Contestație la executare – excepția lipsei calității procesuale pasive

DOSAR NR. 29584/212/2017

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

SECTIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3623

Ședința publică din data de 2 aprilie 2018

Instanța de judecată constituită din:

Președinte:

Grefier:

contestație la executare – excepția lipsei calității procesuale pasive

Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul V în contradictoriu cu intimații A, D prin A și C având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 2 martie 2018, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la datele de 19 martie 2018, respectiv 2 aprilie 2018, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 26.10.2017 sub nr. 29584/212/2017 contestatorul V a formulat acțiune în contradictoriu cu intimatele A, D prin A și C, solicitând anularea somației 133010044875932 din data de 29.09.2017 și a titlului executoriu nr. 133010034401149 din data de 29.09.2017, emise de organul fiscal în dosarul de executare silită nr. 9000000382475/13/30/1/2017/133010039331164, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, contestatorul a arătat, în esență, că actele de executare silită contestate sunt nelegale, întrucât nu i-au fost comunicate în mod legal la sediul reprezentantului său fiscal din țară, titlul de creanță menționat în cuprinsul titlului executoriu contestat nefiindu-i astfel opozabil.

În privința sumelor individualizate în cuprinsul titlului de creanță fiscală accesorie menționat în titlul executoriu, cu titlu de accesorii, contestatorul a arătat că a formulat contestație administrativă, expunând pe larg situația de fapt ce a generat litigiile cu organul fiscal.

În drept au fost invocate prevederile art. 711 și următoarele din Codul de procedură civilă, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar în susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri (filele nr. 38 - 223).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei.

Intimata C  a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Intimata D - A a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, arătând că titlul de creanță a fost comunicat în mod legal debitorului și nu sunt motive de nulitate a actelor de executare silită. 

Au fost depuse actele dosarului de executare silită (filele nr. 247 - 280).

Intimata a solicitat și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. … înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța, cererea fiind respinsă prin încheierea din data de 5.02.2018.

În probațiune s-a încuviințat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, intimata D – A a emis pe numele contestatorului V titlul executoriu nr. .. din data de 29.09.2017 și somația nr. 1… din data de 29.09.2017 în dosarul de executare nr. …, pentru plata sumei de 53.504 lei, reprezentând „contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente”.

Potrivit mențiunilor din titlul executoriu, documentele prin care s-au stabilit sumele de plată sunt DEC. ACC nr. … din 31.03.2016, DEC. ACC nr. .. din 01.07.2012, DEC. ACC nr. ….

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata C, instanța reține că argumentele aduse în susținerea acesteia sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Conform prevederilor art. 36 din Codul de procedură civilă „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”, iar în privința calității procesuale pasive trebuie să existe identitate intre persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.

Din perspectiva obiectului cauzei, instanța reține că potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Organul fiscal central, prin A.N.A.F., este competent și pentru colectarea creanțelor bugetare stabilite în titluri executorii, cuvenite bugetului de stat, indiferent de natura acestora, care au fost transmise acestuia în vederea recuperării, potrivit legii”.

Conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Pentru administrarea creanțelor fiscale și a altor creanțe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2), competența revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F., în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului”.

Potrivit art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Instituțiile publice finanțate total sau parțial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj, după caz, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat, spre executare silită, organelor fiscale din subordinea A.N.A.F. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat”.

Calitate procesuală în contestația la executare au doar creditorul și debitorul obligației de plată stabilită prin titlul executoriu, astfel încât intimata C nu justifică calitatea procesuală pasivă deoarece nu există identitate între aceasta și creditorul care a emis actele de executare silită contestate. 

Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata C și va respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanța reține cu titlul prealabil că potrivit art. 1 pct. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal este definit ca fiind „actul emis de organul fiscal în exercitarea atribuțiilor de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, pentru stabilirea unei situații individuale și în scopul de a produce efecte juridice față de cel căruia îi este adresat”, iar modalitatea de comunicare a actului administrativ fiscal este reglementată prin dispozițiile art. 47 ale legii.

Conform prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii”, iar potrivit alin. (2) „Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului și nu produce niciun efect juridic”.

Instanța reține că debitorul este un cetățean străin, iar potrivit art. 18 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Contribuabilul/Plătitorul fără domiciliu fiscal în România, care are obligația de a depune declarații la organul fiscal, trebuie să desemneze un împuternicit, cu domiciliul fiscal în România, care să îndeplinească, în numele și din patrimoniul contribuabilului/plătitorului, obligațiile acestuia din urmă față de organul fiscal”.

Conform prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat. În situația contribuabilului/plătitorului fără domiciliu fiscal în România, care și-a desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.”

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că împuternicitul fiscal al contestatorului este T, care, își are sediul în municipiul ..., însă titlurile de creanță ce au stat la baza emiterii actelor de executare silită au fost comunicate contestatorului la adresa de domiciliu a numitei S, care nu avea calitatea de împuternicit fiscal al acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală anterior enunțat, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, iar în situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului, actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie comunicându-se prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii, însă în cazul necomunicării acesta nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.

Potrivit prevederilor art. 226 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau la termenul de plată prevăzut de lege, iar conform alin. (2) teza finală a aceluiași articol, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță fiscală emis și comunicat în condițiile legii.

Instanța reține că procedura de comunicare către contestator a titlurilor de creanță ce au stat la baza emiterii actelor de executare silită contestate nu a fost legal îndeplinită, întrucât organul fiscal nu a procedat la comunicarea acestora la sediul împuternicitului fiscal al contestatorului (care nu are domiciliu fiscal în țară), situat în municipiul ..., deși avea o atare obligație, procedând la comunicarea acestora la o adresă din municipiul ..., situație în care, prin raportare la dispozițiile art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală acesta nu a devenit opozabil contribuabilului și nu poate produce în privința acestuia niciun efect juridic.

În aceste condiții, instanța constată că titlul executoriu titlul executoriu nr. … din data de 29.09.2017 a fost emis în absența unui titlu de creanță care să producă efecte juridice, fiind astfel nelegal, întrucât a fost emis cu nesocotirea dispozițiilor imperative ale art. 226  alin. (2) teza finală din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Pentru motivele arătate, instanța va admite contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatele A și D prin A și va anula titlul executoriu nr. …din data de 29.09.2017, somația nr. … din data de 29.09.2017, precum și actele de executare silită subsecvente  emise în dosarul de executare nr. ….

Referitor la cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța are în vedere dispozițiile art. 452 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.”

Se constată că reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte efectuarea unor cheltuieli cu procesul în prezenta cauză, cu excepția taxei judiciare de timbru, în privința căreia sunt însă aplicabile prevederile art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului „când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă”.

Pentru aceste motive, instanța va respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata C.

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul VAN V, cu sediul ales la Cabinet de Avocat T, din ... în contradictoriu cu intimata C, cu sediul în ..., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

 Admite contestația la executare formulată de contestatorul V, în contradictoriu cu intimatele A, cu sediul ... și D prin A, cu sediul în ... .

Anulează titlul executoriu nr. .. din data de 29.09.2017, somația nr... din data de 29.09.2017, precum și actele de executare silită subsecvente  emise în dosarul de executare nr. ...

Respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată astăzi 2.04.2018, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare