Contestatie

Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2018:001.002378

Dosar nr. 4794/189/2017

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 2378/2018

Sedinta publica de la 30 Octombrie 2018

Instanta constituita din:

INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura

A. Contestatia la executare

Prin cerere inregistrata pe rolul Judecatoriei X la data de 26.07.2017 sub numar de dosar X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (C. civil 2) contestatoarea BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE SA in contradictoriu cu X X a solicitat sa se constate neindeplinirea conditiilor de admisibilitate si sa respinga ca inadmisibila Notificarea inregistrata sub nr. de intrare X din 14.07.2017 privind darea in plata a imobilului situat in sat. X, com. X, jud. X si in vederea stingerii creantei izvorata din Contractul de credit nr. Xdin 14.09.2006, incheiat intre contestatoare si intimatul X X.

In fapt, contestatorul a aratat ca, in fapt, paratul X X, prin Notificarea nr. X din 14.07.2017, a invitatbanca sa incheie actul translativ de proprietate de dare in plata asupra imobilului ipotecat, solicitand stingerea datoriei rezultand din Contractul de credit nr. Xdin 14.09.2006 (Anexa nr. 3). Sustine ca, notificarea atacata incalca Legea nr. 77/2016, precum si alte dispozitii legale

Invoca neindeplinirea conditiilor impreviziunii in interpretarea Decizei Curtii Constitutionale nr. X din 25 octombrie 2016.

Sustine ca, Curtea a constatat ca acele contracte in curs de derulare mentionate de art. 11 din Legea nr.77/2016 se refera si la contractele incheiate inainte de intrarea in vigoare. in 2011. a Legii nr.287/2009 (noul Cod civil), instantele judecatoresti vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurata sub regimul Codului civil din 1864 si cu precizarile aduse de Curtea Constitutionala anterior mentionate. In acest sens, pentru a stabili daca a intervenit sau nu impreviziunea, debitorii vor trebui sa faca dovada evenimentului exceptional si exterior, care a dat nastere riscului supra-adaugat. In examinarea notiunii de impreviziune, Curtea a retinut un aspect foarte important, respectiv ca ” prevederile legale criticate trebuie sa se aplice doar debitorilor care, desi au actionat cu buna-credinta, (...), nu isi mai pot indeplini obligatiile ce rezulta din contractile de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-au putut prevedea la data incheierii contractului de credit”

Pentru a sti daca ne aflam in prezenta impreviziunii, instantele judecatoresti vor trebui sa ia in considerare cel putin urmatoarele aspecte:

•calitatea si pregatirea economica/juridica a cocontractantilor (dihotomia profesionist/consumator);

•valoarea prestatiilor stabilite prin contract;

•riscul deja materializat si suportat pe perioada derularii contractului de credit

•noile conditii economice care denatureaza atat vointa partilor, cat si utilitatea sociala a contractului de credit

Sustine ca se impune extinderea cercetarii privind situatia financiara a paratului, notificarea de dare in plata atacata neimplinind conditiile de admisibilitate prevazute de Legea nr. 77/2016. Astfel, cu privire la situatia financiara a debitorului precum, acestia nu au prezentat situatia veniturilor sale in perioada 2006-2017, si nu a facut in nici un fel dovada existentei impreviziunii ce a stat la baza initiativei de dare in plata a imobilului ipotecat. Mai mult, nu exista date cu privire la veniturile prezente ale acestuia, cu privire la bunurile pe care le detine in proprietate, daca a facut eforturi sa isi multiplice sursele de venit, nu exista date cu privire la valoarea ratelor pe care le-a achitat sau cu privire la sumele deja rambursate din valoarea totala a imprumutului, sub aspectul presiunii pe care acestea le exercita asupra bugetului lor lunar, daca exista persoane care se afla in intretinerea sa ori daca are angajamente financiare anterioare la alte institutii de credit. Rezumand cele expuse mai sus, paratul nu a demonstrat existenta vreunui eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului, eveniment ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor sale. In aceste conditii, prin absenta demonstrarii indeplinirii aspectelor de ordin subiectiv ale teoriei impreviziunii cat si cele privitoare la buna credinta in achitarea ratelor de credit, darea in plata a imobilului ipotecat nu este admisibila si nu se justifica, creand un dezechilibru semnificativ intre interesele institutiei bancare si cele ale intimatei, in favoarea acesteia din urma, careia, in caz de producere a efectelor juridice de catre notificarea transmisa, i s-ar oferi posibilitatea nejustificata de a stinge obligatia de restituire a imprumutului pe care si-a asumat-o fata de subscrisa

Contestatoareainvoca neindeplinirea conditiei prevazute de art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016. Notificarea transmisa este semnata si asumata numai de catre paratul din prezenta cauza, in calitate de imprumutat la contractul de credit mentionat, desi contractul de ipoteca nr. 3907/14.09.2006 (si deci jumatate din dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat) a fost incheiat alaturi de numita X X, in calitate de debitor ipotecar, si tert fata de demersul debitoarei. In consecinta, contestatoarea considera ca validitatea notificarii este conditionata de asumarea notificarii si de catre aceasta parte, respectiv de catre dna. X X. Aceasta concluzie este impusa de prevederile exprese ale art. 6 alin.(3) din Legea nr. 77/2016, conform caruia „Demersurile prevazute la art. 5 si art. 7-9 pot fi intreprinse si de codebitori, precum si de garantii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor sa.” Asadar, desi executarea obligatiilor din contractul de credit incheiat cu paratul este garantata cu o ipoteca asupra imobilului afectat garantiei, aceasta nu echivaleaza cu dreptul recunoscut automat unei parti de a se prevala de prevederile Legii 77/2016, fara acordul celuilalt proprietar al bunului, respectiv a d-nei X X.

In consecinta, actul de dare in plata, ca act juridic translativ de proprietate, nu se poate incheia decat prin consimtirea la aceasta a tuturor partilor, respectiv a d-nei. X X, acordul acestei din urma parti fiind, la momentul actual, inexistent, fata de continutul efectiv al notificarii

Contestatoarea mai invoca neindeplinirea conditiei prevazute de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 77/2016, „Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si Neindeplinirea conditiei prevazute de art. 4 alin. 11 lit. c

In legatura cu aceasta conditie de admisibilitate, aratam ca textul de lege prevede urmatoarele: ,,c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta.". Astfel fiind, arata ca debitoarea este tinuta sa faca dovada ca se afla intr-una dintre cele doua posibile ipoteze:

- a contractat creditul in scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatia de locuinta:

- scopul creditului a fost altul, insa acesta este garantat cu cel putin un imobil cu destinatia de locuinta.

Fata de aceste prevederi legale, arata instantei faptul ca paratul nu se incadreaza in niciuna dintre cele doua ipoteze. Astfel fiind, paratul nu a dovedit ca a contractat imprumutul in scopul achizitionarii, construirii etc. a unui imobil cu destinatia de locuinta, intrucat scopul creditului (reesalonare credit anterior) nu poate prezuma in nici un fel, in lipsa vreunei alte informatii, folosirea acestuia in scopul prevazut de lege.

In subsidiar, solicita instantei sa constate ca, in materia locuintei, exista o lege speciala, care prevede conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un imobil pentru a putea avea destinatie de locuinta. in acest sens, aratam ca la acest moment este in vigoare Legea locuintei nr. 114/1996, care prevede, in Anexa nr. 1, exigentele minimale pentru locuinte. Asadar, in masura in care paratul doreste sa se prevaleze de prevederile Legii nr. 77/2016 solicita instantei sa puna acestuia in vedere sa depuna la dosarul cauzei documente relevante din care sa reiasa faptul ca imobilul cu care a garantat rambursarea creditului indeplineste conditiile minimale pentru locuinte prevazute de legea speciala.

De asemenea, notificarea atacata contravine unei serii de alte dispozitii aplicabile in cauza, detaliate in continuare

In drept, a invocat Legea nr. 77/2016, Directiva 2014/17/UE, Directiva 1993/13/CEE, Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Tratatul privind Uniunea Europeana, C.proc.civ., precum si orice alta prevedere legala incidenta.

Contestatia la executare a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 1000 lei, conform art. 10 alin. 2 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

B. Apararile formulate

Intimata a formulat intampinare si cerere reconventionalaprin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei formulate de contestatoare, adaptarea efectiva a contractului de credit nr. X/14.09.2006 incheiat cu BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A., in sensul stabilirii monezii de referinta la cursul din data contractarii creditului, in temeiul prevederilor art. 8 coroborat cu dispozitiile pct 121 din Decizia nr. X/25.10.2016 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei;

In subsidiar a solicitat constatarea stingerii in integralitate a obligatiilor izvorate din contractul de credit nr.X/14.09.2006 incheiat cu BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A., pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de instrainare a imobilului situat in X, X, din patrimoniul debitorului in patrimoniul BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.; obligarea contestatoarei sa suporte toate costurile pentru acest transfer de drept de proprietate, inclusiv, dar fara a se limita la: taxele cadastrale, cheltuielile de intabulare, impozitele si taxele locale aferente; obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu, din urmatoarele:

In fapt,intimata a sustinut ca, in anul 2006- anul contractarii creditului - nu a putut prevedea cresterea IMPREDICTIBILA a cursului leu/euro, crestere ce a destabilizat total echilibrul contractual si a condus debitorii in imposibilitatea efectiva de a mai achita ratele.

Precizeaza ca, la momentul accesarii creditului, cuantumul total al creditului se situa la nivelul sumei de: 30.000 euro (credit initial) x 3.5 lei (curs initial) = 105.000 lei, iar in prezent, dupa aproape 11 ani pe parcursul carora AM ACHITAT suma de aprox 20.000 CHF. subsemnatul detin un SOLD in valoare de: 49.635.20 EURO x 4,55 lei (curs actual) = 225.843.80 lei.

In dovedirea BUNEI-CREDINTE, arata faptul ca, din total credit in cuantum de 30.000 euro, A ACHITAT catre institutia financiara suma de 20.000 euro, dand dovada de o conduita de bun platnic in indeplinirea obligatiei de plata, neinregistrand RESTANTE pana la data formularii notificarii.

De asemenea, mentioneaza ca valoarea de PIATA a IMOBILULUI ce urmeaza a fi dat in plata se situeaza valoric nivelul sumei de 75.000 euro.

Pe langa cele mai sus mentionate, inca unul din aspectele ce ar trebui retinute de instanta este faptul ca, imobilul constituit ca garantie in favoarea creditoarei a fost evaluat (de evaluatorii BANCII) la suma de 100.000 euro. valoare care ar fi acoperit INTEGRAL valoarea creantei.

Pe de alta parte, un alt element important de retinut in analiza spetei, il constituie evolutia monedei in timp - de la CURSUL INITIAL la momentul contractarii - de 3.5 lei/l euro. pana la cursul prezent de 4.55 lei/l euro - avand ca si consecinta MAJORAREA exacerbata a cuantumului total al creditului.

In aceste conditii, indiferent de cuantumul veniturilor, sumele ramase in urma indeplinirii obligatiilor de plata majorate ca urmare a hiper-valorizarii monedei, cresterii dobanzilor, comisioanelor si a celorlalte speze ale creditului, inclusiv penalitati, au condus - in timp - la suportarea supra-riscului adaugat EXCLUSIV de catre subsemnatul debitor.

Nu lipsit de relevanta este si faptul ca debitorul este bugetar, iar in anul 2011, veniturile iŹau scazut substantial.

Desi, pe parcursul derularii raporturilor comerciale, a solicitat institutiei financiare bancare negocierea creditului, solutiile de rambursare propuse de catre aceasta presupuneau implicit SUPRAINDATORAREA financiara suplimentara a acestuia.

Cu privire la conditiile de ADMISIBILITATE prevazute de art. 4 din Legea nr. 77/2016 pentru a beneficia de drepturile conferite de actul normativ anterior mentionat, a precizat, faptul ca acestea SUNT INDEPLINITE IN TOTALITATE de catre intimat.

Mentioneaza faptul ca detine calitatea de consumator, NU DETINE calitatea de actionar/ asociat/ administrator/ persoana imputernicita/ reprezentant in nicio societate comerciala/ persoana juridica.

In ceea ce priveste calitatea contestatoarelor, solicita ca, in raport de dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 sa constate calitatea BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.de profesionist, care in cadrul raporturilor contractuale a actionat in baza activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale sau liberale.

In speta de fata, creditul a fost contractat in scopul de a moderniza, amenaja si reabilita imobilul cu destinatie de locuinta - casa de locuit regim de inaltime.

Invedereaza instantei faptul ca potrivit art. 2, alin. a) din Legea nr. 114/1996 - Legea locuintei „locuinta este definita ca fiind constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii."

Precizeaza ca nu a schimbat destinatia imobilului din imobil locuinta in conformitate cu prevederile Legii nr. 359/2004, nu a modificat incadrarea imobilului in conformitate cu prevederile Codului fiscal, acesta figurand la A.N.A.F. inscris ca IMOBIL REZIDENTIAL, potrivit destinatiei sale in fapt, precizam ca nu au fost incheiate contracte de inchiriere avand ca obiect locatiunea imobilul constituit ca garantie in favoarea contestatoarei, asa cum reiese din certificatul constatator emis de catre Oficiul Registrului Comertului, atasat la prezenta.

Avand in vedere cele mai sus mentionate, apreciaza aplicabile prevederile Legii nr. 77/2016 coroborate cu dispozitiile deciziei nr. X/25.10.2016 pronuntata de Curtea Constitutionala, pct. 94, pct. 95, pct. 96, pct. 99, potrivit carora „examinand Legea nr.77/2016, Curtea constata ca aceasta are drept obiect reglementarea acelor situatii aparute in urma CRIZEI ECONOMICE din cauza careia debitorii nu au mai fost capabili sa isi execute obligatiile asumate arin contractele de credit.

Sub regimul Codului civil din 1864 (aplicabil contractelor din dosarele de fata) teoria impreviziunii era fundamentata pe prevederile art. 970 care stipulau: „Conventiile trebuie executate cu BUNA-CREDINTA. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce ECHITATEA, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa." Asadar, chiar daca nu era consacrata in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din insasi reglementarea de principiu relativa la contracte, ea fiind justificata prin elementele de BUNA- CREDINTA si ECHITATE ce caracterizeaza executarea contractelor.

Sustine in detaliu ca fluctuatia valutara, scaderea dramatica a valorii garantiei, scaderea veniturilor ca rezultanta a crizei economice, toate aceste situatii conduc la starea de impreviziune si, deci, debitorul avea dreptul la revizuirea contractului, la reasezarea acestuia pe baze echitabile.

Mai arata ca, in vederea verificarii conditiilor de impreviziune si evaluarii corecte privind aritmetica spetei,Sustine ca anumite aspectedescrise si mentionate au condus in timp la un dezechilibru contractual major, executarea raporturile contractuale devenind vadit excesiv de oneroasa, cauzata de imprejurari ce nu tin de vointa sau conduita partilor, astfel incat, in acest raport, SUPRA-RISCUL CONTRACTUAL cade EXCLUSIV in sarcina subsemnatei.

Avand in vedere inscrisurile depuse in sustinere, apreciaza GRADUL de INDATORARE la 70%, fapt care conduce la afectarea raportului venituri - cheltuieli, pe cale de consecinta, se impune a constata SUPRA-INATORAREA subsemnatului raportat la obligatiile de plata aferente creditului si suportarea supra-riscului adaugat EXCLUSIV de catre debitor.

