Obligatia de a face - autorizare desfiinţare lucrări

Sentinţă civilă 733 din 23.05.2018


Prin cererea înregistrată la Judecătoria C sub nr. 184/208/19.01.2018, reclamanta UAT  , prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul  BI, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună desfiinţarea construcţiilor edificate fără autorizaţie de construire, situate în XX, constând în casă P + M din material lemnos şi sistematizare pe verticală teren.

A solicitat instanţei să dispună în sarcina şi pe cheltuiala pârâtului desfiinţarea lucrărilor edificate fără autorizaţie de construire, iar în caz de neconformare să fie autorizată să procedeze la desfiinţarea construcţiilor mai sus descrise pe cheltuiala pârâtei. A mai solicitat autorizarea de a pătrunde pe proprietatea pârâtului şi de a uza de forţa publică în îndeplinirea hotărârii judecătoreşti ce se va pronunţa. A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că, construcţia a cărei desfiinţare o urmăreşte a fost edificată fără autorizaţie de construire, fapt constatat prin procesul verbal nr. 1/22.01.2016, înregistrat sub nr. 5829/29.01.2016 de constatare si sancţionare a contravenţiilor. A arătat că pârâtului i-a fost adus la cunoştinţă conţinutul procesului-verbal şi măsurile dispuse prin recomandata nr. 1184 cu confirmare de primire semnată de contravenient în 02.02.2016, contravenientul achitând cu chitanţa BHER 54604/11.02.2016 amenda dispusă în sarcina sa.

De asemenea, a arătat că pârâtul nu s-a conformat măsurilor stabilite prin procesul verbal nr. 5829/29.01.2016, fapt atestat de procesul - verbal nr. 5285/10.01.2018, faţă de stadiul lucrărilor atestat în 29.01.2016, pârâtul nedesfiinţând construcţiile edificate fără autorizaţie.

În drept, reclamanta s-a prevalat de dispoziţiile art. 7 alin. 17, art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991 corelate cu prevederile art. 1528 alin. 1 NCC. Totodată, conform art. 583 Cod proc. civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În susţinerea cererii, a depus copia procesului-verbal de constatare a contravenţiilor  nr. 1/22.01.2016, cu dovadă de comunicare, dovada plăţii amenzii şi procesul-verbal nr. 5285/10.01.2018.

Pârâtul  BI a formulat întâmpinare (f.23) prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acţiunii formulate de U.A.T.  .

Pârâtul a solicitat suspendarea prezentei acţiuni în temeiul art. 413 din C.p.c. până la soluţionarea dosarului aflat pe rolul Judecătoriei C ce are ca obiect acţiune în constatare promovată de reclamanţii  BI şi BI.

Se arată de către acesta că, împreună cu soţia BI, au dobândit de la LD şi soţia acestuia LD, prin contract de Vânzare-Cumpărare autentificat, terenul în suprafaţă de 769 mp, situat în intravilanul localităţii P. Pe acest teren a edificat construcţia P+M din material lemnos acoperită cu şindrilă bituminoasă, compus din living, bucătărie, baie, hol, scară interioară ( P) şi 2 camere, 2 bai (M), în suprafaţă totală de 48 mp, situat în  , str. XX, judeţul CS.

Pârâtul susţine că, prin procesul verbal nr. 1 din 22.01.2016, au fost sancţionaţi cu amendă în cuantum de 5000 lei conform art.26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991, precum şi cu următoarele măsuri: oprirea imediată a lucrărilor şi intrarea în legalitate în termen de 6 luni de la primirea Procesului-verbal, dar nu mai târziu de data de 29.07.2016.

De la data întocmirii procesului verbal de contravenţie nr. l din 22.01.2016, şi până în prezent, pârâtul susţine că a făcut demersuri pentru intrarea în legalitate, respectiv a contactat un arhitect pentru a întocmi un proiect, a făcut demersuri pentru efectuarea cadastrului, etc.

