Revizuire inadmisibilă

Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin adresa nr. 971/III/6/2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ..., a fost înaintată spre competentă soluţionare cererea de revizuire formulată de petentul condamnat D.N., în prezent deţinut în Penitenciarul Tulcea, având ca obiect revizuirea sentinţei penale nr. ... din 07.05.2009 a Judecătoriei Vaslui precum si referatul întocmit de către procuror potrivit art. 399 Cod procedură penală.

În motivarea cererii, revizuentul a invocat următoarele motive de revizuire: poliţiştii care au efectuat ancheta l-au ameninţat că o sa facă puşcărie indiferent de situaţia de fapt; procurorul de şedinţă a avut dubii asupra infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată; judecătorul de la instanţa de fond nu a vrut să administreze un probatoriu complet; a fost lovit de una dintre persoanele care au fost audiate ca martor în timpul cercetărilor; nu s-a făcut reconstituirea faptelor si cercetarea la fata locului; nu a fost asistat juridic în mod corespunzător de către apărător; executa pedeapsa la care a fost condamnat pentru ca nu a vrut sa dea bani poliţiştilor care au efectuat cercetările.

Analizând motivele invocate de către petent prin prisma actelor si lucrărilor dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. .../07.05.2009 a Judecătoriei Vaslui, pronunţată în dosarul nr. 5190/333/2008, s-a reţinut în fapt că  în ziua de 19.10.2008, orele 14, în autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare VS 03 WDA, care îi aparţinea, între localităţile Mânjeşti şi Secuia, prin imobilizare, bruscare si ameninţare cu moartea, inculpatul D.N., a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată C.M.I..

Pentru fapta reţinută în sarcina inculpatului (infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin 1 Cod penal) s-a pronunţat o soluţie de condamnare la pedeapsa  de 7 ani închisoare în regim privativ de libertate.

Petentul condamnat a solicitat revizuirea acestei sentinţe penale cu motivele mai sus indicate.

Hotărârile judecătoreşti definitive sunt executorii şi se bucura de autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat este considerată ca fiind acel principiu care nu permite declanşarea unei noi judecăţi cu privire la aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăţi pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă.

Cu toate acestea, în mod excepţional, legiuitorul a prevăzut că în cazuri anume determinate se poate solicita revizuirea unei hotărâri penale definitive daca aceasta conţine erori judiciare datorate necunoaşterii adevăratei situaţii de fapt de către instanţa de judecată, folosirii unor probe denaturate (datorate unor activităţi infracţionale), corupţiei organelor care au rezolvat cauza, existentei unor hotărâri contradictorii.

În acest sens, art. 394 alin 1 Cod procedura penală, prevede ca revizuirea unei hotărâri definite poate fi cerută:

- când au fost descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; 

- când un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

- când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

- când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a săvârşit o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

-  când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.

Analizând motivele invocate, instanţa constata ca petentul condamnat nu a indicat temeiul lor în drept.

 Din modalitatea în care au fost însa formulate, o parte din aceste motive se încadrează în dispoziţiile art. 394 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, petentul condamnat invocând săvârşirea unor fapte penale ce ţin de înfăptuirea justiţiei  de către organele de cercetare penala în cauza în care a fost cercetat, si anume: că a fost ameninţat, că a fost  trimis în judecată deşi existau dubii cu privire la săvârşirea faptei şi că a fost condamnat doar pentru că nu a vrut sa dea bani poliţiştilor care au efectuat cercetările.

Pentru a fi admisibilă revizuirea în temeiul textului de lege enunţat, se cere ca infracţiunea săvârşită de către organul de cercetare penală să fi condus la pronunţarea unei hotărâri nelegale.

În acest sens, petentul condamnat trebuia să facă dovada că faptele penale invocate au fost reclamate şi cercetate şi că s-a pronunţat o soluţie cu privire la acestea.

Întrucât nu s-a făcut dovada acestor aspecte în condiţiile art. 395 alin 1 si 2 Cod procedură penală, revizuirea întemeiată pe acest motiv apare ca fiind inadmisibilă.

Cat priveşte celelalte motive invocate de către petentul condamnat, instanţa retine că acesta nu invocă fapte sau împrejurări noi de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare şi care să nu fi fost cunoscute de către instanţă la data pronunţării hotărârii.

Nemulţumirile petentului condamnat privesc administrarea probatoriului de către organele de urmărire penală şi instanţa de judecată precum şi asistenţa juridică de care a beneficiat.

Ori, aceste aspecte  puteau fi invocate de către petentul condamnat la soluţionarea pe fond a cauzei sau în căile de atac.

Câtă vreme nu se invocă în mod concret o situaţie de fapt necunoscută de către instanţă şi care ar fi putut schimba soluţia pronunţată, instanţa urmează să dea eficienta autorităţii de lucru judecat a hotărârii pronunţate.

Faţă de cele reţinute, va fi respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată.

Reţinând culpa procesuală a revizuientului, în baza art. 192 al. 2 C.p.p. acesta va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat în cuantum de 50 lei.

Domenii speta

Spete similare