Apel. Lipsa cercetării judecătoreşti în primă instanţă. Trimiterea cauzei spre rejudecare

Apel. Lipsa cercetării judecătoreşti în primă instanţă. Trimiterea cauzei spre rejudecare

C.pr.pen., art. 349 alin. (1), (2), art. 374 alin. (1), (5)

Protocolul 7 CEDO, art. 2

Art. 349 C.pr.pen. stabilind rolul instanţei de judecată în procesul penal, prevede la aliniatul (1) că instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii, iar la aliniatul 2 că instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, dacă inculpatul solicită aceasta şi recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi dacă instanţa apreciază că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, cu excepţia cazului în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

În cazul în care prima instanţă a omis să dea citire actului de sesizare, deşi această procedură era obligatorie, conform art. 374 alin. (1) C.pr.pen., nu a acordat cuvântul asupra probelor, conform art. 374 alin. (5) C.pr.pen., şi nu a administrat nicio probă, având în vedere şi dispoziţiile art. 2 Protocolul 7 CEDO, care prevăd dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, se impune admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, urmând ca judecata să înceapă de la citirea actului de sesizare.

(Secţia a II-a penală, decizia penală nr. 1366/A din data de 23.10.2018)

Prin sentinţa penală nr. 949 din 30.03.2018 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia I penală, în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii  prevăzute de art. 244 alin.(1), (2) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen. – faptă săvârşită în dauna P.R.E. S.R.L. (…).

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 244 alin. (1), (2) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen. – faptă săvârşită în dauna S.C. S.R.L. (…).

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii  prevăzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săv. infr.prev. de art. art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săv. infr.prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. a fost achitat inculpatul B.V. pentru săvârşirea infracţiunii  prevăzute de art.  84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 5 C.pen.

În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen. raportat la art. 1360 C.civ. a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de părţile civile P.R.E. S.R.L şi S.C. S.R.L.

În baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 7528/P/2013 al Parchetului de pe lângă Jud. Buftea, inc. B.V., cercetat în stare de libertate, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a două infracţiuni de înşelăciune în variantă agravantă, două infracţiuni de emitere de file cec fără acoperirea necesara şi două infracţiuni de emitere de file cec fără îndeplinirea condiţiilor legale, toate în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1), (2) C.pen., cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen, (2 fapte, cu 7, respectiv 5 acte materiale), art. 84 pct. 2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. (2 fapte, cu 7, respectiv 5 acte materiale), art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. (2 fapte, cu 7, respectiv 5 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. şi a art. 5 alin. (1) C.pen.

Analizând actele existente la dosar, cu privire la faptele săvârşite în dauna P.R.E. S.R.L. instanţa a reţinut că la data de 17.09.2013, între P.R.E. S.R.L. (vânzător) şi A.A. S.R.L., reprezentata de inc. B.V. (cumpărător), a intervenit contractul de vânzare-cumpărare nr. 5, având ca obiect comercializarea de folie LLDPE şi LDPE. Conform clauzelor inserate în contract, acesta urma să producă efecte timp de 1 an de la semnare.

În baza contractului, P.R.E. S.R.L a livrat marfă către A.A. S.R.L. la un depozit al cumpărătoarei, situat în municipiul (..), conform următoarelor facturi: (..) - valoare 51.544,32 lei.

După fiecare transport de marfă, inc. B.V. emitea în numele A.A. S.R.L. câte o filă cec postdatată cu aproximativ 1 lună, pe care era înscrisă valoarea mărfurilor (corespunzător cu suma din facturi), cu titlul de instrument de plată, în acest fel, emiţând următoarele file cec: (..) în valoare de 51.544,32 lei.

Raportul de constatare criminalistică nr. 2056601/09.11.2016 întocmit de I.G.P.R. - I.N.C. a confirmat că semnăturile de pe cele şapte file cec aparţin inc. B.V..

Din documentele puse la dispoziţie de Banca Transilvania S.A. rezultă că inculpatul B.V. era împuternicit pe contul IBAN (..) (contul client …), aparţinând A.A. S.R.L., asupra căruia s-au emis cele 7 file cec.