Motivul pentru care pârâtul nu s-a putut conforma dispoziţiilor prevăzute în procesul verbal, respectiv intrarea în legalitate in termenul prevăzut de 6 luni a fost lipsa proiectului urbanistic zonal.

În susţinerea celor arătate, au fost depuse la dosar înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul, respectiv: contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 695 din 11.05.2006 de către BNP (f.28), copie CI  BI (f.29), copie CI BI (f.30).

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 din noul C.p.c.

La  primul termen de  judecată, instanţa  din oficiu a pus  în discuţie excepţia  lipsei  calităţii  procesuale active.

Prin concluziile  scrise, reclamanta susţine că , în temeiul art. 21 alin. 1  şi alin. 2  din Legea  215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt  persoane  juridice de drept  public cu  capacitate  juridică deplină  şi  patrimoniu propriu. Actele  şi  faptele  juridice  săvârşite de  autorităţile locale în  numele  şi  pe seama unităţii administrativ-teritoriale sunt  actele  şi  faptele  comunei, oraşului  sau  judeţului  însuşi. Capacitatea  deplină  a  unităţii  administrativ-teritorial include  şi  capacitatea  civilă ce cuprinde aptitudinea de  a avea  drepturi  şi  obligaţii  civile şi  aptitudinea de  a încheia acte juridice civile prin organele sale. Primarul  îndeplineşte o  funcţie de  autoritate  publică  în  cadrul UAT, pe  care  o  reprezintă.

În temeiul art. 248 C.pr. civ. analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii  procesual active a reclamantei UAT  , invocată din oficiu, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal  de contravenţie nr. 1/22.01.2016 (f.9), persoana fizică BV a fost sancţionată de către Primarul Oraşului cu amendă de 5.000 lei, în baza art. 26 alin.1 lit. a din Legea 50/1991 întrucât a executat casă P + M din material lemnos şi sistematizare pe verticală teren.

Conform art. 27 din Legea 50/1991, rep.  (1) Preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.

Conform art. 32 din acelaşi act normativ: (1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz.

Întrucât  dispoziţiile  Legii nr. 50/1991 sunt  norme imperative ,  edictate de  legiuitor şi-n  baza  prevederilor  art. 27 şi 32-  UAT-urile sunt  persoane  juridice de drept  public- cu  capacitate  juridică deplină – în justiţie sunt reprezentate de  primar sau  preşedintele  consiliului  judeţean - această  normă  generală  constituie regula – şi-n situaţia  în care există  reglementări speciale, care  prevăd în  mod evident, fără echivoc, în virtutea  principiului de interpretare „specialia generalis derogant” – se  aplică prioritar norma specială-  faţă de  norma generală, chiar  şi atunci  când  norma specială este  mai  veche decât norma generală.

În  consecinţă, este  lipsit de  relevanţă faptul că UAT-ul este  reprezentat  prin Primar – fiind  prevederi speciale  ale  textului  legal  menţionat , şi-n prezenta  cauză,  nu a  acţionat în nume  propriu- fiind  o  condiţie  esenţială  exerciţiu  a acţiunii  civile.

În ceea  ce  priveşte cererea de  repunere  pe  rol( fila 18 dosar)  şi  reformularea acţiunii/cererii ca  fiind făcută  în  „ nume  propriu” de  către  Primarul , socotind-o  ca  o  precizare  a  acţiunii- a  cadrului  procesual-  se  putea  formula/preciza-  până  la  momentul  închiderii dezbaterilor – pe excepţia analizată în  cadrul  şedinţei  publice din 9 mai  2018.

Potrivit  acestor  prevederi  legale – expres  menţionate  de legiuitor  în  conţinutul  legii speciale -Legea 50/1991 republicată- Unitatea Administrativ Teritorială nu are calitate procesuală activă pentru  a formula această cerere. Textele legale mai sus menţionate stipulează în mod  expres organul care a aplicat sancţiunea  -( primarul) este cel care  efectuează şi  demersurile expres  pentru  autorizarea  desfiinţării  lucrării , considerent pentru care instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei UAT invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta UAT  , în contradictoriu cu pârâtul  BI, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.