Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ Dosar nr. ………..

SENTINŢA CIVILĂ NR. 453

Şedinţa publică din data de 18 mai 2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ………..

GREFIER: ……………

Pe rol fiind judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul P.F. în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, având ca obiect suspendarea executării actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu a reclamantului P.F. pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017, întocmit de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, până la soluţionarea  definitivă a  prezentei cauze şi anularea actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu a reclamantului pentru perioada 01.01.2017 – 31.12.2017, întocmit de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna.

Instanţa constată că reclamantul P.F. şi pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna au depus la dosar concluzii scrise şi că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică din data de 11 mai 2018, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa în vederea deliberării, a amânat  pronunţarea pentru data de astăzi 18 mai 2018.

T R I B U N A L U L

Prin cererea formulată la data de 26.03.2018 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. …………. reclamantul P.F. a solicitat instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să dispună suspendarea evaluării de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017 prin care i-a fost evaluată activitatea profesională individuală.

În motivarea acţiunii se arată că la data de 14.02.2018 Serviciul Resurse Umane i-a adus la cunoştinţă reclamantului rezultatele evaluării profesionale pentru anul 2017, ocazie care a constatat că a fost evaluat cu calificativul "SATISFĂCĂTOR".

Împotriva acestui calificativ, reclamantul a formulat contestaţie la Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În urma soluţionării contestaţiei, comisia de cercetare a contestaţiei a admis contestaţia depusă şi după recalcularea punctajului obţinut (general),  a menţinut calificativul "SATISFĂCĂTOR " acordat iniţial.

În continuare, reclamantul face o analiză a indicatorilor de evaluare, arătând că nu este motivată decizia evaluatorului de a-i acorda calificativul „satisfăcător” pentru acești indicatori, deși în anul anterior același evaluator i-a acordat calificativul „foarte bine”.

Se arată că în urma contestației formulate, comisia de soluționare a contestației din cadrul IGPR a schimbat calificativul acordat pentru unii dintre indicatori din „satisfăcător” în „bine”, fără a motiva de ce nu a acordat calificativul „foarte bine”.

Consideră reclamantul că nu există nicio motivare pentru a i se acorda calificativul "Satisfăcător", întrucât în toată cariera sa profesională de când deţine funcţii de conducere (16 ani) a fost evaluat cu calificativul "Foarte Bine", iar rezultatele profesionale în anul 2017 au fost la fel de bune ca şi în anul 2016. De asemenea, efortul a fost considerabil mai mare, având în vedere numărul redus de poliţişti, datorat pierderilor prin pensionare.

Calificativul "Satisfăcător" nu reflectă o evaluare obiectivă care să fie făcută în conformitate cu prevederile legale, dovadă fiind şi faptul că niciun lucrător din subordinea sa nu a fost evaluat cu calificativul "Satisfăcător" ci toţi au primit calificative de "Foarte Bine" (30 de poliţişti) şi "Bine" (9 poliţişti). Reclamatul susține că i s-au acordat un număr de 10 calificative de "Nesatisfăcător" în condiţiile în care în întreaga carieră profesională de 25 de ani nu a primit la vreun indicator de evaluare calificativul "Nesatisfăcător". Astfel, este evidentă reaua credinţă a modului cum a fost efectuată această evaluare şi motivarea calificativului acordat.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 996-1001 din CPC, Legea 360/2002 privind Statutul poliţistul cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale MAI.

La data de 12.04.2018 pârâtul IPJ Covasna a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității ordonanței președințiale cu privire la suspendarea unui act administrativ.

În motivare, a arătat că actul administrativ nu poate fi suspendat pe calea ordonanței președințiale, întrucât există o altă procedură legală.

De asemenea, a arătat că nu sunt întrunite condițiile legale referitoare la aparența de drept, caracterul provizoriu și urgent al măsurilor dispuse, precum și neprejudecarea fondului.

În drept, a invocat dispoziţiile art.997,998 din Codul de procedură civilă.

La data de 13.04.2018 pârâtul IGPR a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității ordonanței președințiale cu privire la suspendarea unui act administrativ, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR.

În motivarea excepției inadmisibilității se arată că cererea de ordonanţă preşedinţială este inadmisibilă, pentru că măsura provizorie de suspendare a executării unui act administrativ nu poate fi soluţionată într-o altă procedură decât cea reglementată în art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR, se arată că evaluarea de serviciu a reclamantului a fost realizată de adjunctului şefului I.P.J. Covasna şi aprobată de şeful acestei unităţi.

Faptul că reclamantul a formulat contestaţie la rezultatul evaluării, care a fost soluţionată de o comisie constituită la nivelul I.G.P.R., potrivit actelor normative menţionate anterior, nu este de natură să atragă calitatea procesuală pasivă a instituţiei pârâte.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii întrucât nu sunt întrunite condițiile existenței unei aparențe de drept, vremelniciei, caracterul urgent al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului cauzei.

La primul termen de judecată din data de 13.04.2018 reclamantul a depus o cerere de transformare a ordonanței președințiale, arătând că înțelege să solicite suspendarea executării actului administrativ reprezentat de fișa de evaluare pentru anul 2017, în temeiul art.14 și 15 din Legea nr.554/2004. Totodată, reclamantul și-a completat cererea, solicitând și anularea actului administrativ mai sus menționat.

În motivare, a arătat că evaluarea activităţii s-a desfăşurat fără a se ţine cont de interviul de evaluare prevăzut de art. 8 alin. (1), lit. c din Anexa 8 la OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale MAI.

Cât timp evaluarea s-a făcut fără a ţine cont de interviu, dreptul la apărare a fost încălcat iar rezultatul adoptat de şeful nemijlocit şi confirmat de şeful ierarhic este rodul arbitrariului, impunându-se pentru acest considerent anularea sa.

De asemenea, reclamantul arată că evaluarea de serviciu pe anul 2017 nu este motivată. Atât evaluatorii cât şi Comisia de soluţionare a contestaţiei nu au motivat acordarea acestui calificativ.

Totodată, fişa de evaluare este incompletă, nefiind completate toate capitolele de către evaluator, aşa cum prevede îndrumarul de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la OMAI nr. 140/2016.

Şeful ierarhic al şefului nemijlocit, care a aprobat calificativul general propus a consemnat la capitolul J- Concluzii, recomandări şi decizia şefului ierarhic al şefului nemijlocit privind calificativul general propus că "aprobă calificativul propus". Conform prevederilor îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, în spaţiul alocat se înscriu concluzii cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor şi la capacităţile profesionale ale poliţistului evaluat, precum şi recomandări referitoare la activitatea profesională viitoare şi la dezvoltarea poliţistului evaluat.

Aceste prevederi nu au fost respectate, nefiind consemnată vreo concluzie sau recomandare de către cel de-al doilea evaluator. Aceste precizări erau imperios necesare întrucât a aprobat un calificativ fără să-1 motiveze în vreun fel.

În urma contestaţiei formulate la IGPR, comisia de soluţionare a contestaţiei a dat o soluţie care nu se găseşte în legislaţia specifică. Astfel, la Capitolul L din evaluarea de serviciu - rezultatul analizei şi propunerile privind soluţionarea contestaţiei - se precizează "Comisia de cercetare a contestaţiei admite contestaţia depusă şi după recalcularea punctajului obţinut (general), menţine calificativul "SATISFĂCĂTOR" acordat iniţial".

Pârâtul IPJ Covasna a depus întâmpinare față de cererea modificatoare, solicitând respingerea acesteia.

În motivare, a arătat că nu se impune suspendarea actului administrativ, întrucât nu sunt întrunite condițiile art.14 din Legea nr.554/2004.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţia existenţei cazului temeinic justificat, se arată că reclamantul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii înscrisului atacat, conform art. 2, lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Evaluarea activităţii reclamantului pentru perioada 01.01.2017 - 31.12.2017 s-a efectuat cu respectarea prevederilor art. 26 şi următoarele din Legea nr. 360/2002 şi Anexei nr. 8 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, iar comisia de soluţionare a contestaţiei a menţinut calificativul acordat iniţial.

Referitor la existenţa unei pagube iminente, se arată că nu s-a făcut dovada caracterului cert, actual şi exigibil al acesteia.

Cu privire la cererea de anulare a actului administrativ, se arată că în conformitate cu prevederile art. 26 ind.2 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, evaluarea activităţii reclamantului a fost efectuată de şeful său nemijlocit, adjunctul inspectorului şef al IPJ Covasna, fiind aprobată de şeful ierarhic al acestuia, respectiv de inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna.