In ce priveste adaptarea contractului, invedereaza instantei urmatoarele aspecte:

Potrivit Deciziei nr. X/25.10.2016 pct. 121 a Curtii Constitutionale "Instanta judecatoreasca care, in conditiile legii, este independenta in aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii pana la LIMITA SUPERIOARA impusa de Legea nr.77/2016 (PREDAREA IMOBILULUI si STERGEREA DATORIILOR PRINCIPALE si accesorii).

Cu alte cuvinte, in lipsa acordului partilor si in temeiul art.969 si art.970 din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr.77/2016, "instanta judecatoreasca va pronunta o hotarare prin care va dispune fie ADAPTAREA contractului in forma pe care o decide, fie incetarea sa", Curtea a retinut ca teoria impreviziunii se aplica in cazul in care un eveniment exceptional si exterior vointei partilor ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de parti la data incheierii contractului si ar face excesiv de oneroasa executarea obligatiei de catre debitor.

Or, astfel cum retine si Curtea Constitutionala, sub regimul Codului civil din 1864 (...), teoria impreviziunii era fundamentata pe prevederile art.970 C.civ., potrivit carora „Conventiile trebuie executate cu buna-credinta. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa." Asadar, chiar daca nu era consacrata in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din insasi reglementarea de principiu relativa la contracte, ea fiind justificata prin elementele de buna- credinta si echitate ce caracterizeaza executarea contractelor.

Astfel ca, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. X/2016, Instanta a retinut ca in analiza teoriei impreviziunii, trebuie cercetat daca, in executarea contractului a survenit un eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului in privinta amplorii si efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor prevazute de acesta (para. 96), respectiv : clauzele contractului cu executare succesiva in timp trebuie adaptate in mod adecvat la noua realitate in masura survenirii unui risc care se circumscrie ideii de impreviziune.

Curtea retine ca determinarea imprejurarilor care justifica aplicarea impreviziunii (...) trebuie realizata tinandu-se cont de ideea de risc al contractului, acesta analizandu-se dintr-un punct de vedere bivalent atunci cand acesta se materializeaza. Astfel, contractul in sine presupune un risc inerent asumat in mod voluntar de cele doua parti ale contractului, in baza autonomiei lor de vointa, principiu care caracterizeaza materia incheierii contractului, si unul supra-adaugat care nu a putut face obiectul in concreto a unei previzionari de catre niciuna dintre acestea, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractantilor si care tine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute in vedere la momentul a quo.

Nu in ultimul rand, se constata ca intimatul este un debitor de buna-credinta, in lumina Deciziei Curtii Constitutionale (pct. 100 si 119), si acesta NU si-a asumat expres riscul schimbarii imprejurarilor intr-o asemenea masura ca cea din prezenta cauza - in ciuda contractarii unui credit intr-o moneda straina. Astfel, aceasta si-a asumat o fluctuatie rezonabila a cursului CHF, dar in niciun caz nu se poate aprecia ca debitorul ar fi acceptat sa contracteze si in ipoteza unei cresteri de cu 133% ori a valorii cursului. Totodata, riscul major intervenit nu decurge din insasi natura contractului, caci, intr-o asemenea interpretare, s-ar goli de continut insasi decizia Curtii Constitutionale sus-citata, care nu s-ar mai putea aplica in cazul contractelor de credit, fiind lipsita de orice finalitate practica si devenind iluzorie.

De asemenea, in considerentele obligatorii din Decizia nr. X/25.10.2016 a Curtii Constitutionale, ADAPTAREA CONTRACTULUI ofera o baza legala pentru reechilibrarea contractului sau incetarea sa.

