Subiectul activ al contravenţiei prevăzute de art. 1 din hcgmb nr. 180/2017 poate fi reprezentat numai de o persoană care are calitatea de proprietar sau de titular al altui drept real asupra unui imobil. Concluzia se întemeiază şi pe faptul că lucrările

Hotărâre 5008 din 13.08.2018


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de … sub nr.  … pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti petentul  … în contradictoriu cu intimata … , a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea procesului-verbal de contravenţie seria … nr.  … din data de … , precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petentul a susţinut că, la data de 12.03.2018, intimata a afişat la domiciliul său adresa cu nr.  … prin care i se transmitea procesul-verbal contestat şi în care se menţiona că a fost sancţionat contravenţional pentru faptul că nu a executat lucrări de reparaţii curente şi de întreţinere a faţadelor construcţiei dinspre str. … şi dinspre curtea interioară, faptă prevăzută de HCGMB nr. 180/2017.

A arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. … din data de … a dobândit, împreună cu numita … , dreptul de proprietate asupra imobilului situat la adresa din Bucureşti,  …, însă ulterior, la data de 22.10.2014, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, sub nr. …, o acţiune având ca obiect partajarea bunurilor comune, iar prin sentinţa din data de 21.06.2016 cererea a fost admisă în parte, imobilul fiind atribuit numitei Moisa Viorica.

Petentul a indicat că numita … a devenit singurul proprietar al imobilului situat în Bucureşti,  … , astfel încât în patrimoniul său nu mai există niciun drept real cu privire la imobilul menţionat şi nici vreun alt drept locativ, care să îi permită să efectueze lucrări de reparaţii curente şi de întreţinere a faţadelor construcţiei. 

A mai precizat că nu se face vinovat de nerespectarea obligaţiilor stabilite prin HCGMB nr. 180/2017, din moment ce nu mai este proprietarul imobilului.

În drept, petentul a invocat dispoziţiile art. 557 alin. (4) şi art. 565 C. civ., art. 158 alin. (1), art. 194, art. 223 alin. (3) şi art. 453 alin. (1) C. proc. civ., OG nr. 2/2001, HCGMB nr. 180/2017.

În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Plângerea a fost legal timbrată (fila 3).

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În susţinerea întâmpinării, intimata a precizat că, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanţii … , în data de 26.01.2018, s-au constatat, prin vizualizare, degradări ale faţadelor clădirii, existând pericolul desprinderii unor porţiuni din acestea, fapt ce prezintă pericol pentru trecători, iar imobilul din str.  … se află în Zona Construită Protejată nr. … – …, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal – Zone Construite Protejate, aprobat prin HCGMB nr. 279/2000.

A arătat că petentul nu contestă că a săvârşit contravenţia prevăzută de HCGMB nr. 180/2017, respectiv faptul că nu a executat lucrări de reparaţii curente şi de întreţinere a faţadelor construcţiei dinspre str.  … nr. … şi dinspre curtea interioară, iar faptul că nu mai este proprietar al imobilului nu îl exonerează de obligaţiile care i reveneau până la data transmiterii dreptului de proprietate.

În plus, intimata a indicat faptul că petentul nu şi-a actualizat evidenţele fiscale referitoare la imobil, motiv pentru care figurează în continuare ca proprietar, iar intimata a solicitat Direcţiei Impozite şi Taxe Locale Sector 1 să comunice datele de identificare ale titularilor de rol pentru imobilul din str. … nr.  … , sector 1, în vederea aducerii la cunoştinţă a obligaţiilor ce le revin.

A mai adăugat că prin adresa nr. 60516/14.12.2017 petentul a fost informat cu privire la obligaţiile ce îi revin în conformitate cu prevederile HG nr. 180/2017, însă acesta nu a contactat  … în scopul informării cu privire la faptul că nu mai deţine proprietatea imobilului.

Intimata a motivat că atât la verificările efectuate în anul 2014, cât şi la reverificările din anul 2017 s-a constatat starea avansată de degradare a construcţiei din str. …  nr. …, sector 1, iar faţadele clădirii, structura de rezistenţă şi acoperişul sunt considerate părţi comune ale imobilului, în conformitate cu prevederile art. 646 C. civ., coproprietarii având obligaţia de a efectua lucrări de reparaţii, întreţinere şi punere în siguranţă, în condiţiile legii, pentru remedierea tuturor deficienţelor şi reabilitarea faţadelor clădirii.

A susţinut că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond prevăzute de art. 16 şi art. 17 din OG nr. 2/2001, iar susţinerile petentului sunt nedovedite, procesul-verbal făcând dovada situaţiei de fapt până la proba contrară.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205-208 C. proc. civ., OG nr. 2/2001, HCGMB nr. 180/2017.

În dovedirea întâmpinării, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a precizat că publicitatea drepturilor reale se efectuează prin intermediul cărţii funciare, motiv pentru care intimata trebuia să se adrese OCPI în vederea identificării titularului dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, str.  … nr. …, iar nu Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1.

A reiterat că numita  … a devenit singurul proprietar al imobilului situat în Bucureşti, sector 1, str.  … nr. …, iar obligaţia efectuării lucrărilor de reparaţii îi incumbă acesteia.

În drept, petentul a invocat dispoziţiile art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

În temeiul art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, socotind-o admisibilă potrivit legii şi concludentă.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, reţine următoarele:

În fapt, la data de 02.02.2018 a fost încheiat procesul-verbal de sancţionare a contravenţiei seria … nr. …prin care petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 1 din HCGMB nr. 180/2017 (fila 5).

În cuprinsul actului sancţionator s-a reţinut că petentul, în calitate de proprietar, nu a executat lucrări de reparaţii curente şi de întreţinere a faţadelor construcţiei, dinspre str. … şi dinspre curtea interioară, existând riscul desprinderii unor porţiuni de tencuială şi a altor elemente de faţadă, punând în pericol pietonii care circulă pe această arteră. Totodată, în procesul-verbal s-a menţionat că verificările asupra imobilului au fost efectuate cu ocazia unui control din data de 26.01.2018.

Procesul-verbal a fost întemeiat pe planşele foto efectuate la faţa locului, precum şi pe verificările efectuate în bazele de date ale Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1 cu privire la titularii de rol fiscal (filele 40-51 şi 56-60).

Prin sentinţa civilă nr.  … din data de … , pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. …, s-a dispus atribuirea în natură a imobilului situat în Bucureşti, sector 1, str. … nr.  … către numita … (filele 16-17). Hotărârea judecătorească a rămas definitivă la data de 10.05.2017, astfel cum rezultă din viza aplicată pe ultima pagină a sentinţei (fila 17 verso).

În drept, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa este datoare să cerceteze legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi să hotărască asupra sancţiunii.

Verificând, prin prisma art. 16 şi art. 17 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat, acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale indicate, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Privitor la temeinicia procesului-verbal, petentul a fost sancţionat, în baza art. 5 din HCGMB nr. 180/2017, pentru fapta prevăzută de art. 1 din acelaşi act.

În temeiul art. 1 din HCGMB nr. 180/2017, „Proprietarii, persoane fizice sau juridice și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra clădirilor au obligația să asigure efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere, consolidare și, după caz, reabilitarea energetică a anvelopei și/sau a acoperișului, în condițiile legii (…)”. Din interpretarea acestui articol rezultă că subiectul activ al contravenţiei poate fi reprezentat numai de o persoană care are calitatea de proprietar sau de titular al altui drept real asupra unui imobil. Concluzia se întemeiază şi pe faptul că lucrările de întreţinere şi consolidare pot fi realizate doar de către titularul unui drept real asupra unui imobil, acesta deţinând prerogativa dispoziţiei materiale asupra bunului.

În speţă, din sentinţa civilă nr. … din data de … rezultă că petentul nu mai avea calitatea de proprietar asupra imobilului situat în str.  … nr. … din data de 10.05.2017 (data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti). Prin urmare, obligaţia stabilită de art. 1 din HCGMB nr. 180/2017 nu îi revenea petentului, ci titularului dreptului de proprietate asupra imobilului stabilit prin hotărârea judecătorească precizată. În plus, hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti a fost adoptată la data de 18.05.2017, ulterior momentului în care petentul nu mai deţinea dreptul de proprietate asupra imobilului. 

Susţinerea intimatei în sensul că petentul nu este exonerat de obligaţiile care îi reveneau până la data transmiterii dreptului de proprietate nu poate fi reţinută deoarece petentul nu a fost sancţionat pentru o conduită anterioară, din momentul în care deţinea imobilul în proprietate, ci din cuprinsul procesului-verbal rezultă că acesta a fost sancţionat pentru faptul că în perioada ianuarie 2018 – februarie 2018 nu a efectuat lucrările de reparaţii asupra imobilului. Concluzia se întemeiază şi pe faptul că agenţii constatatori au efectuat controlul asupra imobilului la data de 26.01.2018, iar nu la o dată anterioară. Or, la această dată petentul nu mai era titularul dreptului de proprietate asupra imobilului din str.  … nr. …, motiv pentru care obligaţia efectuării reparaţiilor nu îi mai revenea.

Apărarea intimatei potrivit căreia petentul nu şi-a actualizat evidenţele fiscale este neîntemeiată întrucât certificatele de atestare fiscală nu reprezintă o dovadă a dreptului de proprietate, ci doar atestă persoana căreia îi revine obligaţia de a achita impozitul aferent imobilului.

Având în vedere argumentele mai sus expuse, petentul nu avea calitatea de proprietar al imobilului nici la data efectuării controlului (26.01.2018), nici la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (02.02.2018), nefiind întrunită condiţia prevăzută de art. 1 din HCGMB nr. 180/2017. În consecinţă, acesta nu putea fi subiectul activ al contravenţiei.

Din aceste considerente, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de petent şi va dispune anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria C nr. 0006079 din data de 02.02.2018.

Referitor la cheltuielile de judecată, art. 453 alin. (1) C. proc. civ. dispune că „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.

În prezenta cauză, petentul a făcut dovada achitării sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru (fila 3).

Având în vedere soluţia asupra cererii principale, instanţa va obliga intimata la plata către petent a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.