Analiza rulajului contului asupra căruia s-au emis filele cec, a relevat faptul că prin raportare la datele reale a emiterii instrumentelor de plată (cu o lună anterior datelor menţionate la rubrica „data emiterii"), pentru trei din şapte file cec exista acoperirea necesară.

În ceea ce priveşte filele cec seria BTRL1BB nr. 5861775, seria BTRL1BB nr.5861780, seria BTRL1BB nr. 5861786 şi seria BTRL1BB nr. 5861865, nu exista ab initio acoperirea necesară onorării lor.

Valoarea totală a prejudiciului produs P.R.E. S.R.L. este de 148.001, 44 lei, din care nu a fost recuperată vreo parte.

Banca Naţională a României a comunicat prin adresa nr. 1/4/2654/06.05.2014 că A.A. S.R.L. figura la data respectivă cu 63 incidente de plată, din care 44 incidente de plată cu cecuri; 19 incidente de plată cu bilete ia ordin.

De asemenea, pe numele A.A. S.R.L. s-a instituit interdicţie bancară de a emite cecuri în perioada 18.10.2013-03.12.2014.

În ceea ce priveşte faptele săvârşite împotriva S.C. S.R.L., instanţa reţine că la data de 03.09.2013 a intervenit contractul de vânzare-cumpărare nr. .. între S.C. S.R.L. (vânzător) şi A.A. S.R.L., reprezentată de inc. B.V. (cumpărător), având ca obiect comercializarea de ulei de palmier. Conform clauzelor inserate în contract, acesta urma să producă efecte timp de 1 an de la semnare.

În baza contractului S.C. S.R.L. a livrat marfă către A.A. S.R.L. la un depozit al cumpărătoarei, situat în mun. Bucureşti, (…), conform următoarelor facturi: (..) (data reală a emiterii: 15.10.2013) în valoare de 9.424 lei.

Raportul de constatare criminalistică nr. 2056601/09.11.2016 întocmit de I.G.P.R. - I.N.C. a confirmat că semnăturile de pe cele cinci file cec aparţin inc. B.V..

Toate filele cec enumerate au fost refuzate total la plată, deşi au fost prezentate în termenul legal la unităţile bancare (termenul legal a fost calculat de persoana vătămată prin raportare la datele false înscrise în cuprinsul filelor cec).

Analizând rulajul contului asupra căruia s-au emis filele cec, s-a constatat că prin raportare la datele reale a emiterii instrumentelor de plată (datele primirii facturilor de către inc. B.V.), doar pentru fila cec seria BTRL1BB nr. 5861607 exista ab initio acoperirea necesară.

Din această perspectivă, se observă că trăgătorul a dispus de acoperirea necesară onorării Filei cec seria BTRL1BB nr. 5861607 in interiorul termenului de 15 zile de la data emiterii, întrucât în intervalul 16.09.2013-30.09.2013 inculpatul a mai emis încă şase file cec (..) a căror valoare însumată depăşea disponibilul din cont.

La datele reale a emiterii filelor cec (..)  nu exista încă de la început acoperirea necesară.

Valoarea totală a prejudiciului produs S.C. S.R.L. este de 47.120 lei, din care nu a fost recuperată vreo parte.

Banca Naţională a României a comunicat prin adresa nr. 1/4/2654/06.05.2014 că A.A. S.R.L. figura la data respectivă cu 63 incidente de plată, din care: 44 incidente de plată cu cecuri; 19 incidente de plată cu bilete la ordin.

De asemenea, pe numele A.A. S.R.L. s-a instituit interdicţie bancară de a emite cecuri în perioada 18.10.2013-03.12.2014.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut ca faptele reţinute în sarcina inculpatului nu au fost pe deplin dovedite prin coroborarea probelor de la dosar.