Pe baza indicatorilor de evaluare specifici postului, şeful nemijlocit al ofiţerului a acordat punctajul pentru fiecare indicator de evaluare, apreciindu-se că activitatea ofiţerului, pentru o mare parte din indicatori, a fost „satisfăcător", fiind notat cu 3 puncte, pentru alţi indicatori a fost notat cu 4 „nesatisfăcător", iar pentru un indicator a fost notat cu 2 "bine", puncte pe baza cărora s-a calculat punctajul mediu şi ponderat, rezultând punctajul general 3,32, corespunzător calificativului „Satisfăcător".

Punctajele acordate pe fiecare indicativ de evaluare sunt corespunzătoare activităţii prestate, iar calificativul general aprobat, inclusiv după soluţionarea contestaţiei, reflectă obiectiv activitatea desfăşurată de ofiţer în perioada evaluată.

Din raportul nr. 845/07.03.2018, întocmit de împuternicit adjunct al şefului IPJ Covasna, comisar-şef de poliţie I.M-D, rezultă că reclamantul "a iniţiat un adevărat abuz al dreptului la petiţionare, inclusiv prin şicane sau cereri netemeinice adresate conducerii inspectoratului, prezentând şi exemple concrete în acest sens.

Având în vedere cele prezentate mai sus, reclamantul a fost apreciat cu un calificativ corect şi obiectiv, respectiv cel de „Satisfăcător", evaluarea de serviciu fiind întocmită în mod legal şi temeinic.

Consideră pârâtul că instanţa este chemată să verifice în special aspectele de procedură şi legalitate ale actelor administrative încheiate, însă cu privire la substanţa aprecierilor făcute de către şeful ierarhic, acestea nu pot fi cenzurate decât în măsura în care reclamantul face dovada certă a existenţei unei situaţii de fapt contrare celei reţinute.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

În drept, a invocat prevederile art. 26 şi următoarele din Legea nr. 360/2002 şi Anexei nr. 8 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

La rândul său, pârâtul IGPR a depus întâmpinare față de cererea modificatoare.

A invocat excepția inadmisibilității cererii de transformare, arătând că în condiţiile în care procedura ordonanţei președințiale este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, reclamantul având la dispoziţie acţiunea în anulare prevăzută de art. 1, 8 şi 18 din Legea nr. 554/2004, care reprezintă o lege specială în raport de dreptul comun, pe cale de consecinţă este inadmisibilă şi cererea de transformare a ordonanţei preşedinţiale într-o acţiune în anulare întemeiată pe prevederile art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004.

Totodată, pârâtul a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR, pentru aceleași motive expuse în prima întâmpinare.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

În ședința publică din data de 11.05.2018 instanța a respins excepția inadmisibilității cererii de transformare a ordonanței președințiale și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR, pentru considerentele expuse în respectiva încheiere.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Având în vedere că prin aceeași hotărâre instanța se pronunță atât asupra cererii de anulare a actului administrativ, cât și asupra cererii de suspendare a executării aceluiași act administrativ și întrucât analiza condiției cazului bine justificat prevăzută de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 este strâns legată de analiza legalității actului administrativ, considerentele prezentei hotărâri se vor referi mai întâi la cererea de anulare a actului administrativ.

Asupra cererii de anulare a evaluării de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017.

Evaluarea de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017 ( filele 57,58) reprezintă un act administrativ, în înțelesul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, fiind emis în executarea dispozițiilor  art.26^3 alin.3 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, ca urmare a evaluării anuale a activității desfășurate de reclamant, aspect necontestat de niciuna dintre părți.

Potrivit art.8 alin.1 din Anexa nr.8 la Ordinul MAI nr.140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de polițe ale MAI,  “În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parţială, se parcurg următoarele etape:

a) completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;

b) stabilirea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare „modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului”, în baza atribuţiilor cuprinse în fişa postului, potrivit frecvenţei şi importanţei sarcinilor şi atribuţiilor îndeplinite în perioada evaluată, şi înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;

c) planificarea şi desfăşurarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum şi consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date şi informaţii culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanţa poliţistului, solicitările poliţistului apreciat, precum şi confirmarea studiilor şi a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat poliţistul;

d) acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor şi concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor şi indicatorilor de evaluare, precum şi a aprecierii potenţialului de dezvoltare profesională şi a propunerilor privind evoluţia profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competenţă de aprobare a evaluării de serviciu;

e) analiza, de către şeful care are competenţă de aprobare a evaluării de serviciu a poliţistului, a modului de apreciere realizat de şeful care are competenţă de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general şi înscrierea concluziilor şi recomandărilor şi cu privire la poliţistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de şeful care a întocmit evaluarea şi, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situaţia în care apreciază că aceasta nu corespunde realităţii, potrivit îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu;

f) comunicarea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării şi prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoştinţă de către poliţistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situaţia în care poliţistul evaluat nu poate lua cunoştinţă de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situaţia care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoştinţă a rezultatului evaluării

g) transmiterea, de către şeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care poliţistul evaluat poate formula contestaţie, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al poliţistului evaluat”.

Prin urmare, interviul de evaluare reprezintă o etapă a procesului de evaluare ce se desfășoară în mod obligatoriu înainte de acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare.

Acest aspect rezultă și din anexa nr.21 la același ordin, denumită “Îndrumar de organizare și desfășurare a interviului de evaluare”, unde la art.2 lit.b privind pregătirea interviului se prevede că înainte de realizarea interviului se va proceda la înscrierea în formularul de evaluare de serviciu a recompenselor, sancțiunilor, stării de sănătate și a studiilor, cursurilor de pregătire, stagiilor de documentare absolvite/efectuate în perioada supusă evaluării.

Aceste informații, coroborate cu răspunsurile persoanei evaluate și cu celelalte date din evidențele instituției contribuie la stabilirea punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare.

În cauza de față instanța constată că fișa de evaluare a fost întocmită la data de 15.01.2018, șeful nemijlocit al reclamantului acordând la această dată punctajul pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, a calculat punctajului mediu, punctajul ponderat şi a punctajul general, propunând calificativului general „satisfăcător” ( filele 57,58).

Ulterior, la data de 16.01.2018 a avut loc interviul de evaluare, conform fișei de interviu depusă la dosar ( fila 56).

Or, efectuarea interviului de evaluare ulterior întocmirii evaluării de serviciu și stabilirii punctajului în baza căruia a fost propus calificativul general „satisfăcător”, echivalează cu lipsa interviului de evaluare, întrucât acest interviu nu mai avea nicio relevanță în evaluarea activității reclamantului, punctajul pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare fiind deja stabilit.

Tribunalul reține că interviul are ca obiective fundamentarea mai exactă a datelor privind performanţa profesională a personalului, în scopul sporirii acurateţei procesului de evaluare, precum şi recunoaşterea rezultatelor activităţii desfăşurate, identificarea factorilor care au influenţat performanţa personalului, lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute şi eliminarea potenţialelor surse de erori în apreciere. Ghidul de interviu din anexa nr.21 exemplifică o serie de întrebări ce pot fi preluate sau adaptate, ceea ce subliniază importanţa acestei etape şi faptul că aceasta nu trebuie să aibă un caracter pur formal, ci trebuie să i se acorde o atenţie deosebită.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa apreciază că activitatea de evaluare prezintă o importanţă considerabilă, având în vedere şi că în funcţie de aceste calificative sunt acordate gradele profesionale, salariile de merit şi pot fi ocupate funcţiile de conducere.

În cazul de față, dacă se aprecia că polițistul evaluat ridică probleme deosebite în activitatea profesională și în conduită, trebuia să se întocmească un plan de interviu individualizat, cu scopul de a identifica cu claritate cauzele care au condus la această stare și măsurile care pot fi luate pentru remedierea neajunsurilor.

Prin urmare, evaluarea de serviciu trebuie să se efectueze cu rigurozitate în contextul respectării tuturor etapelor esenţiale, lipsa uneia din acestea fiind de natura a afecta grav întregul proces de evaluare şi în consecinţă a lovi de nulitate evaluarea efectuată în atare condiţii.

Lipsa interviului de evaluare este de natură a influenţa acurateţea procesului de evaluare, întrucât procedându-se astfel nu au fost clarificate aşteptările pe care le-a avut şeful nemijlocit faţă de modul de îndeplinire de către reclamant a atribuţiilor profesionale ce îi reveneau şi i s-a îngrădit acestuia posibilitatea de a argumenta eventualele obiecţii privind modul de apreciere şi de a prezenta aspectele pe care le considera relevante pentru activitatea sa, neexistând o fundamentare exactă a datelor privind performanţa profesională a reclamantului.

Pentru aceste motive, tribunalul apreciază că lipsa interviului atrage nulitatea procedurii de evaluare, cu consecinţa refacerii acesteia şi a fişei de evaluare cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la interviu.

Referitor la celelalte aspecte invocate de reclamant în susținerea cererii de anulare a actului administrativ atacat, instanța reține că ea nu se poate subroga în atribuțiile evaluatorului și să realizeze o evaluare proprie, persoana competentă să acorde punctajul și calificativele fiind evaluatorul, care în calitate de șef nemijlocit cunoaște cel mai bine aptitudinile organizatorice și capacitățile manageriale ale reclamantului.

Pentru aceste considerente, reținând ca întemeiat motivul de nelegalitate a procedurii de evaluare constând în lipsa interviului de evaluare ce trebuia efectuat înainte de acordarea punctajului și propunerea calificativului general, instanța va dispune anularea actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017.

Asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017.

În  soluţionarea cererii, instanţa va avea în vedere că, în drept, potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea 554/2004 la care face trimitere art.15 din același act normativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,  după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

De asemenea, tribunalul va avea în vedere că dispoziţiile art.2 lit. ş din Legea 554/2004 defineşte pagubă iminentă ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”, iar art. 2 lit. t defineşte noţiunea de  caz bine justificat ca vizând  împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Față de aceste dispoziţii legale, instanţa reține ca pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerinţa iniţierii procedurii de anulare a actului administrativ este necesar a fi întrunite cumulativ alte două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită .

Cele două condiţii denotă caracterul de excepţie al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, aşadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existenţa „unui caz bine justificat” şi a „iminenţei producerii pagubei”.

În privinţa condiţiei cazului bine justificat, față de motivele reținute mai sus privind nelegalitatea actului administrativ atacat, datorită lipsei interviului de evaluare, instanța constată îndeplinirea acestei condiții.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie legală pentru măsura de suspendare solicitată, instanţa constată de asemenea că aceasta este îndeplinită, iminenţa producerii unei pagube în patrimoniul reclamantului rezultând din imposibilitatea participării acestuia la concursul pentru ocuparea unor funcții de conducere.

Astfel, conform art.27 ind.46 din Legea nr.360/2002, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care a obținut calificativul de cel puțin Bine la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

În acest sens, reclamantului i-a fost respinsă candidatura pentru funcția de șef al IPJ Bistrița Năsăud.

De asemenea, reclamantul și-a depună candidatura pentru funcția de șef al IPJ Covasna, concursul fiind programat la data de 30.05.2018. În lipsa suspendării executării acestui act administrativ, reclamantul nu va putea participa la concurs.

Raportat la aceste considerente, reţinând că executarea actului administrativ ar produce reclamantului o pagubă iminentă, în sensul art.2 lit. ş din Legea 554/2004, instanţa constată că este îndeplinită în cauză şi cea de a doua condiţie legală prevăzută de art. 14 din Legea 554/2004.

Faţă de cele de mai sus, îndeplinite fiind toate condiţiile legale pentru a putea fi dispusa măsura suspendării actului administrativ, condiţii analizate în limitele permise de natura specială a acestei proceduri, tribunalul urmează a admite cererea de suspendare formulată de reclamant în conformitate cu art. 15 și art.14 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, dispunându-se suspendarea executării actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017.

Cu privire la pârâtul IGPR, față de admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive prin încheierea din data de 11.05.2018, instanța va respinge cererea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane  fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite cererea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul P.F.,  CNP ……………., domiciliat …………………,  în contradictoriu cu pârâtul  Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, cu sediul în mun.Sfântu Gheorghe, strada Korosi Csoma Sandor, numărul 16, judeţul Covasna.

Dispune suspendarea executării actului administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu a reclamantului P.F. pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017, întocmit de pârâtul IPJ Covasna, până la soluţionarea  definitivă a  prezentei cauze.

Anulează actul administrativ reprezentat de evaluarea de serviciu a reclamantului P.F. pentru perioada 01.01.2017-31.12.2017, întocmit de pârâtul IPJ Covasna.

Respinge cererea formulată de reclamantul P.F. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu sediul ales în mun. Bucureşti, sector 5, str. Mihai Vodă nr.4-6, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Executorie în ceea ce priveşte soluţia dispusă cu privire la suspendarea executării actului administrativ.

Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 5 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte soluţia dispusă cu privire la suspendarea executării actului administrativ şi în 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţia dispusă cu privire la anularea actului administrativ.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi – 18.05.2018.

PREŞEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare