Revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ.. Condiţii.

Revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ.. Condiţii.

-Codul de procedură civilă: art. 506 alin. (1) pct. 6

Pentru a fi incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ. trebuie să existe o hotărâre casată, desfiinţată sau modificată, care să fi avut un rol determinant în pronunţarea hotărârii supuse revizuirii, adică să conducă la dispariţia suportului logico-juridic al acesteia din urmă.

(Secţia a III-a civilă, decizia civilă nr. 915/A din 2 octombrie 2018)

Conform art. 509 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Reglementarea actuală, regăsită şi în vechiul Cod de procedură civilă în cadrul art. 322 pct. 5 teza a II-a, nu este întâmplătoare, în condiţiile în care vizează pierderea suportului probator de care s-a bucurat hotărârea pronunţată şi a cărei retractare se cere. Însă, pentru a fi incident acest text de lege trebuie întrunită ipoteza reglementată, anume existenţa unei hotărâri casate, desfiinţate sau modificate, precum şi raportul de cauzalitate, de determinare între hotărârea desfiinţată sau modificată şi hotărârea a cărei revizuire se cere. Cu alte cuvinte, hotărârea invocată trebuie să fi avut un rol determinant în pronunţarea hotărârii atacate prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, adică să conducă la dispariţia suportului logico-juridic al hotărârii contestate.

Aplicând aceste considerente teoretice la speţa dedusă judecăţii, Curtea reţine că nu este întrunită ipoteza legale pentru a conduce la admisibilitatea căii de atac.

Sub un prim aspect, sentinţa civilă nr. 8581/16.08.2016 pronunţată de către Judecătoria Braşov în dosarul nr. 4252/197/2007, prin care a fost respins petitul contestaţiei la titlu privind clarificarea compunerii sumei de 11.422 lei, acordate cu titlu de cheltuieli de judecată, nu intră în categoria expresă a hotărârilor desfiinţate sau modificate. Împrejurarea că în cuprinsul considerentelor s-a făcut referire la lipsa oricăror nelămuriri cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, subliniindu-se că se compun din taxele judiciare de timbru şi onorariile de expert, nu poate conduce la interpretarea propusă de revizuient. Cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ. este de strictă interpretare şi aplicare şi nu poate fi extins prin analogie la orice situaţie care ar putea fi favorabilă părţii. Existenţa hotărârii casate, anulate sau reformate reprezintă premisa promovării revizuirii, situaţie ce nu se regăseşte în speţa de faţă.

Sub al doilea aspect, decizia civilă nr. 441/01.10.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a vizat pretenţiile revizuienţilor A.N. şi A.A, constând în acordarea, pe cale separată, a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, efectuate în cadrul dosarului nr.4252/197/2007 al Judecătoriei Braşov. În cadrul acestui litigiu, instanţa de apel a realizat o analiză minuţioasă a prevederilor art. 274 şi urm. C.pr.civ., cu precădere asupra modalităţii de învestire a instanţei iniţiale prin cererea părţii şi momentul procesual limită până la care poate fi formulată pretenţia accesorie, soluţia privind excepţia autorităţii de lucru judecat fiind argumentată, în principal, pe aplicarea şi interpretarea principiului disponibilităţii.

Susţinând o apreciere eronată asupra componenţei cheltuielilor de judecată, revizuienţii solicită practic schimbarea raţionamentului juridic al instanţei de apel asupra modului de aplicare a dispoziţiilor art. 274 şi urm. C.pr.civ. Cu alte cuvinte, argumentele revizuienţilor nu dezvoltă o altă situaţie de fapt decât cea avută în vedere la pronunţarea soluţiei atacate şi care ar conduce la schimbarea radicală a acesteia, ci o contraargumentaţie în raport de considerentele deciziei definitive. Or, funcţia revizuirii nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăţilor definitive în afara condiţiilor strict reglementate procedural. Dacă s-ar admite această interpretare ar rezulta că stabilitatea juridică şi puterea de lucru judecat ar rămâne fără niciun fel de eficienţă, ceea ce este incompatibil cu principiile unui stat de drept.

Domenii speta

Spete similare