Cu privire la infracţiunile de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului, s-a apreciat că faptele acestuia, care în perioadele 20.09.2013 - 10.11.2013 şi 16.09.2013-15.10.2013, în calitate de administrator al A.A. S.R.L., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi împotriva a doi subiecţi pasivi (P.R.E. S.R.L. şi S.C. S.R.L) a determinat societăţile vânzătoare să îi livreze marfă, inducându-i în eroare pe reprezentanţii acestora că va plăti prin intermediul a şapte, respectiv 5 file cec postdatate cu aproximativ o lună, pentru care fie nu exista acoperirea necesară, fie aceasta a fost retrasă în interiorul termenului legal de prezentare, producând astfel un prejudiciu beneficiarelor, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

S-a apreciat că elementul material al infracţiunii este dat de emiterea filelor cec postdatate cu aproximativ o lună, pentru care fie nu exista acoperirea necesară, fie aceasta a fost retrasă în interiorul termenului legal de prezentare, cu titlul de instrumente de plată a unor mărfuri livrate de persoana vătămată.

Urmarea imediată a faptelor a constat în producerea unui prejudiciu.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop (obţinerea unui folos material pe seama persoanelor vătămate, constând în marfa livrată şi neplătită).

Reaua-credinţă a inculpatului B.V. în relaţia comercială desfăşurată cu persoanele vătămate rezultă din emiterea unor file cec, cu titlul de instrumente de plată, fără respectarea dispoziţiilor legale (prin postdatarea filelor cec şi fără acoperirea necesară), retragerile de bani din contul asupra căruia s-au emis filele cec, neplata prin alte mijloace a contravalorii mărfurilor livrate de persoana vătămată, dispariţia inculpatului după primirea mărfurilor şi închiderea tuturor punctelor de lucru ale societăţii.

Analizând materialul probator administrat, instanţa a apreciat că acesta nu dovedeşte o activitate frauduloasă a inculpatului în scopul inducerii în eroare a persoanelor vătămate la momentul încheierii sau pe parcursul derulării convenţiilor dintre părţi.

De asemenea, materialul probator administrat nu a probat acţiunea inculpatului de a determina persoanele vătămate să contracteze, neputând fi reţinută inducerea în eroare cu o promisiune de plată din partea acestuia, plata fiind de esenţa contractelor încheiate. 

S-a reţinut că la baza relaţiei comerciale dintre societatea inculpatului şi persoanele vătămate, au stat două contracte comerciale, la încheierea cărora părţile au convenit de bună-voie.

Reprezentanţii societăţilor vânzătoare au fost de acord cu condiţiile contractelor, privind desfăşurarea şi modalităţile de plată, inclusiv cele privind termenele şi condiţiile de livrare şi plata preţului.

Mai mult, reprezentanţii P.R.E. S.R.L. au făcut verificări cu privire la bonitatea societăţii inculpatului, din declaraţia reprezentantului X.Z. rezultând că după prima livrare angajaţii săi au verificat la B.R.D. situaţia financiară  a inculpatului şi societatea acestuia dispunea de bani în cont, iar schimbarea sediului social şi imposibilitatea de contactare a inculpatului invocate de către reprezentanţii S.C. S.R.L., nu pot fi acceptate drept inducere în eroare determinantă pentru încheierea contractului dintre părţi sau derularea frauduloasă a acestuia.

Cu privire la mijlocul fraudulos al infracţiunii de înşelăciune, care constituie şi infracţiunea de sine stătătoare de emitere cec cu dată falsă, s-a apreciat că elementul material al acestei fapte este realizat de acţiunile inculpatului de a emite la diferite intervale de timp în perioadele 20.09.2013-11.10.2013 şi 16.09.2013-15.10.2013, şapte file cec cu dată falsă (postdatate), respectiv 5 (şapte) file cec postdatate cu aproximativ o lună.

Sub aspect probator, referitor la aceste fapte, instanţa reţine că potrivit declaraţiilor reprezentantului persoanei vătămate P.R.E. S.R.L. – X.Z. şi ale martorului G.C.C. din cadrul P.R.E. S.R.L., după fiecare transport de marfă, inc. B.V. emitea în numele A.A. S.R.L. câte o filă cec postdatată cu aproximativ 1 lună, pe care era înscrisă valoarea mărfurilor (corespunzător cu suma din facturi), cu titlul de instrument de plată.

