Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei

Sentinţă penală 8 din 29.01.2019


SP a sesizat prin cererea înregistrată la data de  06.08.2018 pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr. dosar 1496/310/2018, neîndeplinirea obligaţiilor civile impuse inculpatului IC,  prin sentinţa penală nr. 131/10.10.2016 - pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul penal numărul 368/310/2016, definitivă  la 01.11.2016, prin neapelare.

În raportul de evaluare a persoanei condamnate, întocmit de SP, ce însoţeşte motivarea sesizării, se arată că a respectat, până la acest moment, dispoziţiile sentinţei penale in ceea ce priveşte indeplinirea masurilor si obligaţiile de supraveghere. In acest sens, s-a menţionat ca susnumitul a executat obligaţia prev. de art.93 alin.3 Cod Penal .

Prin sentinţa penală, împotriva numitului IC s-au dispus măsurile prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-e Cp., a obligaţiilor prev. de art. 93 alin. 2 lit. a Cp. şi art. 93 alin. 3 Cp., precum şi obligaţia acestuia în solidar cu numiţii PE, GV şi NA, împreună cu partea responsabilă civilmente, NF, către partea civilă SM la plata sumei de 4.200 lei cu titlu de despăgubiri.

Condamantul IC a respectat măsurile şi obligaţiile de supraveghere: prin planul de supraveghere predat în data de 09.01.2017, i s-a stabilit frecvenţa întrevederilor lunară, având în vedere riscul de recidivă mare, resursele financiare insuficiente acoperirii nevoilor de consum, cât şi relaţionarea cu persoane care manifestă un comportament anti-social. In total, au avut loc 17 întrevederi, fiind învoit uneori din cauza lipsei resurselor financiare necesare deplasării la sediul serviciului, însă a respectat frecvenţa întrevederilor. Nu a înregistrat avertismente pentru încălcări ale dispoziţiilor sentinţei penale. Acestuia i s-a estimat un risc de recidivă mare, având în vedere nevoia menţinerii locului de muncă, nevoia conştientizării infuenţei relaţionării cu persoane care manifestă un comportament anti-social, cât şi nevoia unui comportament dezirabil social. S-au stabilit ca obiective pe perioada supravegherii: monitorizarea continuă a situaţiei ocupaţionale a persoanei supravegheate şi conştientizarea consecinţelor comportamentului infracţional. La nivel declarativ, persoana supravegheată a comunicat, încă de la începutul supravegherii, că nu mai doreşte să încalce normele legale. Pe parcursul perioadei de supraveghere, aceasta a adoptat un comportament noninfracţional, nefiind implicată în săvârşirea altor infracţiuni.

În ceea ce priveşte obligaţiile impuse de către instanţa de judecată, persoana supravegheată a prestat 60 de zile de muncă în folosul comunităţii în cadrul Primăriei oraşului Azuga în perioada de timp estimată şi a fost înscris în clasa a Vl-a - învăţământ frecvenţă redusă la Liceul Teoretic Azuga în anul şcolar 2018-2019.

Persoana supravegheată a fost informată, încă de la prima întrevedere, în scris şi verbal, cu privire la obligaţia de a îndeplini integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, respectiv suma de 4.200 lei, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. In cadrul întrevederilor derulate i-au fost readuse la cunoştinţă aceste obligaţii, când i-au fost explicate din nou consecinţele neachitării obligaţiilor civile, respectiv de sesizare a instanţei de judecată. A comunicat consilierului de probaţiune că, deoarece pe perioada supravegherii nu a avut permanent loc de muncă, respectiv de la sfârşitul anului 2017 a beneficiat doar de alocaţiile de stat ale copiilor minori, care nu acoperă nevoile stricte de consum ale familiei, nu a avut posibilitatea să achite obligaţiile civile stabilite în solidar cu ceilalţi coinculpaţi, până la întocmirea prezentului raport.

În ceea ce priveşte neachitarea obligaţiilor civile către partea civilă SM la plata sumei de 4.200 lei cu titlu de despăgubiri civile, principalul său motiv îl constituie venitul financiar insuficient, care nu îi acoperă nevoile de consum. A comunicat consilierului de probaţiune că, din discuţiile purtate cu ceilalţi coinculpaţi, aceştia nu şi-au  manifestat intenţia de achita în solidar prejudiciul, unii dintre aceştia executând alte pedepse în regim de detenţie.

Condamnatul IC  s-a prezentat în  instanţă la termenul de judecată din 16.10.2018, arătând că nu a putut proceda la achitarea integrală a despăgubirilor la care a fost obligat,  întrucât nu detine venituri.

La termenul  de judecată de astăzi,  avocatul din oficiu al intimatului a depus dovada achitării despăgubirilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul probelor administrate şi al dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

 Prin sentinta penală nr.131/10.10.2016 - pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul penal numărul 368/310/2016,  definitivă  prin neapelare,  s-au dispus obligaţiile prevăzute de art. 93 al 3 Cod Penal (de a executa 60 zile muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei oras Azuga) şi de art. 93 al 2 Cod Penal (sa frecventeze un curs de pregatire scolara sau  de calificare profesionala), precum şi îndeplinirea integrală a obligaţiei civile stabilită prin hotărâre, (plata sumei de 4.200 lei cu titlu de despăgubiri  în solidar cu numiţii PE, GV şi NA, împreună cu partea responsabilă civilmente NF, către partea civilă SM ).

 Instanta retine dispozitiile art. 583 alin.2 Cod proc. penală care statueaza: „daca, până la expirarea termenului prevăzut de art. 93 alin.5 din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării acesteia”, iar art. 96 alin.2 Cod penal dispune: „dacă până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”.

După cum rezultă din dispoziţiile legale sus-menţionate, art.96 alin.2 Cod penal, condiţionează revocarea suspendării executării pedepsei închisorii de dovedirea existenţei posibilităţilor materiale ale condamnatului şi, implicit, de refuzul acestuia de a executa obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, deşi are aceste mijloace materiale de a le executa.

O astfel de conduită relevă, în concret, reaua-credinţă a condamnatului, iar reaua-credinţă, sub aspect penal, presupune existenţa mijloacelor materiale ale condamnatului şi refuzul acestuia de a obligaţiile civile la care executarea cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare.

Instanta retine ca din raportul de evaluare a rezultat ca persoana condamnata a finalizat programul de reintegrare, a prestat munca in folosul comunitatii, si-a indeplinit integral obligatiile civile, asa cum a rezultat din inscrisurile depuse la dosar.

 In consecinţa, instanţa, in temeiul disp. art. 96 c.p. coroborat cu disp. art. 583 c.p.p va respinge sesizarea  de revocare sau anularea a suspendării executării pedepsei formulată de SP în contradictoriu cu persoana condamnată, IC.

În temeiul disp.art.275 alin.3 cpp cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.