Calitatea de parte civilă a proprietarului de pădure, persoană fizică sau juridică, în procesul penal pornit împotriva inculpatului trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 107 alin.1 lit. d din Legea 46/

Prin Sentinţa penală nr. 117 din data de 22 septembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. .../206/2017 s-au dispus următoarele:

În temeiul art. art. 107 alin.1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 35 C.pen. rap. la art. 375 C. proc. pen., art. 396 alin. 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de „tăiere ilegală de arbori”, la pedeapsa de 1 (unu) an şi 4 (patru) luni închisoare. În temeiul art. 67 C.pen, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66, alin. 1, lit. a,b C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În temeiul art. 65, alin.1 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66, alin. 1, lit. a şi b şi C. pen. pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.65, alin.3. În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice încadrarea/schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. B. sau Primăriei com. C., pe o perioadă de 60 de zile. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau obligaţiilor impuse prin prezenta.

S-a admis acţiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică - Ocolul Silvic D. şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10838,60 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu, această sumă urmând a fi distribuită de partea civilă conform disp. art. 8 din OUG85/2006. A fost respinsă acţiunea civilă exercitată în cauză, de partea civilă E. S-a luat act că partea vătămată F. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei, din cursul urmăririi penale iar suma de 500 lei, din cursul judecăţii. În baza art. 272 C. proc. pen., suma de 130 lei, reprezentând 50 % din onorariul apărătorului din oficiu a fost avansată de către Ministerul Justiţiei.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc nr. ...../P/137/2014 din data de 14.03.2017 s-a dispus: 1. Trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de „tăiere ilegală de arbori”, prevăzută şi pedepsită de art. 107 alin. (1) lit. d din Legea nr.46/2008 rep. cu aplic.art.35 al.1 Cod Penal. 2. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de „furt de arbori”prev. de art.110 al.1 lit. d din Legeanr.46/2008 în infracţiunea de „furt de arbori” prev. de art.109 al.1 lit. d din Legeanr.46/2008 rep. 3. Clasarea cauzei privind infracţiunea de „furt de arbori” prev. de art.109 al.1 lit. d din Legea nr.46/2008 rep., întrucât lipseşte forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv intenţia sustragerii fără drept. 4. Clasarea cauzei privind infracţiunea de „tulburare de posesie” prev. de art.256 al.1 Cod Penal, întrucât fapta nu există.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 12.12.2014, lucrătorii Postului de Poliţie G. s-au sesizat cu privire la săvârşirea infracţiunilor de „tăiere ilegală de arbori” şi „furt de arbori” prev. de art.107 al.1 lit. d şi art.109 al.1 lit. d din Legea nr.46/2008 rep., constând în aceea că în perioada 03 – 11-12.2014 A. a tăiat un număr de 63 de arbori nemarcaţi şi a sustras materialul lemnos rezultat de la un număr de 55 de arbori, restul materialului lemnos rămânând la cioate, din terenul pădure proprietatea lui E. şi F.. Ulterior, la data de 19.12.2014, s-a înregistrat sub nr..../P/2014 plângerea formulată de E. prin care a reclamat faptul că, la data de 11.12.2014, A. i-a tulburat posesia pătrunzând pe terenul pădure proprietatea sa. De asemenea, la data de 05.02.2015 E. s-a adresat din nou cu plângere fiind format dosarul cu nr. 239/P/2015, în care sunt sesizate aceleaşi fapte, respectiv tăiere şi furt de arbori comise de către A. în perioada 03 – 11.12.2014. Prin ordonanţele din datele de 03.02.2015 şi 05.03.2015 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Mold. s-a dispus reunirea tuturor cauzelor mai sus menţionate, cercetările urmând a fi continuate sub nr. unic 1758/P/2014.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele:

Numitele E. şi F. (soacra inculpatului) deţin împreună o suprafaţă de teren împădurit de circa 3,8 ha. situată pe raza localităţii G., în locul denumit „..”, în UPI u.a. 208 D. Suprafaţa de teren împădurită nu este împărţită legal între cele două coproprietare şi de asemenea, nu este delimitată prin semne de hotar, existând doar o înţelegere verbală între acestea în acest sens.

Numita F. i-a predat fiicei sale, H., soţia inculpatului, toate actele privind terenul în cauză şi aceasta, în cursul lunii septembrie 2014, s-a adresat cu cerere de marcare şi exploatare a masei lemnoase la Ocolul Silvic D.. Ocolul Silvic D. a aprobat cererea sus numitei şi a procedat la marcarea în terenul în cauză a mai multor arbori.

În urma acestor demersuri, în perioada 03 – 11.12.2014, inculpatul A. cu ocazia exploatării arborilor marcaţi, a procedat şi la tăierea din terenul mai sus arătat, singur, cu ajutorul unui moto-fierăstrău, a unui număr de 63 de arbori nemarcaţi. Materialul lemnos rezultat în urma tăierii ilegale de la un număr de 55 de arbori a fost transportat cu TAF-ul de către un angajat al SC I. SRL la firma respectivă, restul materialului lemnos rămânând la cioată.

Potrivit fişei de calcul a valorii pagubelor produse prin fapta constatată, cei 63 de arbori tăiaţi nemarcaţi au înregistrat un volum total de 62,14 m.c. şi o valoare de 10.838,60 lei (inclusiv TVA), depăşind de 102,08 ori preţul mediu al arborilor pe picior (fila 22).

Direcţia Silvică– Ocolul Silvic D., prin adresa cu nr. 13264 din 15.12.2014 a arătat că se constituie parte civilă pentru 50 % din valoarea prejudiciului cauzat, precizând totodată că restul din 50 % din prejudiciu revin proprietarilor terenului (fila 23).

Cu ocazia efectuării cercetărilor la faţa locului în prezenţa martorului asistent ... (fiul lui E.), lucrătorii de poliţie şi lucrătorii silvici au identificat în teren un număr de 63 de cioate provenite din tăieri ilegale de arbori de esenţă răşinoase, tăiaţi de pe picior, nemarcaţi silvic, iar un număr de 8 arbori dintre aceştia au fost identificaţi la cioată, fiind predaţi, în custodia pădurarului ...

Fiind audiat atât în calitate de suspect cât şi de inculpat, A. a recunoscut şi a regretat fapta reţinută în sarcina sa şi a arătat că în perioada 03.-11.12.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a tăiat din pădurea proprietatea numitelor E. şi F., un număr de 63 de arbori nemarcaţi, materialul lemnos rezultat din tăierea unui număr de 55 de arbori fiind transportaţi cu TAF-ul de către o altă persoană la SC I. SRL C.. A mai arătat inculpatul că terenul în cauză, moştenirea soţiei sale, nu este delimitat prin semne de hotar iar coproprietarii nu au împărţit legal terenul, existând o înţelegere verbală între aceştia. Cu privire la nedelimitarea terenului şi lipsa unei împărţiri legale, numitele E. şi F. confirmă aceste aspecte.

Fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost dovedită prin înscrisurile existente la dosar coroborate cu depoziţiile martorilor ......