Declaraţiile persoanei vătămate şi ale martorului în sensul că inc. B.V. trecea o dată falsă la rubrica „data emiterii” din cuprinsul filelor cec sunt susţinute de două procese-verbale de predare-primire a filelor cec seria .. (instrument datat cu 24.10.2013), respectiv seria BTRL1BB nr. 5861865 (instrument datat cu 11.11.2013), din care reiese că datele reale a emiterii instrumentelor sunt 24.09.2013 (iar nu 24.10.2013), respectiv 11.10.2013 (iar nu 11.11.2013).

Referitor la filele cec postdatate emise în dauna S.C. S.R.L., instanţa reţine declaraţia martorei C.R.M., din care rezultă că după fiecare transport, inc. B.V. emitea în numele A.A. S.R.L. câte o filă cec postdatată cu aproximativ 1 lună - la rubrica „data emiterii” era trecută data scadentă de pe fiecare factură. Suma înscrisă în fiecare filă cec coincidea cu valoarea mărfurilor din facturi (9.424 lei), iar filele cec erau remise cu titlul de instrument de plată.

Declaraţia martorei este susţinută şi de procesul-verbal de predare primire nr. ../16.09.2013 a filei cec seria .., datată cu 16.10.2013.

Referitor la practica postdatării filelor cec, aplicată şi în cauză, instanţa reţine că în cadrul unor relaţii comerciale, de regulă la începutul acestora, înainte de livrarea unor bunuri  de societatea vânzătoare, reprezentanții acesteia cer reprezentantului societății cumpărătoare să emită o filă cec, semnată și ștampilată, care are trecută ca dată a emiterii o dată ulterioară celei în care cecul este predat beneficiarului.

Emitentul și beneficiarul convin fie ca la data înscrisă pe cec acesta să fie prezentat de către beneficiar băncii acestuia pentru a fi introdus la plată în circuitul bancar, fie emitentul și beneficiarul convin că până la data la înscrisă pe cec emitentul va face din proprie inițiativă plata prețului bunurilor cumpărate, în caz contrar, beneficiarul va fi îndreptățit să prezinte cecul la bancă pentru încasare

Ulterior, întrucât emitentul nu face plata, reprezentanții beneficiarului introduc cecul la plată, la data menționată pe acesta (la „scadența” menționată pe acesta).

Aceste practice comerciale au drept consecinţă din punct de vedere al ilicitului penal, lipsa intenţiei emitentului – inculpat de inducere în eroare, deoarece mijloacele de plată postdatate au înscrise o dată ulterioară, conform înţelegerii părţilor, scadenţa intervenind la un anumit termen de la data livrării mărfurilor.

Cecul este un instrument plătibil la vedere, nu la scadenţă, astfel încât se constată că persoanele vătămate au cunoscut situaţia inculpatului şi şi-au asumat riscul de a nu putea încasa cecul.

Chiar dacă la acest moment procesual acest acord nu este recunoscut de societăţile persoane vătămate, această situaţie se regăseşte şi în cauză, deoarece aşa cum rezultă din declaraţiile reprezentantului persoanei vătămate P.R.E. S.R.L. – X.Z. şi ale martorului G.C.C., precum şi ale martorei C.R.M. din partea S.C. S.R.L., reprezentanţii ambelor societăţi au cunoscut şi acceptat postdatarea filelor cec emise de inculpat drept instrumente de plată, după fiecare livrare de marfă pe care o făceau cele două societăţi, fapt dovedit de declaraţiile susmenţionate şi procesele-verbale încheiate în acest sens.

Referitor la mijlocul fraudulos al infracţiunii de înşelăciune, care constituie şi infracţiunea de sine stătătoare de emitere cec fără acoperire, s-a apreciat că elementul material al acestei fapte este realizat de acţiunile inculpatului de a emite la diferite intervale de timp în perioadele 20.09.2013-11.10.2013 şi 16.09.2013-15.10.2013, 7 file cec, respectiv 5 file cec, fără acoperirea necesară sau, în unele cazuri, de a retrage în tot sau în parte acoperirea necesară onorării lor în interiorul termenului legal de prezentare.

