„Din probatoriul administrat Curtea a tras concluzia că intenţia cu care inculpata-apelantă a acţionat a fost indirectă, în sensul că aceasta a atestat efectuarea unor verificări care nu au fost în realitate efectuate, inclusiv în ceea ce priveşte conformitatea presei de balotare, şi chiar dacă nu a urmărit obţinerea pe nedrept în baza acestor atestări a unor fonduri europene de către autoritatea beneficiară, a avut o atitudine de acceptare a posibilităţii ca specificaţiile tehnice ale utilajului să nu corespundă cerinţelor din proiect. Sub acest aspect, Curtea consideră că sintagma „cu rea-credinţă” introdusă ulterior săvârşirii faptei în textul de incriminare nu are semnificaţia referirii stricte la intenţia directă, ci la forma de vinovăţiei a intenţiei, cu cele două modalităţi, această precizare a Curţii privind modalitatea intenţiei nefiind de natură a influenţa aprecierea asupra legii aplicabile.”
„În mod nejustificat prima instanţă a reţinut în favoarea inculpatei buna conduită anterioară, ca circumstanţă atenuantă facultativă, coborând pedeapsa la 6 luni închisoare, în condiţiile în care minimul special era de un an şi 6 luni închisoare. În acest sens, Curtea are în vedere, în primul rând, împrejurarea care nu a fost cunoscută şi nici adusă la cunoştinţa primei instanţe, aceea referitoare la stabilirea anterioară a vinovăţiei inculpatei într-o altă cauză penală, definitivă în februarie 2016, pentru o infracţiune comisă în anul 2014, fără legătură cu activitatea în exercitarea căreia inculpata a comis fapta din prezenta cauză. Indiferent de obiectul respectivei cauze şi de atitudinea subiectivă a inculpatei în comiterea acelei infracţiuni de profanare de morminte, şi cu toate că este vorba de o infracţiune comisă după cea dedusă judecăţii în prezenta cauză, fiind vorba despre o circumstanţă atenuantă facultativă, Curtea nu poate accepta că, în aceste condiţii, lipsa altor implicări penale şi activitatea desfăşurată de inculpată anterior comiterii faptei de complicitate la infracţiunea din legea specială mai poate fi valorificată ca circumstanţă atenuantă cu consecinţa coborârii sub minimul special. În acest sens, Curtea reţine că, în condiţiile în care prima instanţă ar fi analizat situaţia juridică la zi a inculpatei, ar fi avut de aplicat dispoziţiile legale privind anularea amânării aplicării pedepsei şi stabilirea unei pedepse rezultante pentru un concurs de infracţiuni, operaţiune care nu poate fi realizată direct în calea de atac fără încălcarea dreptului la un dublu grad de jurisdicţie.
Pe de altă parte, aprecierile expuse de procuror în motivarea apelului referitoare la caracterul normal, firesc, al împrejurărilor care au fost avute în vedere de prima instanţă la reţinerea circumstanţei atenuante sunt întemeiate, raportat la conţinutul infracţiunii şi la natura activităţii în cadrul căreia a fost săvârşită în general trebuind admis că pentru persoanele care ajung în situaţia de a comite astfel de infracţiuni buna integrare în societate, pregătirea profesională, profesionalismul manifestat anterior în activitatea respectivă sunt circumstanţe cu caracter de normalitate, prin urmare reducerea pedepsei sub minimul special nu a fost justificată suficient de datele cauzei. Acestea fiind reţinute, Curtea apreciază că şi în condiţiile în care nu este aplicabilă o circumstanţă atenuantă facultativă reglementată exclusiv de legea veche, rămân valabile consideraţiile primei instanţe raportat la legea penală mai favorabilă inculpatei.”
Cuprins pe materii: Drept penal, obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
Indice alfabetic: forma de vinovăție, circumstanțe atenuate facultative
Temei de drept: art. 26, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) Cod penal anterior, art. 18 ind. 1 alin. (1), art. 18 ind. 4 din Legea nr. 78/2000, art. 5 alin. (1) din Noul Cod penal
Curtea de Apel Iași
Decesul inculpatului după soluționarea definitivă a acțiunii penale. Rezolvarea acțiunii civile disjunse
Tribunalul București
Contestaţie în anulare. Art. 317 alin. 1 pct. 1 C.p.civ. . Neîndeplinirea procedurii de citare pentru termenul la care s-a judecat în recurs cauza.
Curtea de Apel Suceava
Efectele reevaluării masei succesorale la instanţa de control judiciar asupra competenţei în funcţie de valoarea obiectului litigiului.
Tribunalul Iași
Formularea in fata instantei a unei cereri de ridicare a masurii asiguratorii dispusa, in cursul urmaririi penale, de catre procuror. Natura juridica a unei astfel de cereri si cadrul procesual de solutionare. Inadmisibilitate recurs.
Tribunalul Satu Mare
Proces penal având ca obiect infracţiunea de înşelăciune în formă continuată. Achitare, potrivit art. 16 alin. 1 lit.a Cod Procedură Penal