În ceea ce priveşte infracţiunea de „furt de arbori” prev. de art.109 al.1 lit.d din Legea nr.46/2008 rep., s-a constatat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptei sub aspectul laturii subiective, lipsind intenţia sustragerii fără drept, întrucât terenul în cauză nu era delimitat prin semne de hotar şi nu a existat o împărţire legală între coproprietari cu privire la teren,aceştia înţelegându-se verbal în acest sens. Prin urmare, cu privire la această infracţiune au fost incidente prevederile art. 16 al.1 lit. b teza a II-a Cod Procedură Penală.

Referitor la infracţiunea de „tulburare de posesie” prev. de art. 256 al. 1 Cod Penal, din întreg materialul probator a rezultat că fapta nu există întrucât nu a avut loc o ocupare efectivă a terenului ci A. a procedat doar la tăierea ilegală a arborilor, sens în care în cauză s-a dispus clasarea în temeiul disp. art.16 al.1 lit.a Cod Procedură Penală.

Situaţia de fapt expusă mai sus a fost stabilită pe baza  următoarelor mijloace de probă: procese verbale de sesizare (f. 14-15); plângerile lui E. (f. 16-17); proces verbal de constatarea infracţiunii (f. 20);  fişa de calcul a prejudiciului (f. 22); carnetul de inventariere a cioatelor nemarcate (f. 21); schiţa terenului împădurit (f.2 4); contract prestări servicii silvice (f. 25-28); proces verbal depunere în posesie (f. 29); adresa Direcţiei Silvice– Ocolul Silvic D. (f. 23); proces verbal de cercetare la faţa locului (f. 19); declaraţie persoană vătămată E. (f. 32-33); declaraţie persoană vătămată F. (f. 36-37); declaraţiile martorilor (f. 38-51); declaraţiile suspectului, inculpatului (f. 57-58, 61-63); fişa cazier judiciar (f. 64)

În drept s-a stabilit că fapta inculpatului A., care, în perioada 03-11.12.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, singur şi pe timp de zi, a tăiat cu un motofierăstrău din pădurea proprietatea lui E. şi F., un număr de 63 arbori nemarcaţi în volum total de  62,14 m.c. şi o valoare de 10.838,60 lei (inclusiv TVA) depăşind de 102,08 ori preţul mediu al arborilor pe picior, a realizat conţinutul constitutiv al infracţiunii de „tăiere ilegală de arbori”, prevăzută şi pedepsită de art. 107 alin. (1) lit. d din Legea nr.46/2008 rep. cu aplic.art.35 al.1 Cod Penal.

Cu privire la inculpat s-au reţinut următoarele date: A..... Inculpatul a avut o poziţie sinceră pe parcursul urmăririi penale, a recunoscut şi a regretat săvârşirea faptei. Potrivit fişei cazier judiciar, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

Cu privire la  urmărirea penală s-au reţinut următoarele date:

 Prin ordonanţa  din 12.12.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la faptele de  „tăiere ilegală de arbori” şi „furt de arbori” prev. de art.108 al.1 lit. d şi art.110 al.1 lit. d din Legea nr.46/2008. Prin ordonanţa  din 30.12.2014  s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la fapta de „tulburare de posesie” prev. de art.256 al.1 Cod Penal. Prin ordonanţele din datele de 03.02.2015 şi 05.03.2015 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria C-lung Mold. s-a dispus reunirea dosarelor 1759/P/2014 şi 239/P/2015 la dosarul nr.1758/P/2014, cercetările urmând a fi continuate sub nr. unic 1758/P/2014. Prin ordonanţa din 30.10.2015 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de „tăiere ilegală de arbori” prev. de art.108 al.1 lit. d din Legea nr.46/2008, în infracţiunea prev. de art. 107 alin. (1) lit. d din Legea nr.46/2008 rep. Prin ordonanţa din 28.11.2016 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de „tăiere ilegală de arbori” prev. de art.107 al.1 lit. d din Legea nr.46/2008 rep., în infracţiunea prev. de art. 107 alin. (1) lit. d din Legea nr.46/2008 rep. cu aplic. art.35 al.1 Cod Penal. Prin ordonanţa din 07.04.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A., pentru săvârşirea infracţiunii de  „tăiere ilegală de arbori” prev. de  art. 108 alin. (1) lit. d din Legea nr.46/2008. Prin ordonanţa  din 18.11.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale faţă de suspectul de A. pentru săvârşirea infracţiunii de „tăiere ilegală de arbori” prev. de  art. 107 alin. (1) lit.d din Legea nr.46/2008 rep.

Inculpatului A.  i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art.10, art. 83 şi art.108 din Codul de procedură penală, întocmindu-se procesele – verbale din 05.09.2015, 31.01.2016 şi 11.12.2016 .

Prin încheierea penală nr. 128/16.06.2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. .../206/2016/a1 s-a constată competenţa instanţei, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ../P/137/2014 din data de 14.03.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, legalitatea administrării probelor, precum şi a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul A.

În faza judecăţii, instanţa a luat act că s-a constituit parte civilă în cauză, persoana vătămată E. (fila 20), cu suma de 37940 lei, din care 22940 lei, reprezentând contravaloarea celor 63 de arbori tăiaţi de inculpat iar suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale. De asemenea, a luat act că s-a constituit parte civilă Direcţia Silvică (fila16 dosar), cu suma de 10838,60 lei, reprezentând prejudiciu produs prin tăierea a 63 de arbori.

Totodată s-a dat citire actului de sesizare, instanţa de fond aducându-i la cunoştinţa inculpatului dispoziţiile art. 374 alin. 4 N.C.p.p. raportat la art. 396 alin. 10 N.C.p.p., privind judecata în procedura simplificată, precum şi soluţiile posibile ca urmare a acestei proceduri.  Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 375 N.C.p.p., cererea acestuia fiind admisă. În faza cercetării judecătoreşti s-a procedat la audierea inculpatului

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile vătămate E. şi F. (soacra inculpatului) deţin împreună o suprafaţă de teren împădurit de circa 3,8 ha. situată pe raza localităţii G., în locul denumit „...”, în UPI u.a. 208 D. Suprafaţa de teren împădurită nu este împărţită legal între cele două coproprietare şi de asemenea, nu este delimitată prin semne de hotar, existând doar o înţelegere verbală între acestea în acest sens.

Partea vătămată F. i-a predat fiicei sale, H., soţia inculpatului, toate actele privind terenul în cauză şi aceasta, în cursul lunii Septembrie 2014, s-a adresat cu cerere de marcare şi exploatare a masei lemnoase la Ocolul Silvic D.. Ocolul Silvic D. a aprobat cererea sus numitei şi a procedat la marcarea în terenul în cauză a mai multor arbori.

În urma acestor demersuri, în perioada 03. – 11.12.2014, inculpatul A. cu ocazia exploatării arborilor marcaţi, a procedat şi la tăierea din terenul mai sus arătat, singur, cu ajutorul unui moto-fierăstrău, a unui număr de 63 de arbori nemarcaţi. Materialul lemnos rezultat în urma tăierii ilegale de la un număr de 55 de arbori a fost transportat cu TAF-ul de către un angajat al SC I. SRL la firma respectivă, restul materialului lemnos rămânând la cioată.