Or, in prezenta cauza, moneda creditului, convenita de catre parti in CHF, este un element esential al contractului, constituind insusi obiectul prestatiei actului juridic, conditie in lipsa careia banca, cel mai probabil, nu ar fi incheiat contractul de imprumut in aceleasi conditii, iar adaptarea contractului este o forma de aplicare a principiul echitatii si a bunei-credinte, instanta fiind chemata sa restabileasca echilibrul contractual, mentinand pe cat posibil vointa partilor de la momentul contractarii.

C. Probe

Au fost atasate actiunii copii certificate de pe inscrisurile pe care isi intemeiaza contestatorul cererea.

Intimatul a depus la dosar inscrisuri.

In prezenta cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar.

D. Aspecte procesuale

Prin cererea formulata si depusa la fila 24,precum si in sedinta publica,intimatul X X a invederatinstantei ca, intelege sa renunte la cererea reconventionala formulata.

II. Situatia de fapt:

Intimatul X X, in calitate de debitor, a incheiat, la data de 14.09.2006 cu BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. contractul de credit nr. X/14.09.2006, avand ca obiect acordarea unui credit in valoare de 30.000 euro, credit avand ca scop modernizarea, amenajarea si reabilitarea unui imobilului cu destinatie de locuinta - casa de locuit regim de inaltime P+M cu SU=204,27 mp,din care 11,92 mp balcon si X, anexa gospodareasca C2, cu regim de inaltime parter, cu SC=24,69 mp, inscrisa in Cartea Funciara nr. 671- UAT X, cu numar cadastral 586-C2 si anexa gospodareasca C3, cu regim de inaltime parter - cu SC=6,57 mp, inscrisa in Cartea Funciara nr. 671-UAT X, cu numar cadastral 586-C3, impreuna cu terenul aferent in suprafata de 1000 mp, real masurat 1000,48 mp din care parcela 1CC- TDI=397,92 mp categoria curti constructii si parcela A2=610,56 mp categoria de folosinta arabil; imobilul este inscris in CF nr. 671 a loc. X, sub nr. cadastral 586 si are urmatoarele vecinatati: N - DS 513/38, E - Zaharia Iancu, S - teren Primarie, V - teren Primarie. Creditul a fostgarantat prin instituirea unei ipoteci in favoarea creditorului asupra imobilului cu destinatie locuinta - casa de locuit regim de inaltime P+M cu SU=204,27 mp din care 11,92 mp balcon si SC=135,31 mp si SD=269,11 mp, inscrisa in Cartea Funciara nr. 671-UAT X, cu numar cadastral 586-C1, anexa gospodareasca C2, cu regim de inaltime parter, cu SC=24,69 mp, inscrisa in Cartea Funciara nr. 671-UAT X, cu numar cadastral 586-C2 si anexa gospodareasca C3, cu regim de inaltime parter - cu SC=6,57 mp, inscrisa in Cartea Funciara nr. 671-UAT X, cu numar cadastral 586-C3, impreuna cu terenul aferent in suprafata de 1000 mp, real masurat 1000,48 mp din care parcela 1CC-TDI=397,92 mp categoria curti constructii si parcela A2=610,56 mp categoria de folosinta arabil; imobilul este inscris in CF nr. 671 a loc. X, sub nr. cadastral 586 si are urmatoarele vecinatati: X.

Prin Notificarea nr. X din 14.07.2017,intimatul X X a invitatcontestatoarea sa incheie actul translativ de proprietate de dare in plata asupra imobilului ipotecat, solicitand stingerea datoriei rezultand din Contractul de credit nr. Xdin 14.09.2006.

III. In drept:

Conform art. 1 dinLegeanr. 77/2016 din 28 aprilie 2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credit, lege se aplica raporturilor juridice dintre consumatori si institutiile de credit, institutiile financiare nebancare sau cesionarii creantelor detinute asupra consumatorilor.

In conformitate cu dispozitiile art. 4,pentru stingerea creantei izvorand dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;

b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta;

d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.

Potrivit art. 5 in vederea aplicarii prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda si stabilirea unui interval orar, in doua zile diferite, in care reprezentantul legal sau conventional al institutiei de credit sa se prezinte la un notar public propus de debitor in vederea incheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobanzi, penalitati, izvorand din contractul de credit ipotecar, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilita la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioada in care se suspenda orice plata catre creditor, precum si orice procedura judiciara sau extrajudiciara demarata de creditor sau de persoane care se subroga in drepturile acestuia indreptata impotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

(4) Cu cel putin 3 zile libere inainte de prima zi de convocare la notarul public, partile transmit acestuia informatiile si inscrisurile necesare incheierii actului de dare in plata.

In conformitate cu dispozitiile art. 6 alin.3 demersurile prevazute la art. 5 si art. 7 - 9 pot fi intreprinse si de codebitori, precum si de garantii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor sai.

IV. Solutia instantei

Raportand situatia de fapt retinuta in speta la articolele mai sus mentionate, instantaretine urmatoarele argumente:

Contestatoarea BRD Groupe Societe Generale SA a investit instanta cu o contestatie la Notificarea nr. X din 14.07.2017 formulata de catredebitorul X X pentru darea in plata a imobilului situat in sat. X, com. X, jud. X in vederea stingerii obligatiilor de plata rezultate din Contractul de creditnr.X din data de 14.09.2006.

Instanta constata ca, desi art. 7 alin. 1 din Legea 77/2016 prevede posibilitatea contestarii de catre creditor a indeplinirii conditiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de lege,art. 2din cuprinsul legii stabileste ca, legea se coroboreaza cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu celelalte dispozitii legale in vigoare.

Mai mult, art. 3 stabileste o derogare de la dispozitiile Legii 287/2009 privind codul civil republicata cu privire lastingerea datoriilor izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii.

Instanta constata ca, pentru a notifica banca asupra intentiei de a transfera dreptul de proprietate asupra imobilului in scopul stingerii datoriei, trebuie indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art.4 din Legea 77/2016. Intrucat Legea 77/2016 se completeaza cu toate prevederile legaleincidente, conform art. 7alin. 2, rezulta calegea speciala se completeaza si cu dispozitiile aplicabile oricarui transfer de proprietate asupra unui imobil, astfel cum acestea suntreglementate in ale coduri sau legi.

Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 4 alin. 1 din Legea 77/2016.In ceea ce priveste conditia prevazuta de art. 4 lit. a din Legea 77/2016,in raport de dispozitiileart. 2 pct. 2 din OG 21/1992 privind protectia consumatorului, rezulta ca debitorii sunt consumatori. Si conditia prevazuta de art. 4 alin. 1 lit. c este indeplinita,creditul fiind contractat de consumator in scopul de a achizitionaun imobil cu destinatia de locuinta, aceasta imprejurare rezultand din chiar cuprinsul contractului de credit.

Prin Decizia nr. X/25.10.2016 Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constat ca, prevederile art.11 intai raportate la art. 3 teza II, art.4, art.7 si art.8 din Legea 77/2016 sunt constitutionale numai in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii.

Din motivarea Deciziei Curtii Constitutionale rezulta ca,instanta judecatoreasca va verifica indeplinirea conditiei notificarii creditorului conform celor prevazute de Legea 77/2016, indeplinirea criteriilor prevazute de art.4 din lege, aplicand in mod obligatoriu teoria impreviziunii in cadrul art.7 in lege, respectiv art.8, ori in cadrul art.9 din lege ( pct.120 din motivare),iar decizia se refera la contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Boului cod civil.

Instanta constata ca, situatiadebitorilor se incadreaza in ipoteza prevazuta prin Decizia Curtii Constitutionale,respectiv contractul de credit nr. Xdin data de 14.09.2006este incheiat, inainte de intrarea in vigoare aNoului cod civil la data de 01.10.2011. Prin urmare, instantaurmeaza sa analizeze daca sunt indeplinite conditiile impreviziunii.

Instanta retine ca, teoria impreviziunii nu a fost consacrata legislativ inainte de intrarea in vigoare a Noul cod civil, au existat solutii in sensul admiterii unor astfel de actiuni, in urma unui examen al cauzei de catre instanta pentru verificarea intrunirii conditiilor,impreviziunea nascandu-se din nevoia de a echilibra raporturile dintre partile contractante, atunci cand acestea au devenit excesiv de oneroase pentru una dintre parti.

Pentru ca instanta de judecata sa dispuna revizuirea contractului, partea care solicita aplicarea impreviziunii trebuie sa dovedeasca indeplinirea urmatoarelor elemente: a). interventia unei imprejurari exceptionale, neimputabile uneia dintre parti; b). imprejurarea exceptionalasa fi survenit dupa incheierea contractului; c). debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat acest risc; d). executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa pentru partea care solicita aplicarea impreviziunii.

In prezenta cauza, instanta constata ca, debitorul nu a dovedit indeplinirea conditiilor prevazute pentru intervenirea impreviziunii.Din cuprinsul inscrisurilor inaintate la dosar la solicitarea instantei, nu rezulta care sunt acele imprejurari exceptionale, survenit dupa incheierea contractului si care au determinat ca executarea contractului sa devina excesiv de oneroasa pentru ei.

Instanta mai constata ca, partea poate apela la impreviziune, numai in ipoteza in care executarea a devenit „excesiv de oneroasa”, deci numai pe cale de exceptie,iar daca executarea a devenit numai costisitoare, atunci nueste indeplinite conditia pentru incidenta impreviziunii.

Intrucat notificarea este initiata de catre intimat, sarcina probei indeplinirii conditiilor le revine, intrucat este initiatorul raportului de drept civil. Nu este in puterea celuiimplicat in raportul juridic sa probeze un fapt negativ, respectiv creditorului (faptul neindeplinirii conditiilorimpreviziunii). Sarcina probei revine celui care afirma un fapt pozitiv determinat (indeplinirea conditiilor), respectiv intimatului.

Pentru toate motivele de fapt si de drept mai sus invocate,instanta urmeaza sa admita contestatiaformulata de catre creditoare si va constata ca notificareanr. X dindata de 14.07.2017 formulata dedebitorul X X referitoare la darea in plata a imobilului situat insat. X, com. X,jud. X, in vederea stingerii obligatiilor de plata rezultate din Contractul de creditnr. Xdin data de 14.09.2006 nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de Legea 77/2016

Cu privire la cererea de renuntare la judecata cererii reconventionale, in fapt, instanta constata ca, prin inscrisul depus la dosar la data de 24.08.2018, precum si in sedinta publica de la data de 02.10.2018,intimatul a precizat ca intelege sa renunte la judecata cererii reconventionale.

Spetei de fata ii devin incidente prevederile art. 406C.pr.civ. care are urmatorul enunt: reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa (alin. 1). Cererea se face personal sau prin mandatar cu procura speciala (alin.2). Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata pe care paratul le-a facut (alin. 3). Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare. Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare (alin. 4).

Solutia adoptata:Raportand dispozitiile legale mai sus citate la prezenta cauza, instanta urmeaza ca, printr-o sentinta, saconstate ca,intimatul a renuntat la judecata cererii reconventionale formulata in contradictoriu cucreditoarea BRD GROUPE SOCIETE GENERALE S.A., renuntare afirmata prin cererea depusa la dosar si sustinuta in sedinta publica.

Instanta are in vedere faptul ca, renuntarea la judecata reprezinta un act procesual de dispozitie, un act unilateral al intimatului, persoana care a inteles saformulezecerere reconventionala. Fiind un act unilateral, renuntarea la judecata se caracterizeaza prin faptul ca din momentul in care a fost efectuata, manifestarea de vointa este irevocabila, iar orice manifestare ulterioara ramane fara efect.

Asadar, instanta va constata caintimatul paratul reclamant X X a renuntat la judecat cererii reconventionale formulata in contradictoriu cu reclamanta parata BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE SA.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

9

Domenii speta

Spete similare