Asigurari sociale

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr…………..

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 399

Şedinţa publică din data de 26 aprilie 2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : …………

Asistent judiciar : …………

Asistent judiciar : ……………

Grefier : …………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamanta B.E. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA, având ca obiect anularea deciziei nr. 140 din 28.11.2017 emisă de pârâtă.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra cererii de faţă au avut loc în şedinţa publică din 12 aprilie 2018, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi la care se face trimitere, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 19 aprilie 2018 şi 26 aprilie 2018.

T R I B U N A L U L

Constată că prin cererea înregistrată la data de 21.12.2017, sub nr. de mai sus, reclamanta B.E. a chemat în judecată pe pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA, solicitând instanţei să dispună următoarele:

- anularea deciziei nr. 140/28.11.2017 emisă de pârâtă, pentru nelegalitate şi netemeinicie;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii formulate reclamanta arată că este beneficiara unei pensii anticipate parţiale. În urma reverificării modului de stabilire şi plată a drepturilor de pensie, pârâta a întocmit referatul nr. 56771/27.11.2017 prin care s-a constatat că în perioada 21.01.2016-31.12.2016 s-ar fi plătit şi încasat necuvenit drepturi în cuantum de 4955 lei cu titlu de pensie anticipată parţială. S-a reţinut de către pârâtă că pe perioada menţionată reclamanta s-a aflat în incompatibilitate de a beneficia de pensie anticipată deoarece în anul 2015 a realizat venituri care au depăşit de 4 ori câştigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, nerespectându-se dispoziţiile art. 118 coroborat cu art. 114 alin. 1 lit. b şi ale art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.

Reclamanta apreciază actul emis de pârâtă ca fiind nelegal. Câştigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel cum se menţionează în decizia contestată este de 2.681 lei. Venitul brut realizat de contestatoare pe anul 2016 este de 8088,23 lei şi nu de 48.947 lei astfel cum a fost reţinut şi în baza căruia s-a emis decizia de restituire a pensiei pe întreg anul calendaristic 2016. Partea apreciază că în interpretarea dispoziţiilor legale anterior menţionate trebuie avute în vedere acele venituri, realizate brut pe anul 2016, venituri care există înainte de plata impozitului pe venit de 16% şi a procentului de 5,5 % fond de sănătate. Pe anul 2016 aceste venituri însumează 8088,23 lei cu toate că sunt menţionate la capitolul „venit net” conform declaraţiei 200 ANAF. Venitul net este suma asupra căreia dispune în totalitate beneficiarul, iar nu acele sume care sunt supuse impozitării. Venitul net real de care dispune reclamanta este suma de 6.349,27 lei, după onorarea impozitului de 16% şi a CAS.

Deşi în declaraţia de venit, la categoria „ venit brut” pe anul 2016 figurează suma de 48.947 lei, această sumă constituie cifra de afaceri a întreprinderii, rulajul valoric într-un an calendaristic şi nu venitul brut.

În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 263/2010.

Pârâta a formulat întâmpinare (fila 16) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

În cuprinsul acestei  întâmpinări se arată că prin decizia contestată a fost stabilit un debit de 4.955 lei în sarcina reclamantei, debitul reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit în perioada 21.01.2016-31.12.2016.

Pârâta precizează că reclamanta beneficiază de o pensie anticipată parţială conform deciziei cu nr 107908/24.02.2016. În urma măsurilor dispuse prin decizia nr. 5/13.03.2017 a Camerei de Conturi Covasna s-a constatat că persoana în cauză a realizat în perioada menţionată venituri din activităţi profesionale, venituri care se încadrează în prevederile  art. 6 alin. 1 pct. I lit. e din Legea nr. 263/2010. Potrivit art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010 plata pensiei se suspendă cu luna următoare în situaţia în care pensionarul beneficiar al pensiei anticipate parţiale se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. 1 pct. I, II si IV.

Se arată, totodată că reclamanta a realizat în anul 2016 un venit brut care a depăşit de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv 10.724 lei. În concluzie, reclamanta nu avea dreptul să cumuleze pensia anticipată parţială cu  venituri din activităţi independente în condiţiile de mai sus. Totodată, nu trebuie confundat venitul net anual, determinat ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, cu venitul brut.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii, prin raportare la cele atestate de înscrisurile depuse la dosar şi la normele legale aplicabile speţei, tribunalul reţine următoarele:

În fapt, reclamanta este beneficiara unei pensii anticipată parţială în cuantum de 432 lei lunar acordată prin decizia cu nr. 107908/24.02.2016 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii  Covasna (fila 43).

În urma celor dispuse de Camera de Conturi Covasna prin Decizia cu nr 5/13.03.2017 cu privire la situaţia pensionarilor beneficiari de pensie anticipată parţială, pârâta a solicitat compartimentului „evidenţă stagii” să verifice veniturile realizate de  reclamantă  în anul 2016. Conform răspunsului depus la fila 31 din dosar, din copia registrului-jurnal de încasări şi plăţi a rezultat că reclamanta a realizat un venit de 48.947 lei, depăşind plafonul de 10.724 lei în luna februarie 2016.

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010 plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit următoarea situaţie:

pensionarul beneficiar al unei pensii anticipată parţială se regăseşte în una din situaţiile prevăzute de art. 6 alin. 1 pct. IV lit. e (cazul speţei) - adică realizează un venit brut pe an calendaristic, din activităţi profesionale, echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Constatând, faţă de răspunsul compartimentului „evidenţă stagii”, că reclamanta a cumulat pensia pentru anul 2016 cu venituri din activităţi profesionale care au depăşit plafonul maxim stipulat de norma anterior indicată, pârâta a emis decizia ce face obiectul prezentului dosar. Prin această decizie i se solicită reclamantei să restituie suma totală de 4906 lei reprezentând pensia anticipată parţială pentru întreg anul calendaristic 2016, conform buletinului de calcul depus la fila 9.

Tribunalul a solicitat pârâtei să depună la dosarul cauzei decizia prin care a dispus încetarea sau suspendarea acordării pensiei în beneficiul reclamantei pentru perioada ianuarie 2016-decembrie 2016. Prin răspunsul scris trimis la dosar, pârâta a precizat că în speţă nu a fost dispusă nici încetarea, nici suspendarea pensiei reclamantei.

Ca urmare, instanţa constată că pârâta Casa Judeţeană de Pensii  Covasna a emis în speţă direct decizia de recuperare a sumelor pretinse a fi încasate necuvenit de către reclamantă.

Cu privire la legalitatea procedurii urmată de pârâtă tribunalul reţine cele statuate de ÎCCJ prin decizia RIL nr. 12/2017, anume:

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din acelaşi act normativ, legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii”.

În considerentele acestei decizii ÎCCJ a reţinut că „dispoziţiile de principiu ale art. 1 şi art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd, în mod explicit, că dreptul la asigurări sociale se exercită, în condiţiile acestei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, respectiv că pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de legea menţionată.

În egală măsură trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 263/2010, conform cărora încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Dispoziţiile art. 179 din Legea nr. 263/2010 pot constitui temei juridic pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, numai în contextul coroborării lor cu dispoziţiile art. 114 şi art. 116 din Legea nr. 263/2010, ceea ce presupune emiterea prealabilă sau concomitentă a unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie. Aceasta întrucât raporturile de asigurări sociale se nasc, se modifică şi se sting (o astfel de definiţie pe deplin acceptată este inerentă oricărui raport juridic, public sau privat) în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale (din această perspectivă, raportul juridic capătă specificitate), în condiţiile strict prevăzute de lege. Odată constituit dreptul asiguratului la primirea indemnizaţiei de asigurări sociale (şi, corelativ, obligaţia instituţiei de asigurări de a o plăti), de principiu, acesta nu poate fi modificat decât tot printr-o decizie, prin care să se dispună asupra dreptului de pensie - încetarea, suspendarea etc. plăţii pensiei - şi doar în mod subsecvent se va proceda la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale.

În considerarea acestor temeiuri de drept, interpretate sistematic, raţional, se poate considera că un raport juridic de asigurări sociale s-ar putea defini printr-o singură decizie de acordate a dreptului la pensie, în temeiul căreia să se facă plata efectivă a pensiei, sau printr-o succesiune de decizii de acordare, recalculare, revizuire, încetare, suspendare, reluare, modificare a dreptului la pensie, cu precizarea explicită că o eventuală decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este într-un raport de accesorialitate, de condiţionare, de subsecvenţă cu decizia de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie, întrucât numai astfel se respectă dispoziţiile legale şi se conferă previzibilitate drepturilor beneficiarilor sistemului public de pensii”.

Decizia mai sus citată este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

 Tribunalul constată că în speță există numai decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit, această decizie fiind emisă la o distanţă în timp de circa 1-2 ani de la data intervenirii presupusului motiv de încasare fără drept a pensiei anticipate. În plus, se constată că în cuprinsul deciziei ce face obiectul prezentului litigiu pârâta se raportează la venitul realizat în anul 2015, pe când în actele ce stau la baza emiterii deciziei sunt menţionate veniturile obţinute în anul 2016.

Instanţa reţine, totodată că pârâta deţinea evidenţa veniturilor încasate de reclamantă pentru anul 2015, anul 2016, astfel încât Casa Judeţeană de Pensii  Covasna ar fi avut posibilitatea să emită o decizie de  suspendare a plăţii pensiei în termenul stipulat de art. 114 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 (în luna următoare a celei în care a intervenit cauza), însă nu a făcut-o, ci a procedat direct la emiterea deciziei de recuperare a debitului. Procedând astfel, decizia de recuperare este un act nelegal prin prisma celor mai sus arătate şi conform celor statuate de ÎCCJ prin Decizia RIL nr. 12/2017.

În plus, instanţa apreciază că obligarea reclamantei la restituirea pensiei anticipată parţial în cuantum de 432 lei lunar pentru o perioadă de 12 luni , conform celor indicate în decizia contestată este un act nelegal, în condiţiile în care venitul avut în vedere de pârâtă este unul realizat de o Întreprindere Individuală , făcând astfel parte din patrimoniul de afectaţiune destinat exercitării unei profesii autorizate, patrimoniu ce nu se confundă cu cel al persoanei fizice-beneficiar al pensiei (în acest sens instanţa are în vedere cele stipulate de OUG nr. 44/2008).

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază cererea de chemare în judecată ca fiind întemeiată, astfel că o va admite şi va dispune anularea deciziei cu nr. 140/28.11.2017 emisă de pârâtă.

În temeiul art. 453 alin. 1 C p civ, reţinând culpa procesuală a pârâtei, instanţa va dispune obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat, conform chitanţei depusă la dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite cererea formulată de reclamanta B.E., CNP ………, domiciliată în ………………, în contradictoriu cu pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA, cu sediul în Sfântu Gheorghe, b-dul General Grigore Bălan nr. 14, jud. Covasna.

Anulează decizia nr. 140/28.11.2017 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Tribunalului Covasna.

Pronunţată azi, 26.04.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE ASISTENŢI JUDICIARI 

GREFIER

Domenii speta

Spete similare