Document finalizat
Cod ECLI [...]
Dosar nr. 1814/91/2019
R O M Â N I A
[...] [...]
SECTIA A [...] CIVILA SI DE [...] [...] [...]
[...] CIVILĂ Nr. 11/2021
Şedinţa publică de la 08 [...] 2021
Completul compus din:
[...] [...] [...]
Grefier [...] [...]
Pe rol judecarea cererii formulată de reclamant [...] [...] VN, cu sediul în [...], bd. [...] [...] nr. 1, jud. [...], în contradictoriu cu pârât Primarul com [...] – [...] [...], cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură la sediul primăriei comunei [...], judeţul [...], având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile în fond ale procesului au avut loc în şedinţa publică de la 18.12.2020, note consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea pentru astăzi, când ,
[...]
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului [...] – Secţia a [...] Civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 31.10.2019 sub nr.1814/91/2019, reclamantul [...] judeţului [...] a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei [...] anularea autorizaţiei de construire nr.7/31.07.2018 privind autorizarea executării de lucrări de reabilitare şi şi modernizare la şcoala veche [...], comuna [...], judeţul [...] emise de pârât.
În motivare, reclamantul a precizat în esenţă că prin adresa nr.22006/26.09.2019 [...] [...] în Construcţii Sud-Est – [...] [...] în Construcţii [...] a solicitat, în temeiul art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991, sesizarea instanţei în vederea anulării autorizaţiei. A susţinut că în urma controlului efectuat de reprezentanţii [...] [...], s-a constatat că autorizaţia a fost emisă de pârât în baza unei documentaţii care nu conţine avizele şi acordurile legale necesare sau solicitate prin certificatul de urbanism nr.4/26.10.2017, respectiv avizul securitatea la incendiu, aviz protecţia sănătăţii populaţiei, studiu geotehnic, acordul pentru intervenţii în timp asupra construcţiilor existente şi referat verificator tehnic atestat. Au fost încălcate prevederile art.7 alin.1 lit.d şi art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.50/1995.
În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr.554/2004 şi ale Legii nr.50/1991.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru potrivit art.3 alin.1 teza finală din Legea nr.554/2004.
2. Pârâtul nu a depus întâmpinare.
3. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
4. La termenul de judecată din 18.12.2020 instanţa a dispus unirea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune cu fondul cauzei şi a rămas în pronunţare.
5. Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma probelor administrate, a motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, la data de 26.10.2017 a fost emis certificatul de urbanism nr.4 de către Primarul comunei [...] (f.9) în scopul reabilitării şi modernizării şcolii vechi [...] prin care au fost stabilite documentele necesare pentru emiterea autorizaţiei de construire, printre altele, studii de specialitate constând în verificator de proiect, studiu geotehnic şi expertiză tehnică.
La data de 31.07.2018 a fost emisă autorizaţia de construire nr.7 (f.6) prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare la şcoala veche [...], comuna [...], judeţul [...].
Prin adresa nr.22006/26.09.2019 (f.5), [...] de Stat în Construcţii- [...] [...] a sesizat Instituţia [...]ui [...] în vederea sesizării instanţei de contencios administrativ cu cererea de anulare a autorizaţiei de construire nr.7/31.07.2018 având în vedere că autorizaţia a fost emisă pe baza unei documentaţii care nu conţine avizele şi acordurile legale necesare sau solicitate prin certificatul de urbanism nr.4/26.10.2017 şi anume aviz securitatea la incendiu, aviz protecţia sănătăţii populaţiei, studiu geotehnic, acordul pentru intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, referat verificator tehnic atestat.
Prin cererea formulată reclamatul reclamantul [...] judeţului [...] a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei [...], în calitate de emitent al actului administrativ contestat, anularea autorizaţiei nr.7/31.07.2018 pentru încălcarea prevederilor art.7 alin.1 lit.d şi art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
În drept, sunt incidente dispoziţiile art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991 în conformitate cu care „(1) [...] de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale [...]ui de Stat în [...]
Dat fiind că pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, excepţie de fond, relativă şi peremptorie, care face inutilă cercetarea în fond a pricinii, instanţa va soluţiona cu prioritate acest incident procesual.
Astfel, întrucât dispoziţiile art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991 nu reglementează termenul de prescripţie în care poate fi introdusă acţiunea în anularea autorizaţiei de construire dar prevăd că anularea poate fi cerută în condiţiile legii, rezultă că pentru identificarea acestor condiţii instanţa de judecată trebuie să se raporteze la legislaţia specială în ceea ce priveşte cerinţele de fond şi de formă privind valabilitatea actului administrativ iar în ceea ce priveşte condiţiile exercitării acţiunii în anulare la dispoziţiile dreptului comun în materie, Legea contenciosului administrativ nr.554/2004.
În acest sens, Tribunalul reţine că potrivit art.3 din Legea nr.554/2004, cu denumirea marginală Tutela administrativă, „(1) [...] poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.”
Totodată, potrivit art.11 Termenul de introducere a acţiunii, „(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
b) data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;
d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; ”
Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor de mai sus rezultă că art.3 alin.1 face trimitere la prevederile art.11 alin.1 numai în privinţa duratei termenului de introducere a cererii de anulare, de 6 luni, nu şi în privinţa momentului de la care începe să curgă în condiţiile art.11 alin.1 lit.a-d. De asemenea, art.3 nu trimite la prevederile art.11 alin.2.
În consecinţă, termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune în cazul cererilor de anulare a actelor administrative introduse de către prefect, inclusiv a acţiunii reglementate de art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991, este de 6 luni care curge de la data comunicării actului administrativ către prefect.
Întrucât nicio dispoziţie legală nu reglementează obligaţia comunicării către prefect a autorizaţiilor de construire, sunt necesare lămuriri cu privire la semnificaţia noţiunii de „dată a comunicării autorizaţiei către prefect”.
Astfel, sunt relevante în acest sens dispoziţiile art.12 alin.1 din Legea nr.50/1991 care prevăd că anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate fi cerută de către prefect, inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale [...]ui de Stat în Construcţii. În consecinţă, dacă nu se face dovada faptului că autorizaţia de construire a fost comunicată sau adusă la cunoştinţă prefectului în alt mod, termenul de prescripţie în cazul acţiunii în anulare introduse la sesizarea organelor de control ale [...] nu poate curge decât de la data sesizării. O altă interpretare ar fi de natură să aducă atingere dreptului de acces la instanţă.
Cum în speţă această sesizare s-a făcut prin adresa nr.22006/26.09.2019 înregistrată pe Instituţia [...]ui [...] la data de 30.09.2019, rezultă că termenul de prescripţie de 6 luni a început să curgă de la acea dată şi nu era împlinit la data de 31.10.2019 când a fost introdusă cererea de anulare.
Pentru aceste motive, instanţa apreciază că excepţia invocată de către pârât este nefondată şi va fi respinsă ca atare.
Pe fondul cauzei, Tribunalul ia act de faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a susţinut că documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţiei contestate nu cuprinde avizele şi acordurile legale necesare sau solicitate prin certificatul de urbanism nr.4/26.10.2017, respectiv avizul de securitate la incendiu, avizul protecţia sănătăţii populaţiei, studiu geotehnic, acord pentru intervenţii în timp asupra construcţiilor şi referatul verificator tehnic atestat.
Potrivit art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.50/1991 „(1) [...] şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism se solicită de către investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în domeniu înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru:
c) securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei;”.
Totodată, potrivit alin.3 „(3) [...] şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, împreună cu punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia, obţinute potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), se anexează şi devin parte integrantă din autorizaţia de construire.”
Potrivit art.6 alin.1 lit.c „(1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 şi la art. 43 lit. a):
a)fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor
urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;”.
Totodată, potrivit art.7 alin.1 lit.d „(1) [...] de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele documente:
d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia;”.
De asemenea, potrivit art.12 alin.1 din acelaşi act normativ suscitate, autorizaţiile de construire emise cu încălcarea prevederilor legale pot fi anulate.
Din interpretarea sistematică a acestor dispoziţii rezultă faptul că autorizaţia de construire se emite, cu respectarea dispoziţiilor legale, pe baza documentaţiei stabilite prin certificatul de urbanism, care reprezintă actul de informare prin care autorităţile competente încunoştinţează solicitantul asupra regimului juridic al terenului şi construcţiilor şi stabilesc cerinţele urbanistice precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile necesare în vederea autorizării. În consecinţă, contrar susţinerilor reclamantei, valabilitatea autorizaţiei de construire se analizează doar prin raportare la documentaţia stabilită prin certificatul de urbanism. O altă interpretare ar fi de natură să afecteze principiul securităţii raporturilor juridice.
În consecinţă, cât timp nu s-a solicitat în speţă anularea certificatului de urbanism ci doar a autorizaţiei de construire, valabilitatea acestui din urmă act se va verifica doar prin raportare la avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism.
[...] aceste principii la speţă, instanţa apreciază că autorizaţia de construire nr.7/31.07.2018 este nelegală fiind emisă în temeiul unei documentaţii care nu cuprinde toate avizele şi acordurile menţionate în certificatul de urbanism nr.4/26.10.2017.
Astfel, în cuprinsul certificatului de urbanism nr.4/26.10.2017 s-a stabilit obligaţia de a obţine, printre altele, studii de specialitate constând în verificator de proiect, studiu geotehnic şi expertiză tehnică, înscrisuri prevăzute de pct.1.3.1 şi 2.2 din [...] privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii", indicativ NP 074-2014, aprobat prin [...] nr. 1.330/2014.
În schimb, din cuprinsul acestui act administrativ rezultă faptul că pârâtul nu a stabilit în sarcina constructorului obligaţia de a obţine avizul securitate la incendiu, aviz protecţia sănătăţii populaţiei şi acordul pentru investiţii asupra construcţiilor existente.
Dintre studiile de specialitate menţionate în certificat, pârâtul a depus dovada faptului că a întocmit expertiza tehnică, lipsind studiul geotehnic şi referat verificator de proiecte atestat. Or, în aceste condiţii, rezultă că autorizaţia de construire este nelegală, fiind emisă cu încălcarea condiţiilor stabilite prin certificatul de urbansim.
Nu pot fi reţinute susţinerile pârâtului privind faptul că deţine studiul geotehnic în condiţiile în care studiul depus la dosarul cauzei a fost întocmit pentru executarea lucrărilor constând în extindere grup sanitar la Şcoala gimnazială [...] iar nu pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a construcţiei Şcoala veche [...].
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul apreciază că cererea de chemare în judecată este întemeiată pentru considerentele de mai sus şi va fi admisă, urmând a dispune anularea autorizaţiei de construire nr.7/31.07.2018.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în judecată reclamant [...] [...] VN, cu sediul în [...], bd. [...] [...] nr. 1, jud. [...], în contradictoriu cu pârât Primarul com [...] – [...] [...], cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură la sediul primăriei comunei [...], judeţul [...], având ca obiect anulare act administrativ.
Anulează autorizaţia de construire nr.7/31.07.2018.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul [...].
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, astăzi 8 ianuarie [...]
Preşedinte,
[...] [...]
Grefier,
[...] [...]
[...]. Jud. [...] [...]. 2021
[...] com. 2/[...].2021
Curtea de Apel București
Cererea de anulare a actului administrativ de ale carui efecte se bucura o persoana fizica sau juridica trebuie analizata într-un cadru procesual subiectiv incluzând beneficiarul actului.
Tribunalul București
Vânzări spaţii comerciale
Curtea de Apel Cluj
Contencios administrativ. Lipsa cercetării caracterului eventual vătămător al actului atacat, în condiţiile în care acesta nu constituie un act administrativ în sensul art. 2 pct. 1 lit.c) din Legea nr. 554/2004
Curtea de Apel Iași
Achiziţii publice. Tranzacţie efectuată în afara procedurilor consacrate. Nerecunoaşterea efectelor acestora
Tribunalul Mureș
anulare act emis de autorităţi publice locale