Analiza rulajului contului asupra căruia s-au emis filele cec în favoarea P.R.E. S.R.L., a relevat faptul că prin raportare la datele reale a emiterii instrumentelor de plată (cu o lună anterior datelor menţionate la rubrica „data emiterii"), pentru trei din şapte file cec exista acoperirea necesară.

În ceea ce priveşte filele cec seria (..), nu exista ab initio acoperirea necesară onorării lor.

Analizând rulajul contului asupra căruia s-au emis filele cec în favoarea S.C. S.R.L, s-a constatat că prin raportare la datele reale a emiterii instrumentelor de plată (datele primirii facturilor de către inc. B.V.), doar pentru fila cec seria BTRL1BB nr. 5861607 exista ab initio acoperirea necesară.

Din această perspectivă, se observă că trăgătorul a dispus de acoperirea necesară onorării filei cec seria (.., în favoarea S.C. S.R.L.) a căror valoare însumată depăşea disponibilul din cont.

La datele reale a emiterii filelor cec seria (.) nu exista încă de la început acoperirea necesară.

Banca Naţională a României a comunicat prin adresa nr. 1/4/2654/06.05.2014 că A.A. S.R.L. figura la data respectivă cu 63 incidente de plată, din care 44 incidente de plată cu cecuri; 19 incidente de plată cu bilete la ordin.

De asemenea, pe numele A.A. S.R.L. s-a instituit interdicţie bancară de a emite cecuri în perioada 18.10.2013-03.12.2014.

A apreciat instanţa că, acceptând emiterea unor cecuri postdatate după fiecare livrare de mărfuri, reprezentanţii societăţilor beneficiare le-au introdus pe rând la plată, acestea fiind refuzate pentru lipsă totală sau parțială de disponibil.

Întrucât între momentul emiterii fiecărei file cec și momentul la care acestea au fost introduse la plată a trecut o perioadă de timp, motivele de refuz au fost „filă cec emisă de un trăgător aflat în interdicție bancară”, ceea ce, la o primă vedere, poate constitui un indiciu al infracțiunii de înșelăciune, deoarece s-ar părea că fila cec a fost emisă după data instituirii interdicției bancare de a emite cecuri pe numele emitentului.

Unitatea bancară care a refuzat plăţile a considerat ca moment al emiterii fiecărei file cec data înscrisă pe acesta la rubrica ”data emiterii”.

Cu toate acestea, data emiterii fiecărei filei cec este cea la care emitentul, în speţă inculpatul, a predat filele cec beneficiarului – societăţile vătămate și nu data înscrisă pe acestea, astfel încât filele cec au fost emise anterior instituirii interdicției bancare de a emite cecuri pe numele societății emitente A.A. S.R.L, chiar dacă motivul refuzului de plată al băncii este „cec emis de către un trăgător aflat în interdicție bancară”.

În această situaţie, nu se poate vorbi de o inducere în eroare cu privire la existența disponibilului în cont, tocmai pentru faptul că bunurile  au fost vândute practic pe credit, plata urmând a se face în viitor, la o anume scadență, astfel că existența vreunui disponibil în contul cumpărătorului nu a fost determinantă pentru livrarea bunurilor de către vânzător pentru a preda bunurile.

În acest sens a statuat şi practica judiciară, stabilind că se reţin dispoziţiile legii cecului, dacă la momentul emiterii efective a cecului, iar nu la data trecută pe acesta, nu exista disponibil în cont.

Or, analizând rulajul A.A. S.R.L., rezultă că în intervalul de emitere efectivă a celor 12 cecuri în litigiu – 20.09 – 15.10.2013, aceasta avea disponibil şi rulaj pe cont, întreţinând relaţii comerciale şi cu alte societăţi.

S-a mai observat faptul că nu a fost administrată nicio probă care să facă dovada momentului la care inculpatul, emitent al cecurilor în discuţie a luat cunoștință de instituirea interdicției bancare, neexistând înscrisuri sau alte mijloace de probă care să probeze că notificarea făcută de bancă a ajuns la cunoștința acestuia, iar intervalul de interdicţie, cuprins între 18.10.2013-03.12.2014, este ulterior datei emiterii ultimului cec către S.C. S.R.L.

În consecinţă, în raport de aceste considerente, a rezultat nu au fost dovedite aspectele de ilicit penal esenţiale pentru subzistenţa faptelor imputate, relaţiile dintre părţi, condiţiile de executare a contractelor care au stat la baza acestora şi efectele nerespectării lor, excedând acestuia.

Cu privire la infracţiunile la legea cecului, conform doctrinei, subiectul pasiv al acestora este unitatea bancară.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului  5 Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, la data de 20.06.2018, sub nr. 4995/2/2018 (1831/2018)

Motivul de apel al Parchetului a vizat nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei sub aspectul achitării inculpatului B.V. de către instanţa de fond, sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune în variantă agravantă (două fapte). Astfel, a apreciat Parchetul că instanţa de fond, în cursul cercetării judecătoreşti nu a pus în discuţia părţilor şi nu a încuviinţat nicio probă, în condiţiile în care inculpatul nu a fost audiat nici în faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată; activitatea instanţei în faza de judecată s-a rezumat la verificările făcute pentru a stabili domiciliul actual şi pentru a realiza procedura de citare cu acesta. Arată Parchetul că la 7.02.2018, instanţa de fond după îndeplinirea procedurii de citare cu inculpatul a pus în discuţia părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public exclusiv necesitatea schimbării încadrării juridice, având în vedere că infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Atât în dispozitiv cât şi în motivare, instanţa de fond nu a indicat exact dacă soluţia de achitare era dispusă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau teza a II-a C.pr.pen.

Parchetul, referitor la săvârşirea de către inculpatul B.V. a două infracţiuni de înşelăciune în variantă agravantă, reţine că instanţa a apreciat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală că nu s-a dovedit o activitatea frauduloasă în scopul inducerii în eroare a persoanelor vătămate la momentul încheierii sau pe parcursul derulării convenţiilor dintre părţi; nu s-a raportat în nicio măsură la declaraţiile reprezentanţilor persoanelor vătămate, ale martorilor audiaţi în faza de urmărire penală şi la înscrisurile existente la dosar.

Cu privire la achitarea cu privire la comiterea de inculpat a infracţiunilor de emiterea de file cec cu dată falsă – deşi instanţa de fond a reţinut că filele cec emise de inculpat au fost postdatate, a apreciat Parchetul că această situaţie se subsumează unei practici comerciale acceptate de persoanele vătămate, care prin faptul că au fost de acord cu postdatarea filelor cec, au acceptat şi riscul de a nu-şi putea încasa cecurile. În ceea ce priveşte această infracţiune, Parchetul, în opinia sa, a apreciat că instanţa de fond nu a analizat întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 84 pct. 2 şi pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen., ci a evaluat probatoriul exclusiv în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de înşelăciune.

Cu privire la soluţia de achitare a inculpatului care a comis infracţiunea de emitere de file cec fără acoperirea necesară, a reţinut Parchetul că instanţa de fond a analizat rulajul contului asupra căruia s-au emis filele cec în favoarea P.R.E. SRL şi nu a reţinut faptul că prin raportare la datele reale a emiterii instrumentelor de plată, pentru trei din şapte file cec exista acoperirea necesară; în ceea ce priveşte filele cec seria (..) instanţa a reţinut că nu există ab initio acoperirea necesară onorării lor.

Nu au fost argumentate de către instanţa de fond de ce faptele de emitere file cec fără acoperirea necesară nu constituie infracţiuni, deşi reţine din probele administrate exclusiv în faza de urmărire penală că o parte din filele cec emise nu aveau acoperirea necesară încă de la momentul emiterii, iar cu privire la celelalte file cec, această acoperire a fost retrasă în interiorul termenului de prezentare.

Chiar dacă instanţa de fond a argumentat că nu s-a făcut în faza de urmărire penală proba cu privire la momentul în care inculpatul a luat cunoştinţă despre interdicţia bancară instituită asupra A.A. SRL al cărei administrator inculpatul era, aspect care nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte reţinerea infracţiunilor prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr.59/1934, fiind suficient faptul că inculpatul, în calitate de administrator al societăţii, a emis 7 file cec, respectiv 5 file cec, în favoarea persoanelor vătămate, fără a exista acoperirea necesară sau a retras această acoperire în interiorul termenului de prezentare.