Potrivit fişei de calcul a valorii pagubelor produse prin fapta constatată, cei 63 de arbori tăiaţi nemarcaţi au înregistrat un volum total de 62,14 m.c. şi o valoare de 10.838,60 lei (inclusiv TVA), depăşind de 102,08 ori preţul mediu al arborilor pe picior (fila 22).

Direcţia Silvică– Ocolul Silvic D., prin adresa cu nr.13264 din 15.12.2014 a arătat că se constituie parte civilă pentru 50 % din valoarea prejudiciului cauzat, precizând totodată că restul din 50 % din prejudiciu revin proprietarilor terenului (fila 23).

Cu ocazia efectuării cercetărilor la faţa locului în prezenţa martorului asistent ... (fiul lui E.), lucrătorii de poliţie şi lucrătorii silvici au identificat în teren un număr de 63 de cioate provenite din tăieri ilegale de arbori de esenţă răşinoase, tăiaţi de pe picior,nemarcaţi silvic, iar un număr de 8 arbori dintre aceştia au fost identificaţi la cioată,fiind predaţi, în custodia pădurarului ....

Fiind audiat atât în calitate de suspect cât şi de inculpat, A. a recunoscut şi a regretat fapta reţinută în sarcina sa şi a arătat că în perioada 03-11.12.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a tăiat din pădurea proprietatea numitelor E. şi F., un număr de 63 de arbori nemarcaţi, materialul lemnos rezultat din tăierea unui număr de 55 de arbori fiind transportaţi cu TAF-ul de către o altă persoană la SC I. SRL. A mai arătat inculpatul că terenul în cauză, moştenirea soţiei sale, nu este delimitat prin semne de hotar iar coproprietarii nu au împărţit legal terenul, existând o înţelegere verbală între aceştia. Cu privire la nedelimitarea terenului şi lipsa unei împărţiri legale, numitele E. şi F. confirmă aceste aspecte.

În drept, fapta inculpatului care,în perioada 03-11.12.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, singur şi pe timp de zi, a tăiat cu un motofierăstrău din pădurea părţilor vătămate E. şi F., un număr de 63 de arbori nemarcaţi, în volum de 62,14 mc şi o valoare de 10.838,60 lei, depăşind de 102,08 lei, preţul metru al unui mc de lemn pe picior, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 107 alin. 1 lit. d din Lg. 46/2008, cu aplicarea art. 35, alin.1 lit. a C. pen.. 

În ceea ce priveşte latura obiectivă, instanţa de fond a reţinut că probele administrate în cauză evidenţiază realizarea elementului material specific infracţiunii, constând în tăierea de către inculpat a unui număr de 63 de arbori de pe picior, nemarcaţi. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal – intenţie directă, acesta având reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor acesteia, prevăzând rezultatul socialmente periculos şi urmărind producerea acestui rezultat. Vinovăţia inculpatului a rezultat din declaraţiile sale, care s-au coroborat, pe deplin, cu ansamblul probelor administrat în cauză.

Constatând că infracţiunea de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 107 alin. 1 lit. d din Lg. 46/2008 există, că a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 396, alin.2 Cod proc. penală, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii care face obiectul judecăţii.

La individualizarea sancţiunii la care  a fost condamnat inculpatul, instanţa de fond a avut în vedere că inculpatul a recunoscut în întregime fapta, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, astfel că s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală, respectiv reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Având în vedere faptul că inculpatul a tăiat un număr de 63 de arbori nemarcaţi de pe un teren cu privire la care părţile vătămate erau în indiviziune, fapta inculpatului nu este lipsită în mod vădit de importanţă şi prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, pedeapsa amenzii penale sau renunţarea la aplicarea pedepsei nefiind suficiente pentru a asigura scopul preventiv şi educativ al pedepsei. Totodată, instanţa de fond a ţinut seama de atitudinea sinceră a inculpatului în faţa instanţei, de faptul că se află la prima abatere, astfel că s-a justificat aplicarea unei pedepse penale în cuantumul minim prevăzut de textul de lege, care a fost redusă cu o treime, neputând fi reţinute circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 al. 2 lit. a, b Cod penal. Astfel, conform legii nu au fost reţinute circumstanţe personale, iar în cauză nu se justifică reţinerea de circumstanţe legate de faptă. Prin urmare, instanţa de fond a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. 1 N.C.pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b N. C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Instanţa de fond nu a interzis dreptul de a alege în autorităţile publice prevăzut teza 1 a art. 66 lit.d C.pen. întrucât prin Hotărârea Hirst c. Marii Britanii pronunţată de Marea Cameră la 06.10.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit faptul că deţinuţii, în general, continuă să se bucure de toate drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Convenţie, cu excepţia dreptului la libertate. Art.3 al Protocolului 1 stabileşte obligaţia statelor membre de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret în condiţii în care să asigure libertatea de exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, nu este un drept absolut, statele bucurându-se de o largă marjă de apreciere în organizarea sistemului electoral, astfel încât să înglobeze propria viziune asupra democraţiei. Corelativ obligaţiei pozitive a statului, cetăţenii statelor membre au dreptul de a-şi exprima voinţa în cadrul alegerilor legislative şi de a nu fi împiedicaţi în mod nejustificat să îşi exercite acest drept. Acestui drept îi pot fi aduse limitări, care nu trebuie, însă, să aducă atingere substanţei dreptului ocrotit, astfel încât să priveze individul de exercitarea lui efectivă, trebuie să urmărească un scop legitim, iar mijloacele folosite nu trebuie să fie disproporţionale (cauza Mathieu – Mohin). Curtea Europeană a apreciat că orice restricţie a acestor drepturi trebuie să fie justificată şi să urmărească un scop legitim: consideraţii de securitate, în special prevenţia infracţiunilor şi apărarea ordinii publice, ce decurg, în mod inevitabil din condiţiile detenţiei (cauza Silver şi alţii). Curtea a statuat că interzicerea automată a dreptului de participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând în aceste condiţii o încălcare a art. 3 al Protocolului 1 din Convenţie. În raport de această hotărâre, instanţa de fond a apreciat că natura infracţiunii săvârşite de inculpat nu îl face nedemn de a a-şi exercita dreptul de a alege.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii prevăzute la lit. g şi lit. k a art. 66 N.C.pen. referitoare la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii şi la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, instanţa de fond a apreciat că nu este cazul să le interzică deoarece inculpatul nu s-a folosit de profesia sa în activitatea infracţională. Instanţa de fond nu a interzis inculpatului nici exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. e şi f N. C.pen. întrucât săvârşirea faptei nu a relevat un comportament care să aducă prejudicii interesului superior al copilului şi care să determine interzicerea drepturilor părinteşti şi a celui de a fi tutore sau curator. Cu privire la pedepsele accesorii prev. de art.66 lit. h şi lit. i N. C.pen., care fac referire la interzicerea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme precum şi la interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule, instanţa de fond a apreciat că nu este cazul să le interzică având în vedere faptul că inculpatul nu s-a folosit de vreo armă sau de un vehicul în săvârşirea infracţiunii. De asemenea, instanţa de fond nu a interzis nici exercitarea drepturilor de a părăsi teritoriul României sau de a se afla în anumite localităţi prev. de art. 66 lit. j şi lit. l N.C.pen., întrucât săvârşirea faptei nu a relevat un comportament care să determine îngrădirea dreptului persoanei la liberă circulaţie. În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. m N. C.pen., referitoare la exercitarea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestaţii sportive, culturale ori la alte adunări publice, instanţa de fond a apreciat că nu este justificată interzicerea acestuia având în vedere că din modalitatea de săvârşire a infracţiunii nu rezultă că prin participarea inculpatului la astfel de manifestaţii s-ar pune în pericol desfăşurarea normală a acestora. Instanţa de fond nu a interzis nici dreptul, prev. de art.66 lit. n N. C.pen., de a comunica cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane şi nici dreptul, prev. de art.66 lit. o N. C.pen., de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, întrucât raportat la natura infracţiunii săvârşite nu se impune. Raportat la soluţia de condamnare ce s-a pronunţat în cauză, având în vedere şi maniera de acţiune a inculpatului în prezenta cauză, instanţa de fond, în temeiul art.66 lit. a şi b N. C.pen. a interzis inculpatului dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, ca pedeapsă complementară, pe o durată de un an.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei, având în vedere întrunirea cumulativă a condiţiilor legale pentru aplicarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de art. 91 N. C. pen., şi anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, acordul inculpatului în sensul prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii, precum şi aprecierea instanţei că scopul educativ al pedepsei, respectiv reintegrarea în societate, poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, instanţa de fond, în baza art. 91 N. C. pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere şi a stabilit un termen de încercare de 2 (doi) ani, acest termen fiind apreciat de prima instanţă ca fiind de natură să asigure îndreptarea inculpatului. Condiţia prevăzută la art. 91 alin.1 lit. a) N. C. pen. a fost întrunită, în cauză fiind aplicată o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare. În ceea ce priveşte condiţia prevăzută la lit. b) alin.1 al art.91 N. C. pen., şi anume lipsa unei condamnări anterioare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, instanţa de fond a reţinut, conform fişei de cazier judiciar a inculpatului (f. 14), că inculpatul nu are antecedente penale. Condiţia prevăzută la art.91 alin.1 lit. c) N. C. pen a fost îndeplinită, inculpatul manifestându-şi acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii (f.31). Aprecierea instanţei de fond că, raportat la persoana inculpatului, la conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii precum şi la posibilităţile sale de îndreptare „aplicarea pedepsei este suficientă chiar fără executarea acesteia” conform dispoziţiilor prevăzute la lit. d) alin.1 al art.91 N. C. pen., s-a întemeiat pe considerente privind împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi persoana inculpatului. Instanţa de fond a apreciat că prin respectarea de către inculpat timp de 2 ani, pe perioada termenului de încercare, a obligaţiilor ce au fost impuse de către prima instanţă există posibilitatea reintegrării sociale şi a reeducării acestuia fără executarea pedepsei închisorii în regim penitenciar. În baza art. 93 alin. 1 N. C. pen, instanţa de fond a obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Având în vedere modul deosebit de săvârşirea a infracţiunii de către inculpat apreciind că este necesară parcurgerea unor programe care să aibă ca finalitate o corectă educare a acestui inculpat din punct de vedere social, instanţa de fond, în temeiul art.93 alin.2 N.C.pen., pe durata termenului de încercare, să îl oblige pe inculpat să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate apreciate ca adecvate de către Serviciul de probaţiune.

Având în vedere că inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta ore de muncă în folosul comunităţii şi ţinând cont de faptul că, în opinia instanţei, prestarea acestor ore ar conduce la reeducarea inculpatului, învăţându-l ce înseamnă respectul faţă de semeni şi pentru siguranţa acestora, în baza art.93 alin.3 N.C.pen., instanţa de fond a stabilit ca inculpatul să presteze timp de 60 de zile o activitate neremunerată în cadrul unităţilor administrativ teritoriale a mun. B. sau a com. C., pe o perioadă de 60 de zile, programul de executare al acestei activităţi urmând a fi stabilit de către Serviciul de Probaţiune.

În baza art. 404 alin.2 N.C.p.p. s-a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 96 N.C.pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art.404 alin.2 N.C.p.p. s-a atras atenţia inculpatului că, în cazul în care nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin sentinţa penală, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei închisorii.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa de fond a reţinut că, prin cererile depuse la dosar, s-au constituit părţi civile: persoana vătămată E. (fila 20), cu suma de 37940 lei, din care 22940 lei, reprezentând contravaloarea celor 63 de arbori tăiaţi de inculpat iar suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale., precum şi Direcţia Silvică (fila16 dosar), cu suma de 10838,60 lei, reprezentând prejudiciu produs prin tăierea a 63 de arbori.

În drept, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în speţă au fost incidente următoarele dispoziţii legale:

Art. 33 din Legea 46/2008 - (1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de păduri au obligaţia să înfiinţeze fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. (2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse: a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă teren în compensare; b) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului; c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului; d) contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică; e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată; f) 10 - 25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b); g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din fondul forestier naţional; h) sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale pădurilor; i) alocaţii de la bugetul de stat; (3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru: a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri; b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi; c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional; d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente; e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de reproducere; f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi; g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţiri; h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, în condiţiile legii; i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie lemnoasă; j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor; k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor. (4) Constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile. (5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar. (6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. i). (7) În cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) - d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului. (8) Lucrările prevăzute a fi finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot fi realizate şi cu resurse financiare din afara acestuia.

Art. 8 din OUG 85/2006: (1) Contravaloarea pagubelor evaluate în condiţiile art. 7 se încasează după cum urmează: a) de către persoana juridică care realizează paza pădurii, dacă paza nu este asigurată printr-un ocol silvic; b) de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, dacă acesta asigură şi paza pădurii. (2) Sumele încasate cu titlu de despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (1) au următoarele destinaţii: a) se fac integral venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 81 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul despăgubirilor pentru pagubele produse pădurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz; b) se fac venit în cuantum de 50% la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 81 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pădurile proprietate privată; restul de 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condiţiile legii. (3) Obligaţia distribuirii sumelor încasate ca despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (2) revine persoanelor prevăzute la alin. (1).

(4) În situaţia în care se constată, de către personalul silvic cu atribuţii de control din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pagube în păduri sau în vegetaţia forestieră pentru care nu este asigurată/nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice în condiţiile legii, sumele care se determină ca despăgubiri se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se virează ocolului silvic cu care proprietarul încheie ulterior contract de administrare/servicii silvice. (5) Contravaloarea pagubelor constatate potrivit alin. (4) se determină în condiţiile art. 3, 4 sau 5, după caz, şi se suportă în cuantum de 50% de către proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice şi în cuantum de 100% de către unităţile administrativ-teritoriale care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice. (6) În situaţia prevăzută la alin. (5), proprietarul nu este exonerat de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege referitoare la asigurarea administrării/serviciilor silvice printr-un ocol silvic. (7) Proprietarii pădurilor nemulţumiţi de cuantumul despăgubirilor acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se pot adresa instanţelor judecătoreşti competente, potrivit legii.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior citate, instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului să plătească părţii civile Direcţia Silvică suma de 10838,60 lei, urmând ca jumătate din sumă să fie distribuită proprietarilor terenului de pe care s-au tăiat arborii. Totodată, s-a respins cererea părţii civile E. privind obligarea inculpatului la plata sumei de 22940 lei, reprezentând contravaloarea arborilor tăiaţi de către inculpat. De asemenea, s-a respins cererea părţii civile privind obligarea inculpatului la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale întrucât partea civilă nu şi-a propus nicio probă cu care să dovedească prejudiciul moral.

În baza art. 274 alin. 1 N.C.p.p., a fost obligat  inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei, din cursul urmăririi penale iar suma de 500 lei, din cursul judecăţii. În baza art.272 C. proc. pen., suma de 130 lei, reprezentând 50 % din onorariul apărătorului din oficiu a fost avansată de către Ministerul Justiţiei.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel partea civilă E., pentru motivele prezentate pe larg în cererea de apel depusă la dosarul cauzei şi reiterate oral cu ocazia dezbaterilor, astfel cum au fost consemnate în încheierea de dezbateri din data de 13 noiembrie 2018 când instanţa de control judiciar, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 27 noiembrie 2018, pentru data de 06 decembrie 2018 şi, ulterior, pentru data de astăzi, 13 decembrie 2018.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2 art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

In primul rand se impune a se mentiona ca apelul formulat de partea civilă E. vizeaza exclusiv latura civilă a cauzei astfel ca in prezenta analiza se va pleca de la stabilirea, cu autoritate de lucru judecat, a existentei infractiunii de „tăiere ilegală de arbori”, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d din Legea nr. 46/2008  rep. cu aplic. art. 35 al. 1 Cod Penal, constand in aceea ca în perioada 03-11.12.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, singur şi pe timp de zi, inculpatul A. a tăiat cu un motofierăstrău din pădurea persoanelor vătămate E. şi F. (persoane vatamate la aceea dată, imobilul nefiind inca delimitat), un număr de 63 de arbori nemarcaţi, materialul lemnos rezultat în urma tăierii ilegale de la un număr de 55 de arbori fiind transportat cu TAF-ul de către un angajat al SC I. SRL la firma respectivă, iar un număr de 8 arbori dintre aceştia identificaţi la cioată, fiind predaţi în custodia pădurarului ....

Ceea ce contestă apelanta este modalitatea de solutionare a actiunii civile promovate, pe de o parte fiind nemultumită de modalitatea de calcul a prejudiciului material, fiind apreciat de catre apelantă ca fiind mult mai mare decat cel constat de organele silvice si preluat de instanta de fond, solicitand totodată obligarea inculpatului la plata sumei catre ea – in calitate de persoană prejudiciată iar, pe de altă parte, fiind nemultumită si de neacordarea daunelor morale solicitate.

In sustinerea apelului promovat, partea civilă E. a solicitat si instanta a incuviintat proba cu expertiza silvică, probă insusită si de inculpatul intimat A. prin stabilirea unor obiective suplimentare, fiind intocmit astfel raportul de expertiza tehnica judiciară de catre expertul tehnic judiciar J., specialist in silvicultură – exploatări forestiere, ale carui concluzii au fost insusite in totalitate de ambele părți, nefiind formulate obiecțiuni.

Analizand cauza sub aspectele învederate de către partea civilă E. instanta de cenzură apreciază ca in cauză nu s-a facut o judicioasa analiza a dispozitiilor legale pertinente, in mod coroborat, si prin raportare la situatia concretă din dosar, in spiritul apărării drepturilor si intereselor legitime ale părtilor ca si apărare reală si efectivă (conform standardelor CEDO in materie) si nu teoretica si iluzorie. S-a realizat o insiruire de dispozitii legale, aparent incidente in cauză, fara a fi examinată intentia reală a legiuitorului si incidenta acestora la situatia de fapt actuală din dosar.

Astfel, Curtea retine ca real faptul ca, potrivit fişei de calcul a valorii pagubelor produse prin fapta constatată, cei 63 de arbori tăiaţi nemarcaţi au înregistrat un volum total de 62,14 m.c. şi o valoare de 10.838,60 lei (inclusiv TVA), depăşind de 102,08 ori preţul mediu al arborilor pe picior (fila 22), acesta fiind si motivul pentru care Direcţia Silvică– Ocolul Silvic D., prin adresa cu nr. 13264 din 15.12.2014, a arătat că se constituie parte civilă pentru 50 % din valoarea prejudiciului cauzat, precizând totodată că restul din 50 % din prejudiciu revin proprietarilor terenului (fila 23). Constatarea si evaluarea fiind realizate chiar de catre organele silvice, acestea, prin intermediul Directiei, s-au constituit parte civilă in cauză prin raportare la prejudiciul de ele constatat, neavand interes de a-si contesta propria evaluare, sa-si invoce propria culpă in exercitarea conformă a atributiilor legale de serviciu la data constatării infractiunii comise de inculpatul A.

Persoana cu adevarat interesată de stabilirea cu exactitate a prejudiciului produs ca urmare a faptei de taiere ilegală de arbori de către inculpatul A. nu poate fi alta decat proprietarul privat al terenului vizat, care de altfel a si suferit paguba ca urmare a faptei de tăiere, in speță numita E. – conform celor constatate de expert si actelor de delimitare a terenului in discutie intre cele două codevălmașe E. şi F.

Această concluzie este sustinută si de dispozitiile legale in materie care prevad după cum urmeaza:

 Potrivit Legii nr. 46 din 19 martie 2018 – Codul silvic, art. 3 - (1) Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional. (2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod., art. 33 - (1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de păduri au obligaţia să înfiinţeze fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. (2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse: (printre altele si din) e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată; (3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru: a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri; b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi; c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional; d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente; e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de reproducere; f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;  g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţiri; h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, în condiţiile legii; i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie lemnoasă;  j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor;  k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor. (4) Constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile. (5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar. (6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. i). (7) În cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) - d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.

Este vădit interesul proprietarului pădurii distruse prin fapta de tăiere ilegală de arbori de a-și vedea stabilit prejudiciul real adus pădurii deținute în calitate de proprietar privat, in conditiile in care fondul de conservare si regenerare al pădurilor, a carui constituire îi revine ca și obligație legală, desi se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice, el se tine per proprietar, alimentarea lui se face printre altele si din sumele castigate in procese penale de natura prezentului proces (ca urmare a despăgubirilor rezultate din comiterea de infractiuni), sumele din cont se folosesc pentru scopurile prevazute de lege, mai sus mentionate, iar restul ramas necheltuit se restituie, la cerere, proprietarului privat al pădurii.

Este adevarat că Inalta Curte de Casatie si Justiție, prin Decizia pronuntată in Recurs in interesul legii nr. 2/2010, a stabilit ca - In cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privata a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de parte vatamata ori de parte civila o pot avea atat ocolul silvic, in calitate de reprezentant al statului, cat si proprietarul fondului forestier, cu exceptia situatiei in care acesta din urma este subiect activ al infractiunii.”

 În considerentele deciziei precitate Inalta Curte retine - Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal, avand caracter accesoriu actiunii penale, este supusa dispozitiilor ce reglementeaza raspunderea civila delictuala. Ca urmare, pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite, cumulativ, mai multe conditii, intre care: infractiunea ce face obiectul actiunii penale sa fie generatoare de prejudiciu material sau moral; sa existe legatura de cauzalitate intre prejudiciu si infractiune; prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat; sa existe vointa de constituire de parte civila in procesul penal. Ca si in procesul civil, in solutionarea actiunii civile in procesul penal este aplicabil principiul disponibilitatii, care permite persoanei pagubite sa aleaga nu numai cadrul procesual in care sa isi realizeze pretentiile, ci si momentul exercitarii actiunii civile in limitele admise de lege. In raport cu acest cadru legal, procurorului si instantei de judecata nu le este ingaduit sa limiteze in vreun fel dreptul titularului actiunii civile de a o exercita si nici nu se pot subroga in drepturile persoanei vatamate, ci doar trebuie sa intervina, in indeplinirea rolului activ, pentru a pune in vedere persoanei vatamate sa precizeze daca se constituie parte civila in procesul penal.

Obiectul juridic multiplu al infractiunilor silvice, constand in relatiile sociale menite sa protejeze fondul forestier, ca factor esential in mentinerea calitatii mediului la un nivel optim, dar si cele care garanteaza dreptul de proprietate, precum si subiectul pasiv principal al unor astfel de infractiuni care, indiferent de forma de proprietate, este totdeauna statul, in calitate de reprezentant al societatii interesate in ocrotirea fondului forestier si asigurarea echilibrului ecologic, imprima acestei categorii de infractiuni un specific determinant in atribuirea pozitiei procesuale de parte vatamata ori de parte civila ocolului silvic, ca reprezentant al statului, alaturi de proprietarul fondului forestier, ca subiect pasiv secundar, acestuia neputandu-i-se recunoaste o astfel de calitate cand este subiect activ al infractiunii silvice. O atare concluzie este impusa de dispozitiile de ansamblu ale Codului silvic adoptat prin Legea nr. 46/2008, in care este reglementata obligativitatea administrarii si asigurarii serviciilor silvice la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice de interes public.  In acest sens, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 se prevede ca sunt obligatorii administrarea, precum si asigurarea serviciilor silvice, dupa caz, la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice (...). Totodata, potrivit dispozitiilor art. 3, cu referire la art. 88 din Legea nr. 46/2008, fondul forestier national constituie un bun de interes national ce trebuie aparat si dezvoltat prioritar.  Semnificative sub aspectul analizat sunt si dispozitiile art. 33 din Legea nr. 46/2008, care reglementeaza obligativitatea infiintarii fondului de conservare a padurilor si care in alin. (2) lit. e) arata ca acest fond se constituie, intre altele, si cu 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata.  Mai mult, este de observat ca in art. 105 alin. (3) din aceeasi lege s-a prevazut ca in situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) si (2) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, acesta se recupereaza de autoritatea publica centrala pentru finante publice, ca reprezentant al statului roman. Or, cata vreme statul roman este vadit interesat, material si moral, in toate cauzele privind infractiuni silvice indreptate impotriva fondului forestier proprietate privata, prin instituirea carora se asigura protectia vegetatiei forestiere fata de actele de taiere, rupere, distrugere, degradare sau scoatere din radacini de arbori, puieti sau lastari apartinand acestui fond, nu s-ar putea considera ca ocolul silvic, in calitate de reprezentant al statului roman, nu ar avea temeiul juridic necesar tragerii la raspundere civila a celor implicati in savarsirea unor asemenea infractiuni. Din moment ce obiectul material al oricarei infractiuni silvice il constituie vegetatia forestiera, indiferent de forma de proprietate, iar subiectul pasiv principal al acestor infractiuni este statul, interesat in ocrotirea tuturor terenurilor cu vegetatie forestiera, participarea ocolului silvic in procesul penal, ca parte vatamata ori ca parte civila reprezentand statul, este pe deplin fireasca si corespunde principiilor de drept ce se degaja din dispozitiile art. 14 si 15 din Codul de procedura penala, coroborate cu cele ale art. 998 si urmatoarele din Codul civil.

Ca urmare, prin savarsirea unei infractiuni impotriva fondului forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice sau juridice, sunt prejudiciate atat patrimoniul si interesele statului, a carui reprezentare o asigura ocoalele silvice, cat si proprietarul nominal al acelui fond. 

In concluzie, instanta de control judiciar retine ca prin recunoasterea calitătii de persoană vatamată – parte civilă Ocolului silvic, Inalta Curte nu a inlăturat din cadru procesual pe proprietarul terenului ci din contra, cei doi pot sta impreună in cadrul actiunii penale precum si a celei civile alăturate. De aici se deduce interesul părtii civile E. de a promova prezentul apel, de a-si apăra pretentiile civile formulate, de a propune probe in acest sens, si de a-si vedea recunoscută contravaloarea pagubei suferite ca urmare a comiterii infractiunii a carei persoană pagubită este, recunoastere in conformitate cu dispozitiile legale incidente care au fost enuntate de prezenta instantă, completate cu cele ce vor fi enuntate si in cele ce urmeaza.

Astfel, obiectivele expertizei dispuse si efectuate in cauză au constat in: identificarea şi evaluarea arborilor tăiaţi în mod ilegal; să se stabilească dacă tăierea ilegală de arbori a avut loc de pe imobilul nr. 11 aparţinând lui ... sau de pe imobilul numărul 10 aparţinând numitei E.; dacă există masă lemnoasă tăiată nemarcat de pe imobilul numărul 10, să se stabilească separat valoarea acesteia;

În vederea efectuării lucrărilor necesare întocmirii Raportului de expertiză dispus de către Instanţa de judecată în dosarul nr. 514/206/2017, părţile implicate au fost convocate la data de 26.04.2018, la sediul Ocolului Silvic D. (Anexa 2). Aici au avut loc discuţiile tehnice legate de cauza de faţă, după care a urmat deplasarea în teren în cadrul U.P. I Botuş-Lucina, u.a. 208 D. La discuţiile tehnice şi la lucrările de teren au mai participat alături de expertul judiciar, domnul pădurar ... (delegat din partea D.S.), domnul ... (reprezentant din partea părţii E.), domnul A. (parte în dosar) şi doamna .. (reprezentant din partea părţii A.).

În teren a fost identificată suprafaţa de 30000 m.p. care face obiectul cauzei, după care a fost măsurat conturul acesteia şi a liniei de limită dintre suprafeţele părţilor implicate prin înregistrarea coordonatelor carteziene x şi y ale punctelor avute în vedere, cu ajutorul GPS-ului Trimble GeoXT, în format Stereo 70. Conturul identificat şi măsurat a fost indicat în teren de către părţile din dosar (figura 1 din raport). Linia de limită dintre suprafeţele părţilor implicate era materializată în teren prin arbori însemnaţi cu litera H cu vopsea de culoare albastră (figura 2 din raport).

În cadrul conturului identificat şi măsurat, s-a realizat, conform Obiectivelor înaintate de către Instanţa de judecată, identificarea şi inventarierea cioatelor cu marcă pentagonală care fac obiectul Procesului verbal nr. 13260/12.12.2014 (63 cioate) şi a celor nemarcate, care fac obiectul cauzei. Au fost identificate un număr total de 75 de cioate (Anexa 3- Carnet de inventariere cioate din data de 26.04.2018), din care 63 aveau marca pentagonală (constituie obiectul actului de constatare a infracţiunii silvice de tăiere fără drept a unui număr de 63 arbori răşinoase verzi, pe picior, întocmit de către Ocolul Silvic D., cu numărul 13260/12.12.2014) iar 12 erau nemarcate.

Precizeaza in continuare expertul ca, datorită perioadei de timp îndelungate de la momentul tăierii cioatelor care fac obiectul cauzei şi până în prezent (aproximativ 3 ani şi jumătate), la momentul realizării lucrărilor de teren nu a fost posibilă realizarea corespondenţei dintre cele 63 de cioate care fac obiectul Procesului verbal de constatare a infracţiunii nr. 13260/12.12.2014 şi cele identificate în prezent în teren, datorită faptului că pe cioatele identificate nu mai sunt vizibile numerele folosite la momentul marcării lor. Singura cioată pe care s-a mai putut vizualiza numărul de la momentul constatării infracţiunii şi marcării cu ciocanul pentagonal este cioata cu numărul 5 din Carnetul de inventariere cioate din 26.04.2018, care este cioata 43 din Carnetul de marcare-inventariere aferent Procesului verbal de constatare a infracţiunii nr. 13260/12.12.2014 (foto 1 raport). Astfel, a fost realizată o nouă numerotare a celor 63 de cioate cu spray forestier de culoare portocalie (foto 1), conform cu datele înscrise în cadrul Carnetul de inventariere cioate din 26.04.2018 (Anexa 3). Fotografiile cioatelor nr. 2, 14, 67 şi 74 nu sunt prezentate datorită faptului că la momentul efectuării lucrărilor de teren acestea nu au fost fotografiate. Cele 12 cioate nemarcate identificate cu ocazia efectuării lucrărilor de teren din prezenta expertiză au aproximativ aceeaşi vechime a tăierii ca şi cele 63 de cioate care aveau amprenta ciocanului silvic pentagonal. Toate cele 75 de cioate au fost inventariate prin măsurarea a două diametre perpendiculare la înălţimea de 0,30 m de la sol şi, de asemenea, a fost înregistrată şi poziţia spaţială a fiecăreia prin înregistrarea coordonatelor carteziene x şi y cu ajutorul GPS-ului Trimble GeoXT, în format Stereo 70.

Stabilirea prejudiciilor cauzate părţilor implicate în dosar s-a realizat în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 85 din 8 noiembrie 2006, modificată prin legea 84/2007. Valoarea pagubei s-a realizat conform Ordinului ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 3283/23.08.2012 care reglementa preţul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la o valoare de 85 RON/m.c.

Ulterior, la birou, a fost realizată documentarea completă a aspectelor care au fost ridicate cu ocazia deplasării în teren şi a celor care fac parte integrantă din obiectivele Raportului de expertiză judiciară. A urmat georeferenţierea hărţilor silvice, suprapunerea punctelor înregistrate în teren peste acestea, realizarea despuierilor şi a calculelor necesare stabilirii valorii pagubelor provenite din tăierea şi sustragerea ilegală a arborilor care fac obiectul cauzei. Documentarea detaliată şi analizele şi calculele efectuate s-au concretizat în formularea şi finalizarea răspunsurilor la obiectivele înaintate expertului tehnic judiciar.

Răspunsuri la obiectivele solicitate:

1. Identificarea şi evaluarea arborilor tăiaţi în mod ilegal;

RĂSPUNS: în cadrul conturului identificat şi măsurat, care face obiectul cauzei, au fost identificate şi inventariate un număr total de 75 de cioate aferente arborilor tăiaţi în mod ilegal (conform Carnetului de inventariere cioate din data de 26.04.2018- Anexa 3). Dintre acestea, un număr de 63 de cioate sunt marcate cu ciocan silvic cu marcă pentagonală şi constituie obiectul actului de constatare a infracţiunii silvice de tăiere fără drept a unui număr de 63 arbori răşinoase verzi, pe picior, întocmit de către Ocolul Silvic D., cu numărul 13260/12.12.2014, iar 12 cioate sunt nemarcate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 84/2007 pentru aprobarea O.U.G. nr. 85/2006, privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora şi a Ordinului ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 3283/23.08.2012 (conform Ordinului ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 3283/23.08.2012, preţul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data săvârşirii faptei, şi anume a doua jumătate a anului 2014, avea o valoare de 85 RON/m.c), valoarea celor 75 de arbori tăiaţi în mod ilegal este de 41231 lei, la care se adaugă TVA 24% - 9896 lei, în total 51127 lei. (conform calcule Tabel 1)

2. Să se stabilească dacă tăierea ilegală de arbori a avut loc de pe imobilul nr. 11 aparţinând lui ... sau de pe imobilul numărul 10 aparţinând numitei E.;

RĂSPUNS: După cum este evidenţiat şi în cadrul figurii nr. 3, toate cele 75 de cioate identificate şi inventariate sunt localizate spaţial în cadrul imobilului numărul 10 aparţinând numitei E..

3. Dacă există masă lemnoasă tăiată nemarcat de pe imobilul numărul 10, să se stabilească separat valoarea acesteia;

RĂSPUNS: Pe imobilul numărul 10, valoarea pagubei provenită din tăierea şi sustragerea celor 63 de arbori tăiaţi în mod ilegal şi care au constituit obiectul Procesului verbal nr. 13260/12.12.2014 este de 36198 lei, la care se adaugă TVA 24% - 8688 lei, în total 44886 lei. (conform calcule Tabel 3). De asemenea, pe imobilul numărul 10, valoarea pagubei provenită din tăierea şi sustragerea celor 12 de arbori tăiaţi în mod ilegal a căror cioate nu au marcă este de 5033 lei, la care se adaugă TVA 24% -1208 lei, în total 6241 lei. (conform calcule Tabel 4).

Concluziile raportului de expertiza au fost insusite de ambele părti prin necontestare si neformularea de obiectiuni. De asemenea, si instanta de apel se consideră pe deplin lămurită asupra chestiunilor aduse in atentie de partea civilă E. ca si critice de apel, ca urmare a administrării acestui mijloc de probă.

Desi este evidentă disproportia vadită dintre prejudiciul calculat de organele silvice si constatat prin procesului verbal nr. 13260/12.12.2014 si prejudiciul rezultat in urma efectuării expertizei tehnice judiciare, instanta va retine drept corect si real pe acesta din urmă, in conditiile in care in cuprinsul raportului sunt explicitate toate criteriile care au dus la stabilirea acestuia: identificarea celor 63 de cioate realizandu-se, fiind cele in discutie, doar echivalenta fiecareia dintre ele, ca si număr de marcaj, neputand fi efectuată datorită trecerii vremii, aspect care insă nu prezintă importantă pentru stabilirea prejudiciului total al celor 63 de arbori tăiati ilegal, atata timp cat identificarea in masă a acestora a avut loc. Diferenta de prejudiciu rezultă, pe langă faptul ca, urmare a masuratorilor facute de expert la fata locului, cu participarea tuturor părtilor implicate in proces, a rezultat un volum de masa lemnoasa a celor 63 arbori tăiati mult mai mare decat cel retinut de organele silvice prin proces verbal (respectiv de 105,497 mc in loc de 62,14 mc), si din faptul ca, urmare a retinerii de catre expert a incadrării unitătii de pădure de pe care au fost tăiati arborii, respectiv U.P.I., u.a. 208 D, ca facand parte din grupa I functională, acest lucru a dus la dublarea contravalorii prejudiciului produs prin infractiunea de tăiere ilegală de arbori, in conformitate cu dispozitiile legale in materie in acest sens, respectiv art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46 din 19 martie 2018 – Codul silvic (in forma de la data comiterii infractiunii) -  (1) Prejudiciul adus pădurii, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii şi de suprafaţa pădurii avută în proprietate, se evaluează potrivit legii. (2) Valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, din perdelele forestiere de protecţie şi din jnepenişuri se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii. De aceea se retine drept corect stabilită valoarea prejudiciului ca fiind cea retinută in raportul de expertiză, de 44.886 lei si nu de 10.838,60 lei, cum a fost stabilită de organele silvice la data constatării faptei.

In continuare instanta de apel mentioneaza ca, in conformitate cu art. 8 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit. b si alin. 3 cu raportare la art. 7 alin. 2 din OUG 85/2006 privind stabilirea modalitătii de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, - art. 7 alin. (2) Constatarea şi evaluarea pagubelor produse prin săvârşirea de infracţiuni sau de contravenţii se fac de personalul silvic împuternicit în condiţiile legii să constate faptele prin care s-au săvârşit infracţiuni sau contravenţii silvice. art. 8 – alin. (1) Contravaloarea pagubelor evaluate în condiţiile art. 7 se încasează după cum urmează: b) de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, dacă acesta asigură şi paza pădurii. (2) Sumele încasate cu titlu de despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (1) au următoarele destinaţii: b) se fac venit în cuantum de 50% la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 81 din OG nr. 96/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pădurile proprietate privată; restul de 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condiţiile legii. (3) Obligaţia distribuirii sumelor încasate ca despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (2) revine persoanelor prevăzute la alin. (1).

Analizand sistematic prevederile legale mentionate, alăturat celor din Codul silvic care recunoaste dreptul titularului pădurii private la despăgubire, este lesne de dedus ca distribuirea sumelor conform OUG 85/2006 nu poate leza insusi dreptul material al proprietarului de pădure, fiind doar o chestiune de virare a sumelor, de simplă distribuire, si nu de respingere a actiunii civile promovată de proprietarul pădurii, ca nefondată, astfel cum a dispus in mod gresit instanta de fond.

Pentru toate argumentele de fapt si de drept mentionate, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de partea civilă E. impotriva sentintei penale nr. 117 din data de 22 septembrie 2017 pronuntată de Judecătoria Campulung Moldovenesc in dosar nr. 514/206/2017, va desfiinta in parte sentinta penală apelată şi, in rejudecare:  va înlătura din sentinta penală apelată dispozitia de obligare a inculpatului A. la plata sumei de 10838,60 lei catre partea civilă RNP - Direcţia Silvică– Ocolul Silvic D., reprezentând contravaloare prejudiciu, suma urmând a fi distribuită de partea civilă conform disp. art. 8 din OUG85/2006 si dispozitia de respingere a acţiunii civile exercitată de partea civilă E. Va admite in parte acţiunea civilă formulată de partea civilă E..  Va constata ca prejudiciul produs ca urmare a comiterii infractiunii de „tăiere ilegală de arbori”, prev. de art. 107 alin.1 lit. d din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 35 Cod penal, este in cuantum de 44.886 lei. Va obliga pe inculpatul A. la plata sumei de 44.886 lei, cu titlu de daune materiale, virarea sumelor urmand a se efectua in conformitate cu art. 33 alin. 1 lit. e Legea nr. 46 din 19.03.2008 (Cod Silvic) si art. 8 alin. 1 lit. b, alin. 2 lit. b si alin. 3 cu raportare la art. 7 alin. 2 din OUG 85/2006 privind stabilirea modalitătii de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din păduri si din afara acestora, astfel: de catre inculpatul A. – 100% din prejudiciu, respectiv suma de 44.886 lei, catre partea civilă RNP - Direcţia Silvică - Ocolul Silvic D., urmand ca 50% din cuantumul prejudiciului, respectiv suma de 22.443 lei, sa fie virată de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică - Ocolul Silvic D. catre partea civilă E..

Cat priveste cererea formulată de partea civilă E. de obligare a inculpatului A. la plata de daune morale, instanta de apel o va respinge, ca neintemeiată, dar nu pe lipsa probelor, astfel cum a retinut in mod eronat instanta de fond, ci pe lipsa de temenicie rezultată pe bază de apreciere, in sensul ca probabilitatea ca o astfel de infractiune sa produca daune morale este foarte scazută, aprope nulă. Doar o valoare sentimentală a arborilor in discutie, pentru proprietarul pădurii, ar fi putut produce daune de asemenea natură, morală, ceea ce nu s-a adus in atentie in prezenta cauză de catre partea civilă E..

Celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii vor fi mentinute.

Potrivit art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel vor ramane in sarcina statului (inclusiv partea din onorariu expert ce revenea inculpatului si care a fost avansată de instanta de apel din fondul Ministerului Justitiei, dispozitiile legale in materie de cai de atac fiind clare si imperative, neputand a dispune altfel, fiind intr-un apel admis promovat de partea civilă).

Potrivit art. 276 alin. 6 Cod procedură penală, inculpatul A. va fi obligat la plata catre partea civilă E. a sumei de 3440 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din apel (parte din onorariu expert), si a sumei de 2300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din fond (onorariu avocat ales).

Domenii speta

Spete similare