturile acestuia se impun a fi recalculate potrivit art. 28.

Legiuitorul, într-adevăr, prin articolele 32 - 46, Secţiunea a II-a, Pensia de invaliditate, din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a reglementat nu doar condiţiile în care militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia celor din învăţământul liceal, pot beneficia de pensie de invaliditate, criteriile necesare, evaluarea capacităţii de muncă, constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară, stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate, drepturile la indemnizaţie pentru însoţitor, revizuirea medicală periodică, situaţiile în care aceasta nu mai este necesară, ci a stabilit şi dispoziţii referitoare la situaţii de invaliditate ivite, potrivit celor arătate mai sus în art. 40, astfel că, implicit acesta nu se referă la situaţia beneficiarilor unei pensii de invaliditate, ci la cei cărora li s-a ivit o invaliditate ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, situaţie incidentă apelantului.

Raportat la toate considerentele expuse, în baza art. 480 aliniat 2 Cod procedură civilă, Curtea a admis ca fondat apelul şi a schimbat în parte sentinţa apelată şi în consecinţă, a admis contestaţia, a dispus anularea Deciziei nr. (...)/28 mai 2017, emisă de Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a Hotărârii nr. (...)/26 iulie 2017, emisă de Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a obligat intimata Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să emită în favoarea contestatorului o nouă decizie de recalculare a pensiei, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 223/2015, cu începere din data de 01.01.2016 şi să-i plătească drepturile astfel cuvenite, începând cu această dată, la care a intrat în vigoare acest act normativ, potrivit art. 123.

Întrucât dispoziţia prin care s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Casa de Pensii (...) nu a fost contestată, nu se impune analiza acesteia, astfel că, a fost păstrată în întregime.

Domenii speta

Spete similare