Ministerul Public, prin reprezentant legal, a solicitat la termenul din 10.10.2018 audierea martorilor G.C. şi C.R.M., cerere ce a fost respinsă de instanţa de apel.

Avocatul intimatului inculpat a solicitat respingerea apelului declarat de parchet şi să fie menţinută soluţia instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică şi că au fost analizate în mod corect probele de la dosarul cauzei şi a constatat că se impunea achitarea inculpatului pentru faptele reţinute în sarcina sa.

A fost depusă copia cazierului judiciar al intimatului inculpat B.V..

Curtea, analizând apelul declarat în cauză în raport de criticile formulate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., constată că este fondat pentru următoarele considerente:

Instanţa de apel se va referi cu prioritate la problemele de legalitate ale sentinţei apelate, care impun trimiterea cauzei spre rejudecare. În acest sens, Curtea constată că judecata de primă instanţă s-a desfăşurat pe parcursul  a patru termene de judecată, respectiv, 11.10.2017, 08.11.2017, 07.12.2017 şi 07.02.2018, iar la fiecare termen inculpatul a lipsit, procedura de citare fiind efectuată prin afişarea unor înştiinţări la adresa sa de domiciliu, iar la ultimul termen, şi la sediul instanţei. În urma verificărilor efectuate şi a emiterii unui mandat de aducere pe numele inculpatului, acesta nu a putut fi localizat.

La termenul din data de 07.02.2018, instanţa a constatat direct că nu mai sunt probe de administrat, a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul pe fondul cauzei. Raportat la acest mod de desfăşurare a judecăţii, Curtea constată că prima instanţă a omis să dea citire actului de sesizare, deşi această procedură era obligatorie, conform art. 374 alin. (1) C.pr.pen. Totodată, prima instanţă a omis să administreze orice probă şi nici nu a acordat cuvântul Ministerului Public sau persoanei vătămate sub acest aspect.

În acest context, Curtea atrage atenţia că, în situaţia în care inculpatul nu este prezent şi nu solicită administrarea vreunei probe, trebuie administrate probe pentru stabilirea situaţiei de fapt.

De altfel, art. 349 C.pr.pen., stabilind rolul instanţei de judecată în procesul penal, prevede la aliniatul (1) că instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii, iar la aliniatul (2) că instanţa poate soluţiona cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, dacă inculpatul solicită aceasta şi recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi dacă instanţa apreciază că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, cu excepţia cazului în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

Curtea are în vedere faptul că, în anumite cauze, faţă de modul de săvârşire a infracţiunii, este posibil să nu fie necesară audierea vreunei persoane, dar în cauza de faţă se impunea cu necesitate audierea reprezentanţilor persoanelor vătămate constituite părţi civile, precum şi a martorilor (…), propuşi prin rechizitoriu.

În cauza de faţă însă, după cum s-a arătat deja, prima instanţă a omis în totalitate să acorde cuvântul asupra probelor, deşi şi acest aspect era obligatoriu conform art. 374 alin. (5) C.pr.pen.

De altfel, nu este clar motivul pentru care prima instanţă a constatat cauza în stare de judecată, în contextul în care această etapă a desfăşurării procesului penal - faza de judecată, a lipsit în totalitate.

În aceste condiţii, constatând că prima instanţă a soluţionat cauza fără să dea citire actului de sesizare, nu acordat cuvântul asupra probelor şi nici nu a administrat vreo probă, Curtea constată că singura soluţie care poate fi pronunţată în cauză este admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, urmând ca judecata să înceapă de la citirea actului de sesizare.

Faţă de cele expuse, având în vedere şi dispoziţiile art. 2 Protocolul 7 CEDO, care prevăd dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, Curtea în baza art. 421 pct. 2 lit. b) C.pr.pen., va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, desfiinţează sentinţa penală nr. 949/30.03.2018 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

În baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) C.pr.pen., onorariul avocatului din oficiu (260 lei) va rămâne în sarcina statului şi este suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare