Trafic de persoane

Prin sentinţa penală nr. 230 din 29 mai 2018 Tribunalul Arad,  în baza art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 77 lit.a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a şi art. 38 alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul M, la 6 (şase) ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată – pentru 25 acte materiale.

În baza art. 67 alin. 2, art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, aplică inculpatului M pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi c Cod penal, pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului M pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpatului M durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 ianuarie 2017 până la 2 martie 2017.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menţine măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de inculpatul M, prin încheierea penală nr. 32 din Camera de consiliu din 2 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, definitivă prin încheierea penală nr. …CO/CP din Camera de consiliu din 9 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, pe o perioadă de 60 zile de la 29 mai 2018 până la 27 iulie 2018 inclusiv.

În baza art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, art. 77 lit.a Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal şi art. 38 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit. b Cod penal, art. 76 alin. 1 Cod penal, art.79 alin. 3 Cod penal, condamnă pe inculpata K la 2(doi) ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (25 acte materiale).

În baza art. 67 alin.2, art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal aplică inculpatei K pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatei K pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

În temeiul dispoziţiilor art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatei K, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 Cod penal.

În baza art.93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata K trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 - să se prezinte la Serviciul de probaţiune Harghita, la datele fixate de acesta;

 - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 - să comunice schimbarea locului de muncă;

 - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă ;

În baza art. 93 alin.2 lit.b Cod penal impune inculpatei K să urmeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probaţiune Harghita sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod penal constată imposibilitatea inculpatei K, de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, din cauza stării de sănătate.

În baza art. 91 alin.4 Cod penal atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 72 alin.1 Cod penal scade din pedeapsa aplicată inculpatei K durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 ianuarie 2017 până la 2 martie 2017.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală revocă măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de inculpata K prin încheierea penală nr. 32 din Camera de consiliu din 2 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, definitivă prin încheierea penală nr. ..CO/CP din Camera de consiliu din 9 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara.

În temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 1, art.25 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 1381, art. 1382, art. 1385, art. 1386 şi art. 1391 Cod civil, admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile vătămate/părţi civile şi în consecinţă obligă inculpaţii M şi K, în solidar să plătească părţilor vătămate/părţi civile despăgubiri civile - daune morale, după cum urmează

1. partea vătămată /parte civilă MA, domiciliată în loc. B, str. … jud. ., suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

2. partea vătămată/parte civilă BA, domiciliată în loc. B, str. … jud. ., , suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

3. partea vătămată/parte civilă RE, domiciliat în loc. B, str…., jud. ., , suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

4. partea vătămată/parte civilă ML, domiciliat în loc. B, str.…,jud. .,  suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

5. partea vătămată/parte civilă GL, domiciliată în loc. B, str….,  suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

6. partea vătămată/parte civilă GI, domiciliată în loc. B, str. …, jud. ..,  suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

7. partea vătămată/parte civilă GI, domiciliat în loc. B, str. …, jud. .,  suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

8. partea vătămată/parte civilă CF, domiciliat în com. Z, str. …, jud. ., suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

9. partea vătămată/parte civilă LV, domiciliat în B, str…., jud. ., suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

10. partea vătămată/parte civilă MV, domiciliat în com. Z, str. …, jud. ., suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

11. partea vătămată/parte civilă MF, domiciliat în com. Z, str. …, jud. .,  suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

12. partea vătămată/parte civilă BJ, domiciliat în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

13. partea vătămată/parte civilă MC, domiciliat în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

14. partea vătămată/parte civilă BZ, domiciliată în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

15. partea vătămată/parte civilă BG, domiciliată în com.Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

16. partea vătămată/parte civilă BT, domiciliată în mun. B, str. … jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

17. partea vătămată/parte civilă VH, domiciliată în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

18. partea vătămată/parte civilă BL, domiciliat în com. Z, str. … jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

19. partea vătămată/parte civilă NC, domiciliat în com. Z… jud. ., suma de 3000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

20. partea vătămată/parte civilă BH, domiciliată în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

21. partea vătămată/parte civilă CH, domiciliat în com. Z… jud. ., suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

22. partea vătămată/parte civilă HC, domiciliat în oraş J, str. … jud. ., fără forme legale în A, str. … jud. Arad, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

23. partea vătămată/parte civilă HM, domiciliat în com. Z, sat … jud. ., suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării.

24. partea vătămată/parte civilă AD, domiciliat în A, str. … jud. . suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

25. partea vătămată/parte civilă SC, domiciliat în A, str. … jud. . suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

Respinge restul pretenţiilor civile formulate de părţile vătămate /părţi civile .

În temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 6 Cod procedură penal rap. la art. 217 alin. 7 Cod procedură penală dispune plata despăgubirilor civile acordate părţilor vătămate/părţi civile din cauţiunea în sumă de 30000 lei depusă la … Sucursala . cu chitanţa nr. x din 27 februarie 2017 şi consemnată la . Sucursala .. cu recipisa nr. x din 27 februarie 2017 pe numele inculpatei  K şi în sumă de 30000 lei depusă la .. Sucursala A..cu chitanţa nr. x din 27 februarie 2017 şi consemnată la  Sucursala … cu recipisa nr. x din 27 februarie 2017 pe numele inculpatului M.

În temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 249 Cod procedură penală menţine măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa procurorului din 5 ianuarie 2017 dată în dosarul nr. .P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Arad asupra sumei de 31.680 lei euro, depusă la …Sucursala Judeţeană Arad cu chitanţa nr. x din 6 ianuarie 2017. 

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 14.000 lei fiecare cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 27 februarie 2017, Tribunalul Arad a fost sesizat cu rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Arad în dosarul nr. 1D/P/2016, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii M şi  K,  pentru săvârşirea a 25 infracţiuni prevăzute de  art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod penal raportat la art. 182 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal şi respectiv 25 infracţiuni prevăzute de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art.210 alin. 1 lit. a şi b Cod penal raportat la art. 182 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal. 

S-a reţinut în sarcina acestora prin rechizitoriu că în perioada iulie 2014 – iulie 2015, la date diferite şi prin acţiuni distincte, inculpatul M cu complicitatea inculpatei K, a traficat în străinătate, în scop de exploatare, un număr de 25 cetăţeni români, din judeţele ….

Procedura de Cameră Preliminară.

Prin încheierea Camerei de Consiliu nr. 63 din 11 aprilie 2017,  judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Arad, în temeiul dispoziţiilor art. 345 alin.1 Cod procedură penală, a respins excepţiile invocate de inculpaţii M şi K,  prin avocat I.

În temeiul dispoziţiilor art. 346 alin.2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 18D/P/2016 al  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Arad,  privind pe inculpaţii M şi  K, trimişi în judecată pentru săvârşirea a 25 infracţiuni prevăzute de art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod penal raportat la art. 182 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal şi respectiv 25 infracţiuni prevăzute de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art.210 alin. 1 lit. a şi b Cod penal raportat la art. 182 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal. 

S-a constatat  legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii M şi  K.

Prin încheierea penală nr. 57/CO/CP din Camera de Consiliu din 10 mai 2017 dată de judecătorul de Cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, s-a respins contestaţia formulată de inculpaţii M şi  K.

Poziţia procesuală a inculpaţilor. 

Fiind audiat în data de 05.01.2017 de către procuror, inculpatul M a declarat că este nevinovat pentru acuzațiile aduse și consideră că nu a încălcat nici o lege, muncitorii sezonieri având dreptul la muncă într-o Europă unită. A mai afirmat că, condițiile de muncă au fost foarte bune, plătindu-i pe muncitori cu un salariu de 900 euro net pe lună și oferindu-le distinct și gratuit cazare și masă. Cazarea era la o casă dotată decent, iar masa era compusă din trei feluri de mâncare, inclusiv desert și cafea. Programul de muncă era de 8/10 ore pe zi, ocazional se lucra și sâmbăta, iar duminica era program liber. Problemele ce le-a avut cu muncitorii nu s-au datorat conduitei sale ori a soției (inculpata K), ci acestora, care se îmbătau, se certau și provocau scandal, necesitând intervenția organelor de poliție. Nu este o persoană agresivă, violentă, nu proferează amenințări și nu deține pistol. Oamenii care îl incriminează s-au unit împotriva sa pe facebook și doresc să-i facă rău.

Cu ocazia ascultării în faţa instanţei în şedinţa publică din 7 iulie 2017 inculpatul M nu a recunoscut comiterea faptelor de care a fost acuzat, susţinând că asigurat persoanelor vătămate hrană, cazare şi condiţii normale pentru o viaţă normală, nu le-a obligat la muncă.

Fiind audiată în datele de 04.01.2017 și 05.01.2017 de către procuror, inculpata K a declarat că este nevinovată și că victimele nu au lucrat, au spart geamuri, au aruncat mâncarea pe geam, iar la primirea salariului s-au îmbătat și au provocat scandal, chemând organele de poliție germane. Inculpatul M a fost agresat de către aceștia, iar pe ea au amenințat-o și au afirmat că îi dau foc la casă. Victimele aveau cuțite, făcând gesturi agresive la adresa ei și insultând-o prin telefon. Nu a ajutat pe nimeni cu nimic și s-a purtat omenește cu muncitorii, însă ceea ce au lăsat în urmă a fost groaznic. Nu înțelege de ce trebuie să răspundă penal pentru faptele bune făcute și s-a simțit tot timpul amenințată de prezența cetățenilor români în zonă. Concubinul său M s-a purtat civilizat cu oamenii pe care i-a avut la lucru, aceștia fiind plătiți la timp pentru munca prestată, iar condițiile de cazare și masă au fost bune.

Fiind ascultată în faţa instanţei, în şedinţa publică din 7 iulie 2017, inculpata K a arătat că este nevinovată, singurul lucru pe care l-a făcut, în calitate de concubină a inculpatului M, a fost de a asigura traducerea discuţiilor dintre acesta şi persoanele vătămate.A susţinut că persoanele vătămate au făcut scandal, au lăsat murdărie în imobil, aspect care a determinat certuri şi pe fondul acestora s-a îmbolnăvit.

Din ansamblul materialului probator administrat atât în faza de urmărire penală şi anume: proces verbal de sesizare din oficiu, declarația părţilor vătămate/părţi civile SC, HC, HM și AD, BJ, BZ, BG, BT, VH, BL, BH, CH, NC, MC, CF, LV, MV, GI, DA, GI, ML, OA, GL, RE, MF, procesele verbale de recunoaștere după planșe fotografice ale inculpatului M de către victimele din cauză, înscrisuri: copie după contractul de mediere a forței de muncă în străinătate între SC WEST JOBS CONNECT RDM SRL ARAD și numitul SC, înscrisuri: corespondență prin poșta electronică (email) în limba germană și română (tradusă) dintre inculpatul M și angajata firmei de recrutare, TIS, planșe fotografice, declarațiile martorilor U, O, A, AF, B, N, D, NB, DB, DM, TIS, procesele verbale de recunoaștere după planșe fotografice ale inculpatei K de către victimele din cauză, adresa nr.778451 din 2.08.2016 a Ataşatului de Afaceri Interne a Ambasadei Românei la Berlin, corespondenţă email, procese verbale, declaraţiile suspecţi / inculpaţi M şi K, cât şi în mod nemijlocit, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, în faţa instanţei respectiv – declaraţiile persoanelor vătămate /părţi civile HM, AD, SC, HC, prin Comisie rogatorie la Tribunalul Caraş Severin – declaraţiile persoanelor vătămate /părţi civile CF, LV, MV, MF, prin Comisie rogatorie la Tribunalul  Mureş – declaraţiile persoanelor vătămate/părţi civile GL, BA, ML, RE, GI, MA, GI, prin Comisie rogatorie la Tribunalul Covasna – declaraţiile persoanelor vătămate/părţi civile BL, BJ, BG, CH, NC, BT, BH, VH, BZ, MC, declaraţiile martorilor A, O, U, B, TIS, DB, N, DM, RT, declaraţii extrajudiciare notariale ale martorilor DW, HJ, FN, MW, planşe foto, înscrisuri medicale privind pe inculpaţi, declaraţiile inculpaţilor,  instanţa reţine următoarea:

Stare de fapt.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în integralitatea ei în afara teritoriului țării și ea a fost săvârșită de către un cetățean german – inculpatul M, respectiv de către un cetățean cu dublă cetăţenie română şi germană inculpata K, fiind îndreptată împotriva unor cetățeni români, astfel că în cauză sunt incidente principiile realității legii penale conform art.10 alin. 1 Cod penal și a personalității legii penale prevăzută de art.9 alin.1 şi 2 Cod penal.

Infracțiunile susmenționate nu fac obiectul unor proceduri penale paralele în fața autorităților din Germania - comunicările CCPI-PNF și ele au corespondent în Codul penal german, partea specială (art.80-358), secțiunea 18 - Infracțiuni contra libertății persoanei (art.232-241a), care incriminează infracțiunea de trafic de persoane în dispozițiile art.232 alin.1 pct.1, alin.2 pct.1 fiind sancționată cu închisoare de la 6 luni la 10 ani.

Prin urmare, fiind întrunite exigențele pentru aplicarea legii penale române în spațiu, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin ordonanţa nr.41/C din 5 ianuarie 2017, a autorizat punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul M pentru comiterea a 30 de infracțiuni de trafic de persoane, în formă agravată (unele) și în concurs real de infracțiuni (toate), respectiv față de suspecta K, pentru săvârșirea a 30 de infracțiuni de complicitate la trafic de persoane, în formă agravată (unele) și în concurs real de infracțiuni (toate).

Inculpatul M este deținătorul unei exploatații agricole în Germania situată în 38154 Konigslutter am Elm, Ot Lelm Untergasse, unde folosește pentru recoltare forță de muncă din Europa de Est, toate persoanele fiind cazate în același loc, fapt atestat prin comunicarea Biroului Atașatului de Afaceri Interne al Ambasadei României de la Berlin.

Succesiunea loturilor de persoane supuse exploatării în Germania a fost următoarea:

- în luna iulie 2014 au fost folosite 7 victime din judeţul Mureş, respectiv persoanele vătămate ÖA, DA, RE, ML, GL, GI, GI.

- în perioada aprilie-iunie 2015 au fost folosite 4 victime din judeţul Caraş Severin respectiv persoanele vătămate CF, LV, MV, MF.

- în perioada iunie-iulie 2015 au fost folosite 10 victime din judeţul Covasna  respectiv persoanele vătămate BJ, MC, BZ, BG, BT, VH, BL, NC, BH, CH. 

-  în luna iulie 2015 au fost folosite 4 victime din judeţul Arad respectiv persoanele vătămate HC, HM, AD și SC.

Astfel, cu referire la grupul de persoane vătămate cu domiciliul pe raza judeţului Mureş, se reţin următoarele:

În luna iulie 2014, persoana vătămată DA, de la sora sa, a aflat de pe internet, despre existenţa unor locuri de muncă în Germania. Prin intermediul surorii sale, s-a luat legătura cu inculpata K care a confirmat existenţa unor locuri de muncă în agricultură – sortat de legume, urmând a se asigura cazare, 3 mese pe zi, 30 euro/zi pentru fiecare persoană la un program de 10 ore de muncă, urmând ca orele suplimentare să fie plătite corespunzător.De asemenea, s-a precizat că vor beneficia de contract de muncă înregistrat la primăria din localitate şi costul transportului până în Germania, va fi plătit de angajator, urmând a fi recuperat din salariu cuvenit.

Fiind de acord cu condiţiile prezentate, au plecat din România, 10 persoane printre care persoanele vătămate  ÖA, DA, RE, ML, GL, GI, GI.Aceştia au ajuns la locaţia indicată de inculpata K respectiv în loc. Danstedt - jud.HARZ. Aici, inculpata K a achitat contravaloarea transportului şi a cazat persoanele vătămate susmenţionate într-un imobil cu condiţii improprii de locuit, fără mobilier, aparate electrocasnice, fără sursă de apă, energie electrică.Persoanele vătămate au dormit pe saltele şi la solicitarea acestora, inculpata K a promis că va aduce paturi şi se va repara alimentarea cu apă curentă şi energie electrică. Totodată, inculpata K a luat cărţile de identitate ale acestora în vederea întocmirii contractelor de muncă, fapt care nu s-a realizat.

În ziua următoare, persoanele vătămate au fost duse la muncă de un cetăţean străin “Andreas – Fifi “, respectiv la dezafectarea de buruieni a unui teren cultivat cu sfeclă de zahăr.Întrucât ploua, persoanele vătămate au lucrat cu hainele ude, timp de 12 ore şi au primit la prânz un sandwich mic şi ½ litri apă pentru două persoane, de la proprietarul terenului, fiind supravegheaţi pe parcursul zilei de numitul “Andrea – Fifi”. În seara zilei respective, la locul de cazare au venit inculpaţii, au adus persoanelor vătămate câte o pâine neagră, veche şi la reproşul persoanelor vătămate privind condiţiile oferite, au promis că vor rezolva situaţia. În ziua următoare, persoanele vătămate au lucrat în aceleaşi condiţii, fără a li se asigura masa.În cea de a treia zi, la terenul unde se aflau persoanele vătămate au venit organele de poliţie şi după plecarea acestora, fiind stresaţi, flămânzi, uzi şi înfriguraţi, s-au revoltat, nu au vrut să muncească şi au solicitat să vină inculpaţii. Prin intermediul inculpatei K şi supraveghetorul “Fifi”, inculpatul M a transmis persoanelor vătămate ameninţarea că vor fi împuşcaţi, dacă refuză să muncească. Această ameninţare le-a creat o stare de temere, întrucât au văzut în autoturismul inculpatului M o armă. Deoarece situaţia era tensionată, au venit cei doi inculpaţi şi au adus sandwich şi prăjituri expirate, care au fost refuzate de persoanele vătămate.Inculpatul M le-a adresat injurii, insulte, ameninţări, a făcut semne obscene, i-a numit “ţigani”, după care i-a abandonat în câmp. Persoana vătămată DA a luat legătura cu sora sa, căreia i-a explicat situaţia şi aceasta a telefonat poliţiei, care a venit şi prin intermediul unei organizaţii de tip “Crucea Roşie”, persoanele vătămate au fost transportate la un centru de refugiaţi, unde li s-a acordat asistență și finanțare pentru întoarcerea  în România.

În cele trei zile în care persoanele vătămate au prestat munci agricole în condiții improprii, acestea nu au fost remunerate .Ca urmare a activităţilor desfăşurate în condiţiile descrise anterior, persoanele vătămate OA şi DA s-au îmbolnăvit, fiind necesară  intervenţia chirurgicală şi tratament la întoarcerea în ţară. 

Aspectele reţinute mai sus sunt confirmate prin adresa nr….02.08.2016 a Biroului Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României de la Berlin, din care rezultă că Poliția Börde (Germania) l-a investigat în calitate de învinuit pe M pentru acțiuni șovine, folosirea fără drept a unor organizații anticonstituționale și vătămarea corporală (nu și pentru trafic de persoane), în legătură cu prezența unor cetățeni români în zonă, faptele fiind comise în contextul unor certuri între angajații lui M și acesta, pentru neînțelegeri legate de plată pentru munca prestată. A fost primit un apel telefonic de la o soră a unuia din cei implicați, din România, precizând că cetățenii români nu sunt lăsați să meargă la locuințele din Danstedt (jud.Harz) și că au fost părăsiți în câmp, inc. M refuzând să le mai acorde cazare. Dintre persoanele implicate apar nominalizate victimele ÖA, DA, RE, ML, GL, GI, GI, GJ.

În privinţa grupului de persoane vătămate cu domiciliul pe raza judeţului …, se reţin următoarele:

În perioada aprilie – iunie 2015, în urma unui anunţ de pe internet, privind locuri de muncă în agricultură în Germania, soţia persoanei vătămate CF, a luat legătura telefonic cu inculpatul M.Acesta a precizat că munca se va desfăşura în agricultură timp de 8 ore/zi, se va asigura cazare şi 3 mese / zi, suma plătită va fi de 1000 – 1200 euro/lună şi se va încheia contract de muncă. Fiind de acord cu condiţiile prezentate, au plecat cinci persoane respectiv persoanele vătămate CF, LV, MF, MV şi numitul NT. Deplasarea spre Germania s-a făcut cu autoturismul persoanei vătămate C. În localitatea Lelm, persoanele vătămate au fost cazate de către inculpatul M, într-un imobil mobilat sumar, fiind nevoiţi să doarmă pe saltele, dotat cu unele aparate casnice defecte, cu toaleta şi duşul nefuncţionale, imobil în care au găsit o mizerie de nedescris. În ziua sosirii, persoanele vătămate au făcut curăţenie în acest imobil. În ziua următoare, persoanele vătămate au fost transportate la câmp, la muncă, respectiv plantat căpşuni şi  încărcat piatră. Inculpatul M a asigurat doar o masă pe zi, seara, constând în hrană sumară – cîrnat şi paste. În zilele următoare, persoanele vătămate au muncit în aceleaşi condiţii, timp de 10 -12 ore/ zi, fiind supravegheate de inculpatul M sau de alte două persoane, li s-a asigurat doar o masă pe zi, respectiv inculpatul M le-a adus cartofi şi apă minerală. Inculpatul M era violent verbal, striga, ameninţa, le adresa injurii. După două săptămâni de muncă în aceste condiţii, persoanele vătămate au pretins bani pentru munca prestată, fapt refuzat de inculpatul M, şi după ce victimele au ameninţat cu reclamarea la autorităţi, au primit de la inculpat câte 100 euro fiecare.Pe fondul unor discuţii contradictorii, inculpata K  a intenţionat să aplice lovitură cu o şurubelniţă numitului N, dar a fost împiedicată de către inculpatul M.

Persoanele vătămate au muncit în aceste condiţii, timp de 6 săptămâni, perioadă în care, pe fondul stresului, a stării de teamă, fără hrană suficientă, persoana vătămată LV a leşinat, fiind transportat la spital iar persoana vătămată MV a avut intenţii suicidale. Datorită situației disperate în care se aflau, persoanele vătămate s-au adresat organelor de poliție germane, ce s-au deplasat la fața locului, au făcut filmări și fotografii, le-au oferit hrană și le-au recomandat să formuleze o plângere penală pentru înșelăciune cu sprijinul unui avocat. Consultanța juridică oferită nu a avut însă nici o finalitate, tocmai datorită inexistenței unui contract de muncă între părți.

Pentru perioada în care au prestat activităţi în condiţii improprii, persoanele vătămate nu au fost remunerate şi revenirea în ţară a fost facilitată și finanțată de o instituție publică din Germania.

Împrejurările susmenţionate sunt confirmate prin adresa nr…./27.07.2016 a Biroului Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României de la Berlin care precizează că la descinderile organelor de poliție germane au fost constatați următorii cetățeni români CF, LV, MV,  MF şi NT, care activau ca ajutoare la strânsul recoltei. Prin urmare au fost executate măsuri de investigare față de M în calitate de suspect pentru înșelăciune, iar lucrarea a fost transmisă spre soluționare la Vama Centrală Braunschweig, competentă pentru cercetări privind munca la negru.

Cu privire la grupul de persoane vătămate cu domiciliul în judeţul Covasna tribunalul reţine următoarele:

În perioada iunie – iulie 2015 întrucât mai multe persoane din localitatea Z jud. Covasna doreau să meargă la muncă în Germania, persoana vătămată CH le-a comunicat acestora informaţii despre locurile de muncă oferite de inculpatul M, la care acesta a lucrat în cursul anului 2014, în calitate de şofer. Drept urmare, persoana vătămată VH, a luat legătura telefonic cu inculpatul M, discuţia dintre cei doi fiind tradusă de inculpata K. Cu această ocazie, inculpatul M a spus că dispune de locuri de muncă în agricultură – cules căpşuni, pentru care vor fi plătiţi cu 30 euro/zi,  programul de muncă fiind de 8 ore/zi, se asigură cazare, 3 mese pe zi, plata contravalorii transportului şi contract de muncă. De asemenea, la întrebarea persoanelor vătămate privind prezenţa unor copii minori, inculpatul M, prin intermediul inculpatei K a arătat că persoana care va îngriji copiii, va fi plătită cu jumătate din suma acordată celorlalţi.

Considerând corespunzătoare aceste condiţii, persoanele vătămate BJ, MC, BZ, BG, BT, VH, BL, NC, BH, CH, însoţiţi de 3 copii minori s-au deplasat spre Germania, cu autoturismul celui din urmă. Ajunşi în Austria, prin intermediul unei cunoştinţe, care vorbea limba maghiară, au luat legătura cu inculpata K, pentru a verifica aspectele privind condiţiile de muncă, fapt confirmat din nou de către inculpată. Aceştia au ajuns în loc.Konigslutter am Elm Ot Lelm Untergasse, spre seară şi deşi au sunat la inculpatul M, nu s-a prezentat nimeni pentru a-i caza. Persoanele vătămate au rămas în maşină în noaptea respectivă şi în dimineaţa zilei următoare, vecinii au contactat pe inculpatul M şi apoi le-au permis accesul în imobil.

În acest imobil, erau unele piese de mobilier, dar insuficiente, astfel că au dormit pe saltele pe podea, se aflau câteva aparate electrocasnice defecte, un aragaz cu butelie, exista toaletă dar nefuncţională, iar apă curentă aveau în curte. Întrucât în imobil era mizerie, inculpaţii le-au cerut persoanelor vătămate să facă curăţenie.

Persoana vătămată VH, după ce a constatat existenţa aragazului în bucătărie, a procedat la curăţarea acestuia şi a început să pregătească o cafea( din bagajele personale), moment în care inculpatul M, nervos, a intrat în bucătărie şi a lovit ibricul cu cafea, aflat pe aragaz. Acesta s-a răsturnat peste mâna persoanei vătămate VH, lovind-o şi cauzând arsuri.

Imediat inculpatul M a început să adreseze persoanelor vătămate ameninţări, strigând, cerându-le să se deplaseze la câmp, astfel că acesta i-a transportat şi le-a cerut să  culeagă căpşuni, activitate care au desfăşurat-o până la ora 21.După ce s-au întors la locul de cazare, persoanele vătămate au făcut curăţenie în interior. În dimineaţa zilei următoare, persoanele vătămate însoţite de minori au fost transportate în câmp unde au cules căpşuni până seara, fără a li se asigura masă şi apă.La revenirea la imobilul unde au fost cazaţi, inculpatul M le-a cerut acestora să prepare gem de căpşuni, activitate pe care au desfăşurat-o până în jurul orelor 3 dimineaţa. În zilele următoare programul de muncă al persoanelor vătămate s-a desfăşurat la fel, la cererea expresă a inculpatului M, în timpul zilei erau supravegheaţi fie de două persoane, fie de inculpatul M, care striga, îi ameninţa, îi înjura, uneori în prezenţa inculpatei K, care le traducea .După aproximativ 2 săptămâni de muncă în aceste condiţii, persoanele vătămate au primit câte 100 euro fiecare, sume pe care le-au folosit pentru a-şi cumpăra alimente şi apă. Persoanele vătămate au desfăşurat activitate în continuare, la cules de căpşuni câte 10-12 ore /zi, la preparat gem câte 4-5 ore /noapte, inclusiv în weekend, aproximativ încă 2 săptămâni, fără a primi vreo sumă de bani. Datorită condiţiilor susmenţionate două dintre persoanele vătămate s-au îmbolnăvit – VH şi BH. După această perioadă, persoana vătămată VH a solicitat inculpatului M, plata pentru munca prestată, intenţionând să se întoarcă cu toţii în România, solicitare care l-a enervat pe acesta, a început să strige, să ameninţe şi a tras un foc de armă pe geamul autoturismului, pentru a-i intimida.Au fost anunţate organele de poliţie, care au venit la faţa locului dar fără a lua măsuri.

Din adresa nr. 778444 din 27 iulie 2016 a Biroului Ataşatului de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Berlin, rezultă că la data de 4 iulie 2015, ora 21, s-a depus plângere pentru ameninţare de către persoana vătămată VH şi după verificări la faţa locului s-a constatat că au apărut disensiuni la plată şi condiţii de muncă, fiind identificată şi persoana vătămată CH.

Persoanele din vecinătatea imobilului în care erau cazate persoanele vătămate au sesizat organele de poliţie şi cele responsabile de protecţia copilului (vis a vis de situaţia minorilor), organe care s-au deplasat la faţa locului şi constatând condiţiile improprii, au solicitat persoanelor vătămate să plece în România sau, în caz contrar, copiii vor fi instituţionalizaţi.

Persoanele vătămate care aveau minorii cu ele, au comunicat că nu dispun de mijloace financiare pentru a se întoarce în ţară, nu au fost de acord cu instituţionalizarea copiilor, astfel că autorităţile au suportat cheltuielile necesare reîntoarcerii acestora în România. Celelalte persoane vătămate au rămas în continuare în acelaşi imobil, au solicitat inculpatului M plata pentru munca prestată, dar acesta i-a ameninţat astfel că au anunţat poliţia şi cu ajutorul autorităţilor s-au întos în ţară.

De menţionat este faptul că persoanele vătămate au fost înregistrate la Oficiul de evidenţă al populaţiei din localitatea Konigslutter am Elm.

Persoanele vătămate susmenţionate au prestat activităţi lucrative pentru inculpatul M timp de o lună, pe timp de zi la cules de căpşuni şi noaptea la preparat gem de căpşuni.

În ceea ce priveşte grupul de persoane cu domiciliul pe raza judeţului Arad instanţa reţine următoarele:

În urma unui anunţ privind locuri de muncă în agricultură în Germania, anunţ postat de SC .... SRL Arad pe internet, persoanele vătămate HC , HM, AD şi SC au luat legătura cu repezentanţii acestei societăţi – respectiv martorii DM şi TS. Aceşti martori au comunicat că au o colaborare cu inculpatul M pentru locuri de muncă în agricultură, cu asigurarea a 3 mese /zi, cazare, program de 8 ore, salariu de 900 euro/lună, transport şi încheierea unui contract de muncă.Persoanele vătămate au fost de acord şi au încheiat un contract de mediere a forței de muncă în străinătate între firma arădeană și susnumiţi, care cuprinde obligațiile reciproce ale părților (comision pentru serviciile de intermediere).

Astfel, în cursul lunii iulie 2015, cele patru persoane vătămate au plecat spre Germania cu un microbuz condus de martorul BI, cheltuielile de transport fiind suportate de aceştia. Au ajuns în localitatea  Konigslutter am Elm, unde inculpatul M i-a cazat într-un imobil în care toaleta şi duşul erau nefuncţionale, fără mobilier şi într-o stare de mizerie greu de descris.Inculpatul M le-a cerut persoanelor vătămate să facă curăţenie într-o cameră de la etajul imobilului unde vor locui. În jurul orelor 21, după ce au terminat curăţenia, inculpatul M le-a adus saltele, pe care le-au aşezat pe jos urmând să doarmă pe ele.În continuare, inculpatul M le-a cerut persoanelor vătămate să meargă la câmp la cules de căpşuni, deşi acestea erau obosite după o călătorie de 24 ore, apoi activitatea de curăţenie, fără a li se asigura hrană şi apă, folosind în acest scop un ton ridicat, cu ameninţări. Au fost urcaţi într-un microbuz  prin bruscare şi transportaţi pe câmp la cules de căpşuni, fiind supravegheaţi de cetăţeni polonezi, care lucrau pentru acelaşi inculpat. În dimineaţa zilei următoare, persoanele vătămate au solicitat inculpatului încheierea contractelor de muncă, fapt ce a generat o stare de nervozitate acestuia, a început să le adreseze injurii, ameninţări, i-a forţat să urce în microbuz şi au fost transportaţi la câmp cu un microbuz. În ziua respectivă persoanele vătămate au cules fasole, fiind supravegheaţi de aceeaşi cetăţeni polonezi.Pe fondul oboselii şi a lipsei de hrană persoanele vătămate HC şi SC  au leşinat, astfel că a fost anunţat inculpatul M de către cei care îi supravegheau. În acest context, inculpata K a venit şi le-a adus persoanelor vătămate câte un sandwich mic şi apă.Nemulţumiti de condiţiile de muncă, cazare şi celelalte, persoanele vătămate au luat legătura telefonic cu reprezentanţii SC ... SRL Arad, cărora le-au expus situaţia şi le-au cerut ajutorul. Martorele TS şi DM au luat legătura cu inculpatul M atât personal cât şi prin intermediul unei persoane din Germania şi acesta le-a confirmat că totul este în regulă.

În aceste împrejurări, la solicitarea persoanei vătămate H, martorul UN a luat legătura telefonic cu martorul BI, şoferul microbuzului care i-a transportat în Germania şi care se afla în zonă. I-a  solicitat acestuia să preia persoanele vătămate şi să le aducă în România şi acestea, folosind un pretext, au reușit să scape și să revină în România, fără nici o sumă de bani, după cele două zile de muncă prestate în străinătate pentru inculpați.

Ajunşi în municipiul Arad, cele patru persoane vătămate s-au îndreptat direct la sediul firmei de mediere SC ... SRL ARAD, unde au provocat scandal, acuzându-i pe reprezentanții societății că au fost de rea credință și că au conspirat împreună cu inculpaţii M și K la exploatarea lor prin muncă în Germania, victimele fiind nervoase, speriate, stresate, cu aceleași haine pe ele, nemâncate și însetate.

Din corespondența prin poșta electronică (email) în limba germană și română (tradusă) dintre inculpatul M și martora TS, angajata firmei de recrutare,  rezultă condiţiile pe care inculpatul le-a prezentat la recrutarea persoanelor vătămate, condiţii acceptate de către aceştia şi care au determinat plecarea lor spre Germania. Pe de altă parte, din emailul trimis de martora TS la data de 15 iulie 2015, inculpatului M, se reţine că acesta a fost informat despre problemele existente la locul de muncă, solicitându-i –se precizări în acest sens.

Analiza probelor.

Conform art. 8 din Codul de procedură penală, organele judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali, astfel încât să fie constatate la timp şi în mod complet  faptele care constituie infracţiuni, nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.

Dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil îşi are principala reglementare în art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi în legislaţia naţională a fost prevăzut în art. 21 alin.3 din Constituţia României. 

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul legii. Pentru aceasta, procesul penal se desfăşoară atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.

În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.

Legea obligă organele judiciare să asigure pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei precum şi cu privire la persoana inculpatului, să strângă şi să administreze probe atât în favoarea cât şi în defavoarea acestuia, să respecte dreptul la apărare garantat de stat părţilor şi subiecţilor procesuali principali din procesul penal.

În Codul de procedură penală, prezumţia de nevinovăţie este înscrisă între principiile procesului penal, în art.4 statuându-se că „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.”

Înfăptuirea justiţiei penale nu poate fi concepută fără deplina cunoaştere a adevărului cu privire la cauza penală care face obiectul procesului penal, adică a adevărului asupra existenţei sau inexistenţei faptei imputate şi asupra nevinovăţiei sau vinovăţiei persoanei inculpate, precum şi asupra tuturor împrejurărilor care servesc la punerea în lumină a acestui adevăr. Adevărul, în orice domeniu al activităţii umane, nu se relevă spontan nici chiar în momentul în care o faptă este săvârşită, el trebuie totdeauna să fie descoperit şi dovedit, sub toate aspectele sale, numai în felul acesta se poate considera că adevărul a fost aflat.

Se poate considera că adevărul a fost aflat într-o cauză penală doar atunci când nu există nici un dubiu că între situaţia de fapt, aşa cum s-a petrecut aceasta în materialitatea ei şi concluziile la care au ajuns autorităţile judiciare, pe baza probelor directe şi indirecte administrate, există concordanţă deplină.

În doctrină s-a apreciat că adevărul judiciar, adică cel la care ajung organele judiciare cu privire la acţiunea penală, este echivalentul adevărului obiectiv, dacă obiectul probaţiunii este corect delimitat(în sensul că în cauză se dovedesc exact acele împrejurări faptice care urmează a fi relevate), dacă probele sunt de bună calitate(adică lămuresc realităţile aşa cum sunt ele fără a le distorsiona) şi dacă operaţiunea de apreciere a probelor se face corect de către organele judiciare. 

Toate aceste cerinţe sunt argumente pentru transformarea concepţiei asupra prezumţiei de nevinovăţie, dintr-o simplă regulă, garanţie a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăţiei  printr-o hotărâre penală definitivă.

Probele trebuie să fie concludente şi utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Relativ la aprecierea probelor se impune a se reţine că aceasta este o operaţiune finală a activităţii de probaţiune care permite instanţei să determine măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor administrate în ansamblul lor, instanţa îşi formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii.

Înfăptuirea justiţiei penale cere ca instanţa să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta dedusă judecăţii).

Procedând la analizarea probatoriului administrat se constată că declaraţiile persoanelor vătămate ÖA, DA, RE, ML, GL, GI, GI – domiciliate pe raza judeţului Mureş, luate în faza de urmărire penală, au fost confirmate sub aspectul stării de fapt, prin declaraţiile date în faţa instanţei – Tribunalul Mureş, prin comisie rogatorie şi se coroborează cu menţiunile din adresa nr.778451/02.08.2016 a Biroului Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României de la Berlin.

În ceea ce priveşte declaraţiile persoanelor vătămate domiciliate în judeţul Caraş Severin, declaraţiile acestora date în faza de urmărire penală, au fost menţinute cu ocazia ascultării în faţa Tribunalului Caraş Severin – prin comisie rogatorie, aspectele invederate fiind confirmate de conţinutul adresei nr…./27.07.2016 a Biroului Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României de la Berlin.

De asemenea, declaraţiile persoanelor vătămate cu domiciliul pe raza judeţului Covasna date în faza de urmărire penală au confirmat aspectele rezultate din ascultarea acestora de către Tribunalul Covasna  - prin comisie rogatorie, coroborându-se cu menţiunile din adresa nr. 778444 din 27 iulie 2016 a Biroului Ataşatului de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Berlin.Declaraţia martorului RT, martor propus în apărare, a confirmat în parte starea de fapt reţinută de instanţă cu privire la acest grup de victime – respectiv aspectul referior la achiziţionarea de alimente de către inculpatul M pentru aceste persoane.

În ceea ce priveşte grupul persoanelor vătămate domiciliate în judeţul Arad, se constată că declaraţiile acestora din faza de urmărire penală au fost menţinute cu ocazia ascultării în faţa instanţei şi se coroborează cu declaraţiile martorilor OI, UN, BI, TS, DM, NB şi DB, precum şi cu înscrisurile de la dosar respectiv - corespondenţa electronică dintre TS şi inculpatul M, contractele de mediere şi planşa foto realizată de persoana vătămată HC.

Referitor la  declaraţiile extrajudiciare depuse de inculpatul M prin avocatul ales – respectiv declaraţiile martorilor DW, HJ, FN, MW, instanţa constată că aspectele prezentate de aceştia se referă la locaţia din Konigslutter am Elm ot Lelm, unele regăsindu-se în poziţia exprimată de persoanele vătămate cu ocazia ascultării în faţa instanţei, urmând a fi apreciate ca atare, în măsura în care se coroborează cu celelalte probe.

Instanţa remarcă faptul că, înscrisul pe care apare inserată suma de 9372 euro şi numele persoanei vătămate CH (fila 45 volum II dosar comisie rogatorie – Tribunal Covasna) nu a fost depus în copie tradusă, nu poartă vreo stampilă sau semnătură care să-i confere autenticitate şi se observă că semnătura acestuia este complet diferită de cea de pe declaraţia dată în faţa instanţei. De asemenea, înscrisurile de la filele 46- 48 volum II dosar comisie rogatorie Tribunal Covasna nu au fost depuse în copie tradusă şi legalizată pentru a putea fi analizate ca atare.

Încadrarea juridică.

Elementul material al laturii obiective  a infracţiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 210 Cod penal, se realizează prin una sau mai multe dintre acţiunile alternative – recrutare, transportare, transferare, adăpostire şi primire. O cerinţă esenţială pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane este ca acţiunile incriminate să fie săvârşite prin vreuna dintre următoarele modalităţi prevăzute în norma de incriminare – constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate, profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane, prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.

În toate modalităţile de existenţă a elementului material, pentru infracţiunea de trafic de persoane legea cere ca o condiţie esenţială existenţa unui anumit scop al infracţiunii – exploatarea victimei.

Raportând dispoziţiile legale la starea de fapt rezultată din probele administrate, instanţa constată că, în speţă, infracţiunea s-a realizat prin recrutarea persoanelor vătămate care s-a făcut telefonic, de către inculpatul M, prin intermediul inculpatei K, care asigura traducerea şi prin adăpostirea acestora în imobilele din localităţile Danstedt – jud. Harz şi respectiv Konigslutter am Elm Ot Lelm Untergasse, în imobile  mobilate sumar, fiind nevoiţi să doarmă pe saltele, dotate cu unele aparate casnice defecte, cu toaleta şi duşul nefuncţionale, imobile în care au găsit o mizerie de nedescris.

Acestea s-au realizat prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate cărora li s-au prezentat condiţiile – transport, cazare, 3 mese /zi, program de muncă 8 -10 ore/zi, 30-40 ore/zi /persoană, încheierea contractului de muncă, condiţii neonorate de către inculpatul M.

Starea de vădită vulnerabilitate a persoanelor vătămate rezultă din situaţia lor personală  - fără loc de muncă, cu un nivel redus sau absent al instrucţiei şcolare, cu copii minori în întreţinere, lipsa resurselor financiare, zona rurală din care provin, fără a avea cunoştinţe de limba germană.

Instanţa constată că scopul infracţiunii a fost realizat – exploatarea persoanelor vătămate – prin supunerea acestora la executare unor servicii în agricultură – dezafectarea de buruieni a unui teren cultivat cu sfeclă de zahăr, în condiţii de ploaie, plantat căpşuni şi  încărcat piatră, cules de căpşuni pe timp de zi şi noapte, preparat gem, cules de fasole precum şi curăţenie la imobilele unde au fost adăpostiţi.

De asemenea, instanţa reţine tratamentul la care au fost supuse victimele caracterizat prin agresivitate – acte de violenţă comise atât de inculpatul M ( persoana vătămată VH) cât şi de inculpata K( numitul N), - ameninţări cu arma, - tragerea unui foc de armă în aer, nervozitate, - discuţii pe ton ridicat, strigăte, - supraveghere permanentă direct de către inculpatul M sau de alte persoane; umilitor prin injurii, insulte, discriminări pe bază de rasă; degradant – lipsă de hrană, apă şi condiţii decente de locuit. Toate acestea au generat victimelor stări de temere, probleme de sănătate, tendinţe suicidale, fiind necesară intervenţia în zonă a autorităţilor germane care au facilitat repatrierea unora dintre persoanele vătămate.

Fapta inculpatului M de a recruta şi adăposti persoane, pentru a fi angajate în străinătate respectiv Germania, prin inducerea în eroare cu privire la condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate, în scopul exploatării lor prin executarea unor munci cu încălcarea normelor privind aceste condiţii şi fără încheierea unor contracte legale de muncă constituie infracţiunea de trafic de persoane. 

În privinţa inculpatei K, instanţa reţine că, pentru existenţa complicităţii se cer îndeplinite sub aspect obiectiv trei condiţii : săvârşirea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală, săvârşirea de către complice a unor acte de sprijinirea autorului în comiterea faptei, acte de sprijinire ce se pot circumscrie fie complicităţii materiale, fie celei morale, activitatea complicelui să fi servit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.În ceea ce priveşte această condiţie, doctrina penală română este fermă pe poziţia că orice contribuţie a participantului complice trebuie să se înscrie în antecedenţa cauzală a producerii rezultatului, aşadar, să reprezinte o condiţie sine qua non a producerii rezultatului.

Fapta inculpatei K  care a facilitat recrutarea victimelor prin traducerea convorbirilor telefonice a inculpatului M, a precizat condiţiile de muncă, salarizare, sănătate, a transmis acestora, prin traducere, ordinele inculpatului M, a prezentat atitudinea agresivă şi violentă a acestui inculpat inducând sentimente de teamă, în scopul exploatării prin muncă a persoanelor vătămate constituie complicitate la infracţiunea de trafic de persoane.

Solicitarea inculpaţilor privind înlăturarea agravantei prevăzută de art. 77 lit.a Cod penal întrucât faţă de celelalte persoane ( martorii DM şi TIS) s-a dispus clasarea, urmează a fi respinsă întrucât agravanta operează şi când numai unii dintre participanţi au fost trimişi în judecată, ea produce efecte în raport cu toţi participanţii.

Prin rechizitoriu inculpatul M a fost trimis în judecată pentru comiterea a 25 de infracțiuni de trafic de persoane, în formă agravată (unele) și în concurs real de infracțiuni (toate) prevăzute de  art.210 alin.1 lit.a, b Cod penal raportat la art.182 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal și art.38 alin.1 Cod penal şi inculpata K a fost trimisă în judecată pentru 25 de infracțiuni de complicitate la trafic de persoane, în formă agravată (unele) și în concurs real de infracțiuni (toate) prevăzută de art.48 alin.1 Cod penal  raportat la art.210 alin.1 lit.a, b Cod penal și la art.182 alin.1 lit.a Cod penal  cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal și art.38 alin.1 Cod penal.

Prin Decizia nr. 368 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că sintagma ” şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv” din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin.1 Cod penal este neconstituţională. Decizia definitivă este general obligatorie conform art. 11 alin.3 din Legea nr.47/1992 modificată şi republicată .

În raport de Decizia Curţii Constituţionale nr. 368/2017 susmenţionată, se constată că faptele săvârşite de inculpatul M, astfel cum au fost descrise anterior constituie infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată - 25 acte materiale prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 77 lit.a Cod penal, instanţa urmând ca în baza art. 386 alin.1 Cod procedură penală să procedeze la prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a şi art. 38 alin.1 Cod penal.

Pentru aceelaşi considerente, instanţa constată că faptele inculaptei Kulas Eva astfel cum au fost descrise anterior constituie complicitate la infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, art. 77 lit.a Cod penal, sens în care, în baza art. 386 alin.1 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal şi art. 38 alin.1 Cod penal.

Individualizarea judiciară a pedepselor.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa reţine că pedeapsa este un mijloc specific de coerciţie penală, de represiune, care implică în mod necesar o suferinţă(aflicţiune), ce se realizează în timpul executării ei, de asemenea, caracterul coercitiv-aflictiv şi retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu  gravitatea faptei cât şi cu gradul de periculozitate al infractorului. Funcţia coercitiv - aflictivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv, supunându-l pe inculpat la o suferinţă morală prin privaţiune de libertate. Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar şi un mijloc de reeducare a acestuia, totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni atât de condamnat cât şi de către ceilalţi destinatari al legii penale.

Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea inculpatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât şi scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei, înţelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării inculpatului de a săvârşi noi infracţiuni, ignorându-se valenţele educative şi intimidate ale pedepsei pronunţate faţă de ceilalţi membri ai societăţii.

În stabilirea pedepsei instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 alin.1 Cod penal, care prevăd că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport de gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după mai multe criterii, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, dar şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familiară şi socială.

În considerarea acestei cerinţe, instanţa constată că inculpatul M figurează în evidenţele autorităţilor germane ca fiind investigat pentru ameninţare şi înşelăciune, respectiv a fost suspectat pentru tăinuire în formă continuată (6.07.1993), pentru corupţie/dare de mită(9.10.2008), a fost cercetat pentru jigniri, jigniri pe fond sexual, ameninţări, şovinism, încălcarea legislaţiei privind asigurările obligatorii, înşelăciuni la prestări servicii, operare ilegală a rezidurilor 8iulie 2014), opoziţie împotriva unor ofiţeri de poliţie în exerciţiul funcţiunii(24.06.2016), trafic de persoane(alte victime) în vederea exploatării forţei de muncă(15.06.2014), acţiuni şovine, folosirea fără drept a unor organizaţii anticonstituţionale şi vătămarea corporală în legătură cu prezenţa unor cetăţeni străini în zonă (6.07.2014).

De asemenea, din fiţa de cazier judiciar  a inculpatului rezultă că acesta are un număr de 22 condamnări penale definitive aplicate pe teritoriul Germaniei pentru următoarele fapte – insultă, calomnie, defăimare, infracţiuni împotriva mediului, facilitarea intrării sau a şederii ilegale, infracţiuni legate de deşeuri periculoase, obstrucţionarea sau împiedicarea înfăptuirii justiţiei, denunţarea calomnioasă în cursul procesului penal sau al altor proceduri judiciare, mărturia mincinoasă, infracţiuni contra normelor de trafic, fraudă şi înşelăciune, infracţiuni fiscale şi vamale, interzicerea de  a deţine sau de a purta arme, constrângeri, presiuni, urmărire în scopul hărţuirii, hărţuire sau agresiune de natură psihologică sau emoţională, opunerea de rezistenţă faţă de un reprezentant al autorităţii publice, instigarea publică la discriminare rasială.Deoarece aceste hotărâri penale nu au făcut obiectul procedurii de recunoaştere reglementată de Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată, nu pot fi avute în vedere la stabilirea antecedentelor penale.

Dar aceste condamnări pentru 22 fapte penale conturează persoana inculpatului M respectiv atitudinea agresivă, violentă, îndreptată atât asupra persoanelor cât şi asupra autorităţilor şi reprezentanţilor acestora precum şi perseverenţa sa infracţională.

Cu privire la persoana inculpatului M se reţine vârsta acestuia – având 55 ani la data comiterii faptelor, nivelul de instruire şcolară ca absolvent de studii medii, împrejurarea că este cetăţean german, desfăşoară activităţi lucrative, are probleme de sănătate, precum şi atitudinea avută în faţa organelor judiciare.

În limitele legale ale pedepselor, instanţa în baza art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 77 lit.a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 210 alin.1 lit.a,b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a şi art. 38 alin.1 Cod penal, va condamna pe inculpatul M, la 6 (şase) ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată – pentru 25 acte materiale.

În baza art. 67 alin. 2, art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal, va aplica inculpatului M pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi c Cod penal, pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal va aplica inculpatului M pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b Cod penal.

Executarea prin privare de libertate este singura în măsură să asigure atât scopul coercitiv, de exemplaritate cât şi cel educativ al pedepselor în vederea îndreptării atitudinii inculpatului M faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea lui viitoare pozitivă.

În ceea ce priveşte persoana inculpatei K tribunalul reţine că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale, are dublă cetăţenie română şi germană,  a avut 39 ani la data comiterii faptelor, nivelul de instruire şcolară ca absolventă a 11 clase, împrejurarea că nu are loc de muncă, nu este căsătorită, prezintă afecţiuni medicale, atitudinea avută în faţa organelor judiciare. Se remarcă prezenţa inculpatei la fiecare termen de judecată, prezenţă care dovedeşte interesul pe care aceasta îl manifestă faţă de situaţia sa şi conştientizarea riscului pe care îl presupune aplicarea unei eventuale sancţiuni.

Totodată, prezenţa inculpatei K la judecată denotă, intenţia acesteia de a colabora cu autorităţile judiciare şi dovedeşte o adaptare adecvată la standardele normative ale societăţii şi o acceptare a acestora. Această capacitate corespunzătoare de integrare socială permite exprimarea concluziei că inculpata a realizat gravitatea faptei comise, impunându-se aplicarea unui tratament mai puţin represiv.

De asemenea, nu se poate ignora faptul că, în unele situaţii inculpata K a încercat să tempereze atitudinea violentă şi agresivă a inculpatului M faţă de persoanele vătămate,  să atenueze în anumită măsură consecinţele tratamentului  aplicat acestora, fiind la rândul său agresată de concubinul său – inculpatul M.

Instanţa apreciază că toate aceste împrejurări imprimă faptelor reţinute în sarcina inculpatei Kulas un pericol social mai redus şi constituie circumstanţe atenuante de natură a coborî pedeapsa proporţional acestora, prin reţinerea dispoziţiilor art.75 alin.2 lit.b Cod penal raportat la art.76 alin.1 Cod penal .

În limitele legale ale pedepselor instanţa în baza art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, art. 77 lit.a Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din 25 infracţiuni prevăzute de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art. 210 alin.1 lit.a, b Cod penal rap. la art. 182 alin.1 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal şi art. 38 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit. b Cod penal, art. 76 alin. 1 Cod penal, art.79 alin. 3 Cod penal, va condamna pe inculpata K la 2(doi) ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, în formă continuată (25 acte materiale).

În baza art. 67 alin.2, art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal va aplica inculpatei K pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În baza art. 65 Cod penal va aplica inculpatei K pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod penal.

În privinţa inculpatei K, se va aprecia că, conduita bună în familie şi societate ulterior comiterii faptei sunt aspecte care conduc la concluzia că fapta săvârşită de aceasta este urmarea unui complex de împrejurări care au determinat ca inculpata susmenţionat  să se abată de la conduita sa obişnuită. 

Văzând cuantumul pedepsei aplicate acestei inculpate şi faptul că aceasta are un comportament general adecvat normelor de convieţuire socială, tribunalul consideră că prezenta infracţiune reprezintă o excepţie de la comportamentul său obişnuit şi că aceasta nu prezintă pericol pentru societate şi apreciază că scopul preventiv, coercitiv şi sancţionator al pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, fiind suficient pentru corectarea inculpatei K şi prevenirea săvârşirii altor infracţiuni un avertisment social cu posibilitatea executării unei altfel de pedepse, cu stabilirea anumitor obligaţii.

Aşa fiind, tribunalul în temeiul dispoziţiilor art. 91 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatei K, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 Cod penal.

În baza art.93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata K va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 - să se prezinte la Serviciul de probaţiune Harghita, la datele fixate de acesta;

 - să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 - să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 - să comunice schimbarea locului de muncă;

 - să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă ;

În baza art. 93 alin.2 lit.b Cod penal va impune inculpatei K să urmeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probaţiune Harghita sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Faţă de afecţiunile medicale pe care le prezinta inculpata K, atestate prin înscrisurile medicale ( filele 178 şi 306 volum I dosar primă instanţă), în baza art. 93 alin.3 Cod penal va constata imposibilitatea inculpatei K, de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, din cauza stării de sănătate.

În baza art. 91 alin.4 Cod penal va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Măsuri preventive:

 Prin ordonanța procurorului din data de 04.01.2017 dată în dosarul nr. 18 D/P/  2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul teritorial Arad  ambii inculpați au fost reținuți pe o durată de 24 de ore.

 Prin încheierea penală nr.1 din Camera de consiliu din 5 ianuarie 2017 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Arad s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților M și K pe timp de 30 de zile, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr. 1 şi respectiv 2 din 5 ianuarie 2017 de la 05.01.2017 până la 03.02.2017 inclusiv, măsură procesuală preventivă ce a fost prelungită cu încă 30 de zile în perioada 04.02.2017 – 05.03.2017 inclusiv, prin încheierea penală nr.8 din Camera de consiliu din 31 ianuarie 2017 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Arad.

Prin încheierea penală nr. 32 din Camera de consiliu din 2 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, definitivă prin încheierea penală nr. 30/CO/CP din Camera de consiliu din 9 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara,s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, constatându-se consemnarea  cauţiunilor în cuantum de 30000 lei pentru fiecare inculpat.

Tribunalul  apreciază că, în raport de modul de concepere a activităţii infracţionale, cu împrejurările comiterii faptelor şi cu importanţa relaţiilor sociale încălcate de inculpatul M, în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării acestui inculpat de a se sustrage de la judecată şi al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpat este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse, cu atât mai mult cu cât acesta nu s-a mai prezentat în faţa instanţei, invocând motive medicale.  Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. 

Astfel, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală va menţine măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de inculpatul M, prin încheierea penală nr. 32 din Camera de consiliu din 2 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, definitivă prin încheierea penală nr. 30/CO/CP din Camera de consiliu din 9 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, pe o perioadă de 60 zile de la 29 mai 2018 până la 27 iulie 2018 inclusiv.

În baza art. 72 alin.1 Cod penal va scădea din pedeapsa aplicată inculpatului M durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 ianuarie 2017 până la 2 martie 2017.

În speţă, cu referire la inculpata K, revocarea controlului judiciar pe cauţiune sau menţinerea acestuia, trebuie examinată,  în raport de dispoziţiile art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi a art.2 din Protocolul nr.4 adiţional la Convenţia menţionată. Conform art.2 paragrafele 2 şi 3 din Protocolul nr.4 adiţional la Convenţie, orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa, iar exercitarea acestui drept nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare. într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Instanţa dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, dacă, în urma acestei examinări, constată că măsura preventivă nu mai poate fi considerată necesară într-o societate democratică şi proporţională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia, cum este cazul în care inculpatul a respectat întocmai, pe durata pentru care măsura preventivă a fost luată şi menţinută, obligaţiile dispuse de organul judiciar, s-a prezentat la fiecare solicitare şi a fost audiat cu privire la infracţiunile pentru care este cercetat.

Paragraful 3 al aceluiaşi articol, statuează că „exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora."

 În sistemul european de protecţie a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art.5 din Convenţie, care garantează libertatea şi siguranţa persoanei, acestea privind libertatea sa fizică, şi anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reţinută sau arestată în mod abuziv; cel de al doilea priveşte restricţiile la libertatea de circulaţie, care intră în domeniul de aplicare al art.2 din Procotolul nr.4 adiţional la Convenţie. Dreptul la liberă circulaţie, atât în interiorul unui stat, cât şi între state nu este absolut, exercitarea acestuia putând face obiectul unor restrângeri, astfel cum sunt prevăzute în art.2 paragraful 3 din Protocolul nr.4.

Cât priveşte necesitatea menţinerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanţa europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăţi democratice, în special preeminenţa dreptului. Pe de altă parte, autorităţile judiciare naţionale pot dispune restrângerea libertăţii de mişcare a unei persoane cu respectarea necesităţii proporţionalităţii măsurii şi a scopului pentru care aceasta a fost aplicată.

Instanţa reţine că în speţă, nu mai există temeiuri care să justifice prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, în condiţiile în care aceasta reprezintă o măsură restrictivă de libertate, cu caracter de excepţie, iar constatarea că în cauză s-a pronunţat o hotărâre nedefinitivă de condamnare a inculpatei K nu este suficientă şi nu justifică prin ca însăşi, prelungirea măsurii.

Având în vedere conduita procesuală a inculpatei K, după ce s-a dispus faţă de aceasta măsura preventivă, dar şi ulterior, prezentându-se la toate chemările instanţei, respectând întocmai dispoziţiile acestuia, precum şi a obligaţiilor dispuse, în condiţiile în care trimiterea în judecată s-a făcut în luna februarie a anului 2017, toate acestea constituie garanţii eficiente că buna desfăşurare a procesului penal, nu va fi împiedecată în nici un fel, iar derularea în continuare a acestuia poate fi realizată şi fără a se dispune o restrângere a libertăţii de mişcare a inculpatei K.

 Între privarea de libertate şi restricţia libertăţii de circulaţie nu există deosebiri de natură ori de esenţă ci, doar de diferenţă de grad ori de intensitate (cauza Guzzardi c/a Italiei, hotărârea din 6.11.1980. citată în hotărârea din 25.01.2007 în cauza Sissanis împotriva României).

Tribunalul reţine şi apreciază că, prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpata K nu mai poate fi privită ca fiind necesară, într-o societate democratică şi proporţională cu scopul urmărit, prin aplicarea acesteia.

Durata extinsă din luna martie 2017 şi până în prezent a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, pe o durată ce depăşeşte un an, poate dobândi un caracter nerezonabil dacă, în raport de gravitatea faptelor, complexitatea cauzei, pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, comportamentul procesual al inculpatei, se dovedeşte a fi o măsură disproporţionată faţă de scopul urmărit, cel al bunei derulări a procesului penal.

Prelungirea măsurii poate deveni nejustificată dacă se constată dispariţia justului echilibru între restrângerea dreptului la liberă circulaţie al inculpatei şi scopul urmărit, prin atingerea adusă acestui drept.

 Inculpatei K i s-a restrâns dreptul la liberă circulaţie, pentru o durată apreciată ca fiind relativ destul de lungă. Inculpata este acuzată de comiterea unor infracţiuni grave, dar natura acuzaţiilor nu poate constitui un temei pentru restrângerea unor drepturi pentru o durată mare de timp, întrucât orice persoană are vocaţia de a fi judecată într-un termen rezonabil, pentru a se evita menţinerea ei într-o stare de nesiguranţă, cu privire la situaţia sa pentru o perioadă de timp prea mare (C.E.D.O., cauza Wemhhof c/a R.F.G.), cu atât mai mult cu cât acuzaţiile penale sunt însoţite de o restrângere a dreptului la libera circulaţie. Această restrângere nu poate fi acceptată, decât prin raportare şi la durata rezonabilă a măsurii, condiţie ce rezultă din art.6 paragraf 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât prin perpetuarea unei măsuri restrictive de drepturi, se încalcă dreptul la un proces echitabil, cu referire la componenta judecării cauzei într-un termen rezonabil.

Aşadar, în baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală va revoca măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune dispusă faţă de inculpata K prin încheierea penală nr. 32 din Camera de consiliu din 2 martie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, definitivă prin încheierea penală nr. 30/CO/CP din Camera de consiliu din 9 martie 2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara.

În baza art. 72 alin.1 Cod penal va scădea din pedeapsa aplicată inculpatei K durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 ianuarie 2017 până la 2 martie 2017.

Acţiunea civilă.

În cursul urmăririi penale persoanele vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal, iar cu ocazia ascultării în faţa instanţei au precizat pretenţiile civile după cum urmează: 

1.Persoana vătămată ÖA, s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpaţi cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale.

2.Persoana vătămată  DA, s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpaţi cu suma de 10.000 euro cu titlu de daune morale.

3.Persoana vătămată RE, s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 euro reprezentand contravaloarea muncii prestate.

4.Persoana vătămată ML s-a constituit parte civilă împotriva celor doi inculpaţi cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale.

5.Persoana vătămată GL s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor cu suma de 10.000 euro – daune morale.

6.Persoana vătămată GI s-a constituit parte civilă  împotriva celor doi inculpaţi cu suma de 10.000 euro –daune morale.

7.Persoana vătămată GI s-a constituit parte civilă împotriva celor doi inculpaţi cu suma de 10.000 euro – daune morale.

8.Persoana vătămată CF s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor cu suma de 4.000 euro reprezentând daune morale.

9.Persoana vătămată LV s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale şi contravaloare salariu neplătit.

10. Persoana vătămată MV s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 10.000 euro reprezentând daune morale şi salariu neplătit.

11.Persoana vătămată MF s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpaţi cu  suma de 1.600 euro reprezentând daune morale şi salariu neplătit.

12.Persoana vătămată BJ s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpaţi cu suma de 20.000 euro din care suma de 7-8000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată iar restul daune morale.

13.Persoana vătămată MC s.a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 20.000 euro din care suma de 10000 euro reprezintă daune morale şi suma de 10000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată. 

14.Persoana vătămată BZ s-a constituit parte civilă ămpotriva inculpatului M cu suma de 20.000 euro din care suma de 10000 euro reprezintă daune morale şi suma de 10000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată.

15.Persoana vătămată BG s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 euro din care suma de 10000 euro reprezintă daune morale şi suma de 10000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată.

16.Persoana vătămată BT s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 20.000 euro din care suma de 12000 euro reprezintă contravaloarea autoturismului care s-a defectat la întoarcerea în România şi restul reprezintă daune morale.

17.Persoana vătămată VH s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 euro din care suma de 10000 euro reprezintă daune morale şi suma de 10000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată.

18.Persoana vătămată BL s-a constituit parte civilă împotriva ambilor inculpaţi cu suma de 20.000 euro reprezentând daune morale. 

19.Persoana vătămată NC s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000 euro reprezentând daune morale şi salariu pentru munca prestată. 

20.Persoana vătămată BH s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 20.000 euro din care suma de 18000 euro reprezintă daune morale şi suma de 2000 euro reprezintă cheltuieli ocazionate de spitalizarea sa.

21.Persoana vătămată CH s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 euro din care suma de 15000 euro reprezintă daune morale, suma de 2000 euro reprezintă contravaloarea autoturismului care s-a defectat la întoarcerea spre România, suma de 2000 euro reprezintă contravalorea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea soţiei sale, suma de 1000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată.

22.Persoana vătămată HC s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 5.000 euro reprezentând daune morale.

23.Persoana vătămată HM s-a constituit parte civilă cu suma de 10000 euro  din care suma de 9000 euro reprezintă daune morale şi suma de 1000 euro reprezintă salariu pentru munca prestată.

24. Persoana vătămată AD s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M  cu suma de 10000 euro reprezentând daune morale.

25.Persoana vătămată SC s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M cu suma de 5.000 euro reprezentând daune morale.

Instanţa constată că instituţia daunelor morale constituie şi o reprobare morală a faptei ilicite, pe care cel care a săvârşit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancţiunii penale cât şi pe plan individual prin repararea prejudiciului  existent în patrimoniul părţii vătămate şi în domeniul vieţii sufleteşti.

Statul este interesat să ocrotească toate valorile care definesc personalitatea umană împotriva oricăror atingeri ce li s-ar aduce prin fapte ilicite, prejudiciile morale constituind un element al răspunderii civile delictuale.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, în practica judiciară şi în literatura de specialitate s-a statuat că daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, importanţa valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării şi trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale ( Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – cauza Tolstoy Miloslovsky c.Regatul Unit).

Scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacţii morale pentru suferinţe de acelaşi ordin, iar nu a unei satisfacţii patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate şi păstrând şi principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate.

Aceste fapte, de trafic de persoane, sunt aşezate nu întâmplător în „fruntea” infracţiunilor de crimă organizată, deoarece sunt forme brutale de încălcare a valorilor sociale ocrotite de lege, consecinţele comiterii acestora sunt de o mare gravitate, fiind de luat în considerare dezechilibrul moral ce intervine, cu implicaţii negative ce se răsfrâng în viaţa personală şi de familie a victimelor acestui gen de fapte, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-se întreaga evoluţie viitoare.

În acelaşi context, subliniem faptul că şi soluţia de condamnare pronunţată în planul acţiunii penale asigură victimei satisfacţia echitabilă, directă şi imediată, de ordin moral, pentru nedreptatea suferită, justiţia fiind înfăptuită prin întrepătrunderea celor două modalităţi.

Tribunalul constată că daunele morale sunt menite să contribuie la reducerea compensatorie a suferinţelor fizice şi psihice cauzate persoanelor vătămate ca urmare a activităţii infracţionale a inculpaţilor şi raportat la împrejurările cauzei,  se apreciază că în cuantumul diferit pentru fiecare parte civilă, acesta este suficient dar şi necesar reparării prejudiciului moral.

Reţinând vinovăţia inculpaţilor pentru fapte cauzatoare de prejudiciu, instanţa în temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 1, art.25 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 1381, art. 1382, art. 1385, art. 1386 şi art. 1391 Cod civil, va admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile vătămate/părţi civile şi în consecinţă va obliga inculpaţii M şi K, în solidar să plătească părţilor vătămate/părţi civile despăgubiri civile - daune morale, după cum urmează

1. partea vătămată /parte civilă MA, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

2. partea vătămată/parte civilă BA, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

3. partea vătămată/parte civilă RE, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

4. partea vătămată/parte civilă ML, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

5. partea vătămată/parte civilă GL, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

6. partea vătămată/parte civilă GI, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

7. partea vătămată/parte civilă GI, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

8. partea vătămată/parte civilă CF, suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

9. partea vătămată/parte civilă LV, suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

10. partea vătămată/parte civilă MV, suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

11. partea vătămată/parte civilă MF, suma de 4000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

 12. partea vătămată/parte civilă BJ, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

13. partea vătămată/parte civilă MC, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

14. partea vătămată/parte civilă BZ, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

15. partea vătămată/parte civilă BG, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

16. partea vătămată/parte civilă BT, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

17. partea vătămată/parte civilă VH, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

18. partea vătămată/parte civilă BL, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

19. partea vătămată/parte civilă NC, suma de 3000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

20. partea vătămată/parte civilă BH, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

21. partea vătămată/parte civilă CH, suma de 6000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

22. partea vătămată/parte civilă HC, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

23. partea vătămată/parte civilă HM, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării.

24. partea vătămată/parte civilă AD, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

25. partea vătămată/parte civilă SC, suma de 1000 euro sau contravaloarea în lei la data executării;

Întrucât celelalte pretenţii civile formulate în cauză privind contravaloarea reparaţiilor autoturismului, cheltuieli de spitalizare, salariu neplătit nu au fost dovedite, instanţa va  respinge restul pretenţiilor civile formulate de părţile vătămate /părţi civile .

În temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 6 Cod procedură penal rap. la art. 217 alin. 7 Cod procedură penală va dispune plata despăgubirilor civile acordate părţilor vătămate/părţi civile din cauţiunea în sumă de 30000 lei depusă la … cu chitanţa nr. x din 27 februarie 2017 şi consemnată la … cu recipisa nr. x din 27 februarie 2017 pe numele inculpatei  K şi în sumă de 30000 lei depusă la … cu chitanţa nr. x din 27 februarie 2017 şi consemnată la … cu recipisa nr. x din 27 februarie 2017 pe numele inculpatului M.

Măsuri asigurătorii:

Prin ordonanța și procesul verbal al procurorului din data de 05.01.2017 dată în dosarul nr. ../P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Arad s-a luat măsura asigurătorie şi s-a instituit sechestrul asupra sumei de 31680 euro aparținând inculpatului M, ce a fost depusă pe numele acestuia, la dispoziția DIICOT BT ARAD, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a banilor, ce pot face obiectul reparării pagubelor produse prin activitățile infracționale, a confiscării speciale/extinse ori pot servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul dispoziţiilor art. 397 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 249 Cod procedură penală va menţine măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa procurorului din 5 ianuarie 2017 dată în dosarul nr. …/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Arad asupra sumei de 31.680 lei euro, depusă la BCR Sucursala Judeţeană Arad cu chitanţa nr. x din 6 ianuarie 2017. 

Cheltuieli judiciare.

Deoarece în cauză inculpaţii  urmează a fi condamnaţi, având în vedere durata procesului penal, complexitatea acestuia, cheltuielile determinate de desfăşurarea judecăţii, cele ocazionate de desfăşurarea urmăririi penale precum şi dispoziţiile art. 274 alin.1  Cod procedură penală va obliga inculpaţii să plătească statului suma de câte 14.000 lei fiecare cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apeluri DIICOT – Biroul Teritorial Arad, inculpaţii M şi K şi de părţile civile HC, AD, SC şi HM.

În apelul formulat de procuror s-a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală prin prisma omisiunii de a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, potrivit art. 7 al. 1 şi art. 4 al. 1 lit. a şi b din Legea nr. 76/2008.

Apelul inculpaţilor nu a fost motivat în scris ci doar oral în ziua judecăţii de către apărătorul din oficiu al acestora, care a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Apelul părţilor civile s-a referit la latura civilă a cauzei, solicitându-se obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri în cuantum de 10.000 euro reprezentând daune morale pentru fiecare parte civilă apelantă în cauză, raportat la suferinţele pe care le-au îndurat ca urmare a acţiunilor socialmente periculoase ale celor doi inculpaţi.

Examinând sentinţa penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept potrivit disp. art. 417 al. 2 C.p.p., instanţa a constatat că apelurile declarate de inculpaţii M şi K şi de părţile civile HC, AD, SC şi HM sunt nefondate, apelul declarat de DIICOT – Biroul Teritorial Arad fiind fondat, pentru următoarele considerente.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se poate constata că instanţa de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii, respectiv aceea că în perioada iulie 2014-iulie 2015, la date diferite şi prin acţiuni distincte, inculpatul M cu complicitatea inculpatei K a traficat în străinătate, în scop de exploatare, un număr de 25 cetăţeni români din judeţele … (10 persoane), ..(7 persoane), …(4 persoane) şi … (4 persoane), faptele întrunind elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de trafic de persoane în formă continuată (pentru 25 acte materiale) în forma prev. de art. 210 al. 1 lit. a şi b Cod penal rap. la art. 182 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal în ceea ce-l priveşte pe inculpatul M şi complicitate la această infracţiune conform disp. art. 48 al. 1 C.p.  rap. la art. 210 al. 1 lit. a şi b Cod penal rap. la art. 182 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal în ceea ce o priveşte pe inculpata K.

Din coroborarea întregului material probator existent la dosar, instanţa constată că infracţiunea reţinută în sarcina celor doi inculpaţi s-a realizat prin recrutarea persoanelor vătămate, care s-a făcut telefonic de către inculpatul M prin intermediul inculpatei K, care asigura traducerea, prin adăpostirea persoanelor vătămate în imobilele din localităţile Danstedt şi Konigslutter am Elm ot Lelm Untergasse, în imobile mobilate sumar, fiind nevoiţi să doarmă pe saltele, dotate cu aparate casnice defecte, cu toaleta şi duşul nefuncţionale, existând o mizerie în aceste imobile; prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate cărora li s-au prezentat condiţiile de transport, cazare, trei mese pe zi, program de muncă 8-10 ore pe zi, 30-40 euro/zi de persoană, încheierea unui contract de muncă, condiţii care nu au fost onorate de către inculpatul M.

De asemenea, inculpaţii au exploatat persoanele vătămate, majoritatea persoane vulnerabile, fără loc de muncă, cu un nivel redus al instrucţiei şcolare, cu copii minori în întreţinere, provenind din zone rurale, fără resurse financiare şi fără a avea cunoştinţă de limba germană, prin supunerea acestora la executarea unor munci în agricultură în condiţii de ploaie, încărcat piatră, cules de căpşuni pe timp de zi şi noapte, tratamentul la care au fost supuşi victimele fiind caracterizat prin agresivitate, acte de violenţă, discuţii pe ton ridicat, strigăte, adresarea de injurii, insulte, lipsirea de hrană, de apă şi condiţii decente de locuit, aceste elemente generând victimelor stări de temere, probleme de sănătate, repatrierea unora din persoanelor vătămate făcându-se cu ajutorul autorităţilor germane.

Astfel, instanţa de fond în mod corect a reţinut în sarcina inculpatului M fapta de a recruta, de a adăposti pentru a fi angajate în Germania prin inducerea în eroare cu privire la condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate, în scopul exploatării lor prin executarea unor munci cu încălcarea normelor privind aceste condiţii şi fără încheierea unor contracte de muncă, a celor 25 persoane vătămate, constituie infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 210 al. 1 lit. a şi b Cod penal rap. la art. 182 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal.

În privinţa inculpatei K s-a reţinut în mod corect săvârşirea acestei infracţiuni arătate mai sus în forma complicităţii, prev. de art. 48 al. 1 C.p.  rap. la art. 210 al. 1 lit. a şi b Cod penal rap. la art. 182 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal, constând în ajutorul dat inculpatului M, aceasta facilitând recrutarea victimelor prin traducerea convorbirilor telefonice ale inculpatului M, precizând condiţiile de muncă, salarizare, sănătate, a transmis prin traducere ordinele inculpatului M persoanelor vătămate.

Din coroborarea întregului material probator existent la dosar, instanţa de apel a tras concluzia că infracţiunile reţinute în sarcina celor doi inculpaţi au fost dovedite dincolo de orice dubiu, prezumţia de nevinovăţie fiind răsturnată în speţa de faţă, astfel că sancţionarea penală a inculpaţilor a intervenit într-o manieră temeinică şi legală.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului M, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., gradul de pericol social al infracţiunilor, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor, numărul relativ mare de persoane vătămate, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului, care nu a recunoscut săvârşirea faptelor, acesta având numeroase antecedente penale pentru diferite infracţiuni, însă hotărârile penale definitive prin care a fost condamnat anterior au fost pronunţate pe teritoriul Germaniei şi nu pot fi avute în vedere la stabilirea antecedentelor penale în sensul legii române, întrucât nu au făcut obiectul procedurii de recunoaştere reglementată de Legea nr. 302/2004, putând doar contura personalitatea inculpatului, iar raportat la aceste criterii, pedeapsa de 6 ani închisoare apare ca fiind corect individualizată.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei K, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., gradul de pericol social al infracţiunilor, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor, numărul relativ mare de persoane vătămate, dar şi circumstanţele personale ale inculpatei, care nu a recunoscut săvârşirea faptelor dar a fost prezentă la termenele de judecată, prezenţă care dovedeşte interesul pe care aceasta îl manifestă faţă de situaţia sa şi conştientizarea riscului pe care îl presupune aplicarea unei eventuale sancţiuni, s-au reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 75 al. 2 lit. b C.p. constând în aceea că de multe ori a încercat să tempereze atitudinea violentă şi agresivă a inculpatului M faţă de persoanele vătămate, să atenueze în anumită măsură consecinţele tratamentului aplicat acestora, fiind la rândul ei agresată de concubinul său, iar raportat la aceste criterii, pedeapsa de 2 ani închisoare apare ca fiind una corect dozată.

În privinţa modalităţii de executare a pedepselor, instanţa de apel constată că raportat la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului M, singura opţiune este cea de executare în regim de detenţie, însă în privinţa inculpatei K în mod corect s-a stabilit o altă modalitate de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării acesteia potrivit disp. art. 91 C.p., fiind îndeplinite condiţiile în acest sens, respectiv pedeapsa nu depăşeşte 3 ani închisoare, inculpata nu a mai fost anterior condamnată la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi existenţa aprecierii instanţei că aplicarea pedepsei este suficientă, nefiind necesară executarea pedepsei raportat la posibilităţile de îndreptare ale acesteia, fiind necesară însă supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, măsurile de supraveghere fiind de natură să conducă la reeducarea acesteia.

În ceea ce priveşte latura penală a cauzei, se poate constata că instanţa de fond a omis să dispună prelevarea probelor biologice de la cei doi inculpaţi, potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, această dispoziţie fiind obligatorie conform legii, raportat la natura infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea celor doi inculpaţi, respectiv la modalitatea de executare a pedepselor.

Analizând latura civilă a cauzei, se poate constata că inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească celor 25 părţi civile sume cuprinse între 1.000 euro şi 6.000 euro reprezentând daune morale, în funcţie de modalitatea de comitere a infracţiunii faţă de partea civilă în cauză, durata exploatării la care a fost expusă victima în Germania, natura daunelor morale suferite, în speţa de faţă fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unui prejudiciu cert, fapta socialmente periculoasă a inculpaţilor săvârşită cu vinovăţia cerută de lege, precum şi legătura de cauzalitate între acestea, fiind astfel pus în valoare principiul reparării integrale a prejudiciului.

Părţile civile apelante au solicitat majorarea cuantumului daunelor morale acordate la 10.000 euro fiecare, însă acest cuantum este exagerat în raport cu toate circumstanţele cauzei, acordarea unei sume superioare celor patru părţi civile apelante care provin din judeţul Arad ar reprezenta o îmbogăţire fără justă cauză, motiv pentru care se apreciază de instanţa de apel că nu se impune majorarea daunelor morale conform solicitărilor părţilor civile apelante, despăgubirea stabilită de către prima instanţă fiind una care acoperă integral prejudiciul moral suferit de către acestea.

În acelaşi timp, se poate constata că şi celelalte părţi civile au fost despăgubite în mod corespunzător, neimpunându-se majorarea sau micşorarea cuantumului daunelor morale acordate, acestea fiind acordate după criterii obiective, respectiv durata exploatării acestora de către cei doi inculpaţi, modalitatea concretă în care a fost creat prejudiciul moral, evaluarea daunelor morale făcându-se în raport de situaţia de fapt stabilită în dosar.

Se poate observa că pentru a fi garantată executarea despăgubirilor stabilite de către instanţă s-a dispus plata acestora din cauţiunile în sumă de câte 30.000 lei consemnate la Sucursala Arad şi s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită de procuror asupra sumei de 31.680 euro depusă la BCR Sucursala Judeţeană Arad, măsuri care apar ca fiind temeinice şi legale.

Aşa fiind, prin decizia penală nr. 1008/A din 27 septembrie 20188 Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins apelurile declarate de inculpaţii M şi K şi de părţile civile HC, AD, SC şi HM împotriva sentinţei penale nr. 230 din 29.05.2018 pronunţată de Tribunalul Arad.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a admis apelul declarat de către DIICOT – Biroul Teritorial Arad împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

S-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi rejudecând:

În baza art. 7 al. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii M şi K în vederea introducerii profilului genetic al acestora în S.N.D.G.J.

S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei penale apelate.

În baza art. 424 al. 2 rap. la art. 241 al. 1 lit. c din Cod procedură penală s-a constatat încetată măsura controlului judiciar pe cauţiune a inculpatului M la rămânerea definitivă a acestei hotărâri.

Domenii speta

Spete similare