Curtea de Conturi

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. ……………….

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1322

Şedinţa publică din  29 decembrie  2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:  ……………

GREFIER:  ………………….

Pe rol se află, în pronunţare, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii Judeţul Covasna,  Consiliul Judeţean Covasna, Ansamblul de Dansuri Trei Scaune – ............. Sfântu Gheorghe, Biblioteca Judeţeană “Bód Péter” Sfântu Gheorghe şi Muzeul Naţional Secuiesc în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României  şi  Camera de Conturi a Judeţului Covasna, pentru anularea, în parte, a încheierii nr.10/28.01.2014, pronunţată de către Comisia de soluţionare a contestaţiei din cadrul Curţii de Conturi a României şi  a deciziei nr.35/05.08.2013,  emisă de  Camera de Conturi a judeţului Covasna. 

Se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 17 noiembrie 2017, aşa cum s-au consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi –parte integrantă din prezenta sentinţă, pronunţarea fiind amânată la data de 4 decembrie 2017, apoi la 18 decembrie 2017 şi 29 decembrie 2017.

TRIBUNALUL

Asupra cererii de faţă, constată:

I. A. Prin cererea formulată şi înregistrată la această instanţă sub dosar nr. 296/119/2014, reclamantul Ansamblul de Dansuri Trei Scaune – ............., în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi a Judeţului Covasna, a solicitat:

- anularea măsurii de la punctul 10 din Decizia nr. 35/05.08.2013 a Camerei de Conturi a Judeţului Covasna emisă în baza procesului-verbal de constatare nr. 1317/26.06.2014/31289/26.06.2014, anexă la Raportul de audit financiar cu acelaşi număr, încheiate în urma acţiunii de audit financiar cu tema "Audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale unităţilor administrativ-teritoriale ale municipiului", efectuată la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna cu privire la punctul 13;

- anularea în parte a încheierii nr. 10 din 28.01.2014 a Curţii de Conturi a României prin care Comisia de soluţionare a contestaţiilor a dispus respingerea contestaţiei nr. 38971/28.08.2014 formulată de Ansamblul de Dansuri Trei Scaune - ............. împotriva măsurii menționate anterior prin decizia atacată;

- suspendarea executării actelor atacate până la pronunţarea unei hotărâri definitive asupra prezentei acţiuni în anulare;

În motivarea cererii, reclamantul arată că prin punctul 13 din decizia amintită şi punctul 10 din dispozitivul deciziei s-a stabilit de către Camera de Conturi a Judeţului Covasna  declanşarea procedurilor la ordonatorul terţiar de credite finanţat din bugetul local al UATJ Covasna- Ansamblul de Dansuri Trei Scaune-.............- de stabilire a întinderii prejudiciului estimat la suma de 22.194,51 lei ca rezultat al plăţilor efectuate de Ansamblul de Dansuri Trei Scaune-............. către SC ............. SRL.

În perioada 13.05.2013-05.07.2013 s-a efectuat un audit financiar de către auditorii publici B.M. şi K.K., din cadrul Curţii de Conturi Harghita, la sediul entităţii verificate -Ansamblul de Dansuri "TREI SCAUNE-............." unde, în opinia auditorilor, s-au constatat anumite abateri, respectiv că s-a plătit în baza Contractului de consultanţă nr.102/2012, suma de 22.194,51 lei fără respectarea prevederilor art. 3, alin 1 din OMFP nr. 946 /2005 care prevede: " În vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens."

Reclamantul  apreciază că a respectat în totalitate dispoziţiile art. 2 şi 3 din OMFP nr. 946/2005 care prevede: "art. 2.(1) Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi de standardele prevăzute în anexa nr. 1, măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi."

Art. 3. (1) în vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens.

(2) Componenţa, modul de organizare şi de lucru, precum şi alte elemente privind structura prevăzută la alin. (1) se stabilesc, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţilor  din  fiecare entitate publică, de către conducătorul acesteia.

(3) În vederea elaborării procedurilor formalizate pe activităţi, entităţile publice pot utiliza modelul prezentat în anexa nr. 2."

Astfel, reclamantul consideră că prevederile O.M.F.P. nr. 946/2005 nu interzic angajarea unui personal/societate calificată în vederea efectuării unei activităţi de consultanţă şi îndrumării a dezvoltării sistemului de control managerial. Ordinul nr. 946/2005, prevăzând doar că în vederea monitorizării/coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens.

În consecință,  se pot încheia cu terţe persoane, contracte de consultanţă, ceea ce a şi făcut. Or, SC ........ SRL a efectuat doar o activitate de consultanţă, iar  elaborarea efectivă, implementarea şi dezvoltarea sistemului managerial a fost executat de angajaţii societăţii.

De asemenea, apreciază că trebuie luată în considerare şi structura unităţii auditate la care se preconiza implementarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, pentru că în situaţia în care personalul angajat în unitate ar fi avut cât de cât pregătire în domeniu managerial, atunci poate nu ar fi fost imperios necesară angajarea unui consultant în domeniu, dar trebuie văzut că domeniul de activitate al unităţii controlate este cel artistic, personalul angajat este un personal cu pregătire în domeniu artistic, cu excepţia directorului a cărui pregătire este totuşi axată pe domeniul artistic, a unui economist, un contabil și  un îngrijitor, restul de 43 de persoane au calificare în domeniu artistic (a se vedea statul de funcţii şi organigrama entităţii). În aceste condiţii, reclamantul nu ar fi putut să demareze un proiect pe management cu structuri proprii, când nimeni nu are nici măcar cunoştinţe minime de management, fără a se face anterior o pregătire în acest sens de către o persoană specializată. Era imperios necesar să se angajeze un consultant în domeniu de management.

Consideră reclamantul că aplicarea unor norme nu se poate face fără luare în considerare a condiţiilor specifice  fiecărei entităţi în parte. Este absurd a se pretinde ca persoane fără o pregătire de specialitate să dezvolte şi să implementeze un sistem de control intern managerial.

Art. 3 alin 1 din OMFP nr. 946/2005 prevede că "în vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens.  Nu se interzice angajarea de personal/societate calificat/ă în vederea desfăşurării unei activităţi de consultanţă privind elaborarea şi îndrumării dezvoltării sistemului de control managerial.

În conformitate cu art. 11 din O.21/2007, instituţiile de spectacole sau concerte pot recurge la externalizarea, în condiţiile legii, a unor servicii, inclusiv a celor tehnice, administrative şi de producţie.

Așadar, instituţia are voie să externalizeze activităţile inclusiv administrative  si de producţie.

Consideră reclamantul  că art. 3 din OMF 946/2005 nu interzice contractarea unei activităţi de consultanţă în domeniu, dar a făcut dovada că implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, s-a efectuat de angajaţii instituţiei numiţi de conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă,

Contractul cu …………….. este un contract de consultanţă şi nu de desfăşurarea activităţii de implementare a sistemului managerial

În drept, s-au invocat art. 1 alin 2 din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, art. 64 din Legea nr. 94/1992 modificată prin Legea nr. 217/2008.

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.

B. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub dosar nr…………, reclamanții Judeţul Covasna şi Consiliul Judeţean Covasna prin preşedinte, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Covasna,  au solicitat următoarele:

- anularea încheierii nr. VI/10/28.01.2014 pronunţată de Departamentul de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ teritoriale cu privire la contestaţia formulată împotriva măsurilor dispuse la pct. II. 3-11 din decizia nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi Covasna, respectiv măsurile descrise la pct. II.5, 6, 7, 8, 9,10 şi 11 din partea dispozitivă a deciziei;

- anularea  procesului-verbal F.N./05.07.2013 a Camerei de Conturi a Judeţului Covasna, în ceea ce priveşte abaterile de la pct.  nr. 8, 9, 10, 11, 13, 14 şi 15;

- suspendarea executării actelor mai sus arătate în ceea ce priveşte punctele atacate.

În motivarea cererii se arată că prin contestaţia nr. 7271/20.08.2013, înregistrată sub nr. 1627/20.08.2013 la Camera de Conturi a judeţului Covasna, reclamanţii au solicitat anularea parţială a deciziei nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi a Judeţului Covasna.

Departamentul de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ teritoriale din cadrul Curţii de Conturi a României a admis în parte contestaţia lor cu referire la pct. II. 4 din decizia nr. 35/2013 a Camerei de Conturi Covasna, dar a respins în mod nelegal celelalte capete ale cererii, referitoare la pct. II.5, 6, 7, 8, 9,10 şi 11 din decizie.

1. Referitor la pct. II.5 din partea dispozitivă a deciziei cu privire la decontarea unor lucrări de deszăpezire a drumurilor judeţene, fără respectarea prevederilor contractuale şi fără bază legală, în contestaţie se arată că auditorii publici externi au constatat şi au reţinut efectuarea unor plăţi suplimentare în valoare de 36.483,82 lei, aferente perioadei ianuarie - februarie 2012, în raport cu valoarea contractată de 79.217 lei/lună, în condiţiile în care situaţia meteorologică nu justifică în totalitate prestaţiile cuprinse în situaţiile de lucrări de întreţinere iarnă.

Contractul de servicii de "întreţinere curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă în perioada 01.11.2011-15.03.2012" pentru drumurile judeţene cuprinse în lotul nr. 4 - Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului şi lotul nr. 5 - Baza de deszăpezire Comandău nr. 497/31.10.2011 a fost atribuit firmei SC …………. SRL, Întorsura Buzăului, prin procedura de licitaţie deschisă cu finalizare electronică, astfel:

- lotul nr. 4 - Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului - pentru suma de 44.430 lei/lună fără TVA;

- lotul nr. 5 - Baza de deszăpezire Comandău -pentru suma de 34.787,30 lei/lună fără TVA, rezultând în total 79.217 lei/lună fără TVA.

Confirmarea situaţiilor de lucrări s-a făcut pe baza datelor înscrise în Jurnalul de activitate pe timp de iarnă (document primar), informărilor zilnice, avizelor de însoţire a mărfii/bonurilor de transport şi starea vremii documentată corespunzător - site-ul INMH, prognoze meteo, avertizări meteo, datele referitoare la precipitaţii şi temperaturi întocmite de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna şi verificare efectivă în teren a serviciilor prestate.

Contravaloarea serviciilor prestate poate fi mai mică sau mai mare în perioada unei luni. Sumele contractate în valoare de 44.430 lei/lună fără TVA pentru lotul nr. 4 şi 34.787,30 lei/lună fără TVA pentru lotul nr. 5 nu pot fi sume fixe, putându-se deconta valori mai mici în lunile în care precipitaţiile au fost sub media anuală, sau se puteau deconta valori mai mari decât cele contractate în cazul în care precipitaţiile depăşeau media anuală, sau avertizări meteo.

Media anuală a precipitaţiilor - numărul zilelor cu ninsoare– este  prevăzută în „Instrucţiunile privind protecţia drumurilor publice pe timp de iarnă, combaterea lunecuşului şi a înzăpezirii" indicativ AND 525-2000.

Se consideră că afirmaţia auditorilor publici externi potrivit căreia „În urma analizei datelor meteorologice prezentate de Administraţia Naţională de Meteorologie, rezultă că în perioada 01.01.2012-29.02.2012, situaţia meteorologică nu justifică în totalitate prestaţiile cuprinse în situaţiile de lucrări de întreţinere” este netemeinică, având în vedere faptul că aceste date meteorologice se referă la situaţiile meteo extreme din perioada menţionată (coduri galbene sau portocalii) şi nu la media precipitaţiilor anuale sau alte fenomene meteo care justifică intervenţiile în plus faţă de cele contractate cum ar fi: chiciură, burniţă, grindină, măzăriche, transport zăpadă la sol etc.

Potrivit anexelor  nr.1-7 şi  nr.12-13, în lunile  ianuarie–februarie 2012 au avut loc mai multe fenomene meteo, astfel:

- 03.01.2012, ceaţă şi chiciură tare, nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia chiciurei justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr. 1);

-06.01.2012, ceaţă cu depunere de chiciură, vânt tare, lapoviţa şi transport zăpadă la sol. Nu sunt avertizări meteo extreme dar chiciura, vântul tare, şi transportul zăpezii la sol justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr.2);

-11.01.2012, ceaţă şi chiciură moale, nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia chiciurei moi şi a ceţii justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 5,06 to (anexa nr. 3);

-12.01.2012, ceaţă şi chiciură tare, nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia chiciurei moi şi a ceţii justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 7,06 to (anexa nr. 4);

-15.01.2013, ninsoare, ceaţă cu depunere de chiciură, transport zăpadă la sol. Nu sunt avertizări meteo extreme dar ninsoarea, ceaţa cu depunere de chiciură şi transportul zăpezii la sol justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 7,06 to (anexa nr. 5);

-16.01.2012, ceaţă, ninsoare, chiciură tare, transport zăpadă la sol. Nu sunt avertizări meteo extreme dar ninsoarea, ceaţa, chiciura şi transportul zăpezii la sol justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 6,06 to (anexa nr. 6);

-22.01.2012,  ceaţă cu depunere de chiciură, ninsoare şi transport zăpadă la sol. Nu sunt avertizări meteo extreme dar ninsoarea, ceaţa, chiciura  şi transportul zăpezii la sol justifică depăşirea cantităţii zilnice (anexa nr. 7);

-21.02.2012, ceaţă şi chiciură moale. Nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia ceţii şi a chiciurei justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr. 12);

-22.02.2012, ceaţă cu depunere de chiciură. Nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia ceţii şi depunerii chiciurei justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr. 13);

-23.02.2012, ceaţă cu depunere de chiciură. Nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia ceţii şi depunerii chiciurei justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr. 14);

-25.02.2012, ceaţă şi chiciură moale. Nu sunt avertizări meteo extreme, dar apariţia ceţii şi a chiciurei justifică depăşirea cantităţii zilnice cu 1,06 to (anexa nr. 15).

Aceste date primite de la Administraţia Bazinală de Apă Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna referitoare la fenomene meteo, cât şi cele de la Administraţia Naţională de Meteorologie şi Hidrologie au fost prezentate auditorilor publici externi, dar aceştia au reţinut numai datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie (cu fenomene meteo extreme) fără a lua în considerare datele furnizate de S.G.A Covasna.

Zona Întorsura Buzăului se situează aproximativ la aceeaşi altitudine ca şi zona Comandău (780 m Întorsura Buzăului, 1017 m Comandău) şi unde, potrivit datelor furnizate de Centrul meteorologic Transilvania Sud în perioada 01.01.2012-29.02.2012, s-au înregistrat mari variaţii de temperatură de exemplu 5,1 grade C în timpul zilei şi -7,5 grade C în timpul nopţii (data de 03.01.2012), 0,2 grade C în timpul zilei şi -2,2 grade C în timpul nopţii (data de 12.01.2012), 2,0 grade C în timpul zilei şi -13,3 grade C în timpul nopţii (data de 13.01.2012), 0,6 grade C în timpul zilei şi -8,1 grade C în timpul nopţii (data de 06.02.2012), 3,2 grade C în timpul zilei şi -3,8 grade C în timpul nopţii (data de 22.02.2012), 5,0 grade C în timpul zilei şi -14,8 grade C în timpul nopţii (data de 23.02.2012) etc, situaţii în care potrivit art. 6 din Normativul privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici utilizaţi pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă" indicativ NE 030 - 2004, în perioada de timp în care se manifestă variaţii de temperatură (de la temperaturi pozitive în timpul zilei, la temperaturi negative în timpul nopţii), se efectuează răspândiri preventive.

Cantităţile medii de amestec de nisip şi sare (20% sare) care se împrăştie pentru combaterea şi prevenirea zăpezii, gheţii şi poleiului sunt următoarele (art. 47 alin (l) NE 030 - 2004):

a) împrăştierea de combatere (curativă): 100-200 g/mp

b) împrăştiere preventivă: 50-100 g/mp.

Conform celor prezentate mai sus şi în cazul zonei Întorsura Buzăului se justifică depăşirea cantităţilor de materiale antiderapante contractate/lună în perioada 01.01.2012-29.02.2012.

Datele referitoare la cantităţile de precipitaţii, temperaturile minime şi maxime ale aerului şi viteza medie a vântului pot fi urmărite în anexa nr. 16, date care au fost puse la dispoziţia auditorilor publici externi ataşate notei de relaţii nr. 5319/18.06.2013, dar care nu au fost luate în considerare de auditorii publici.

Astfel, se consideră că sunt netemeinice afirmaţiile auditorilor publici externi referitoare la încălcarea art. 14 alin.(3) art. 20 alin (1) lit. h) şi art. 54 alin (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, din următoarele motive:

- cheltuielile nu au fost angajate fără baza legală (buget, achiziţie publică, contract);

- fondurile publice au fost administrate în condiţii de eficienţă (serviciile au fost urmărite şi verificate pe baza datelor înscrise în Jurnalul de activitate pe timp de iarnă (document primar), informărilor zilnice, avizelor de însoţire a mărfii/bonurilor de transport şi starea vremii documentată corespunzător), instrumentele de plată au fost însoţite de documente justificative (Jurnale de activitate, avize de însoţire pentru materialul antiderapant, prognoze meteo pe baza cărora s-au confirmat situaţiile de lucrări, facturi).

Având în vedere caracterul serviciilor contractate -întreţinere curentă a drumurilor pe timp de iarnă -deszăpezire, împrăştiere de materiale antiderapante, executarea acestor servicii depinde în totală măsură de condiţiile meteorologice -variaţiile de volum al precipitaţiilor şi de temperatură.

Contravaloarea serviciilor prestate poate fi mai mică sau mai mare în perioada unei luni. Sumele contractate în valoare de 44.430 lei/lună fără TVA pentru lotul nr. 4 şi 34.787,30 lei/lună fără TVA pentru lotul nr. 5 nu pot fi sume fixe, putându-se deconta valori mai mici în lunile în care precipitaţiile au fost sub media anuală, sau se puteau deconta valori mai mari decât cele contractate în cazul în care precipitaţiile depăşeau media anuală, sau avertizări meteo.

În conformitate cu contractul de prestări servicii nr. 497/31.10.2011 la articolul nr.4.1. prestatorul se obligă să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrările de „întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă în perioada 01.11.2011-15.03.2012, pentru drumurile judeţene cuprinse în lotul nr.4 baza de deszăpezire Întorsura Buzăului şi lotul nr.5 baza de deszăpezire Comandău" în perioadele convenite şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract. Preţul întregului contract de prestări servicii prevăzut este de 356.477,85 lei fără TVA rezultat din preţul prevăzut la art. 4.2 adică 44.430 lei/lună fără TVA, pentru lotul nr. 4 şi 34.787.30/lună fără TVA pentru lotul nr. 5 înmulţită cu perioada prevăzută la art. 5.1. din contract adică 4,5 luni (01.11.2011-15.03.2012). Nu s-a justificat încheierea unui act adiţional deoarece nu s-au depăşit prevederile contractuale nici cantitativ, nici valoric.

Conform art. 16.1. din contractul de prestări servicii nr. 497/31.10.2011 „pentru serviciile prestate, plăţile datorate de achizitor prestatorului sunt tarifele declarate în propunerea financiară, anexă la contract" şi coroborat cu art.16.3.1. „efectuarea de cantităţi de servicii suplimentare faţă de cantităţile prevăzute în ofertă, determinate de caz de forţă majoră sau condiţii meteorologice nefavorabile cu condiţia respectării preţurilor articolelor deviz din ofertă" fapt pentru care nu se justifica încheierea unui act adiţional deoarece în oferta şi în fişa de date a achiziţiei s-a solicitat pentru întreaga perioadă;

Conform celor de mai sus rezultă că nu s-au depăşit cantităţile şi nici preţul contractului, iar suma de 36.483,82 lei achitată a fost efectuată cu respectarea cadrului legal şi a clauzelor contractuale, fapt pentru care nu s-a încheiat act adiţional nefiind depăşita valoarea contractată pentru perioada 01.11.2011-15.03.2012.

2. Referitor la pct. II.6 din partea dispozitivă a deciziei cu privire la decontarea cheltuielilor cu serviciile de reprezentare juridică fără a se  respecta principiile unei bune gestiuni financiare şi contrar prevederilor legale, se arată următoarele:

Auditorii publici externi au reţinut că entitatea auditată  a angajat şi a plătit cheltuieli cu serviciile de reprezentare juridică în sumă de 41.697,48 lei, în condiţiile în care la data încheierii contractelor, avea organizat compartiment juridic.

Constituţia României, republicată, la art. 24 alin. (1) statuează că "Dreptul la apărare este garantat", iar la alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Sub această reglementare constituţională, legea organică - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - la art. 21, alin. (2) reglementează că "... preşedintele consiliului judeţean poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie."

Decizia de a recurge la serviciile oferite de avocat sau de consilierul juridic din cadrul aparatului de specialitate al autorităţii publice aparţine reprezentantului legal al UAT/autorităţi publice având în vedere mai multe aspecte şi anume:

- natura cauzei - complexitate, specificitate întru-un domeniu dat, grad de dificultate, volumul de muncă, practică şi experienţă în domeniul respectiv,

- numărul consilierilor juridici salariaţi,

- gradul de acoperire a timpului de lucru al consilierilor juridici cu activităţile curente - de zi cu zi şi alte procese în care asigură asistenţă şi reprezentare juridică.

Din cauza reducerilor posturilor impuse de lege şi aplicate la nivelul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Covasna, încă din 2010, când au fost desfiinţate două posturi de consilier juridic, aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Covasna suferă de o lipsă de consilieri juridici care să facă faţă activităţilor curente de redactare, verificare a legalităţii şi avizarea tuturor hotărârilor consiliului judeţean şi dispoziţiilor preşedintelui, de redactare şi avizare a tuturor contractelor, acordare de asistenţă juridică celorlalte compartimente din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, participare în comisii de evaluare a ofertelor de achiziţii publice şi de reprezentare juridică în faţa instanţelor de judecată etc. Consilierii juridici în 2011 au redactat, verificat şi avizat un număr  de 531 contracte, 348 dispoziţii ale preşedintelui, 190 hotărâri ale consiliului judeţean, iar  Judeţul Covasna respectiv Consiliul Judeţean Covasna a fost reprezentat într-un nr. de 38 procese noi, la care se adaugă cele aflate în curs din anii anteriori. Consilierii juridici în 2012 au redactat, verificat şi avizat un nr. de 594 contracte, 439 dispoziţii ale preşedintelui, 191 hotărâri ale consiliului judeţean şi Judeţul Covasna respectiv Consiliul Judeţean Covasna a fost reprezentat într-un nr. de 40 procese noi, la care se adaugă cele aflate în curs din anii anteriori.

Consilierii juridici din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Covasna nu pot asigura activităţile juridice de asistenţă şi reprezentare în faţa instanţei de judecată în cauze complexe, dificile, în care nu au experienţa necesară şi să facă faţă în acelaşi timp activităţilor curente arătate mai sus. De altfel, aşa cum corect au reţinut auditorii financiari, consilierii juridici conform rapoartelor de evaluare pentru anul 2012 au îndeplinit atribuţiile de reprezentare în faţa instanţelor de judecată într-un procent de 100%. Acest lucru înseamnă că timpul lor alocat pentru această atribuţie a fost acoperit în totalitate cu realizarea reprezentării în faţa instanţelor, ceea ce demonstrează fără echivoc necesitatea şi oportunitatea angajării unor servicii juridice de la un avocat.

Pe de altă parte, datorită specificului obiectului cauzelor pentru care au fost încheiate contracte de asistenţă şi reprezentare juridică, pentru a formula şi susţine apărările Consiliului Judeţean Covasna, este nevoie de o specializare şi experienţă în domeniul respectiv, pe care nici unul din consilierii juridici în momentul de faţă nu o are.

Pe de altă parte, potrivit art. I, alin. (1) al OUG nr. 26/2012, intrată în vigoare la data de 12.06.2012 (deci după încheierea contractului nr. 136734/2012 cu …….. SPRL înregistrat la Consiliul Judeţean Covasna sub nr. 4563/01.06.2012) "Autorităţile şi instituţiile publice locale [...] care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare."

În mod evident, prevederile prohibitive ale OUG nr. 26/2012 nu produc efecte juridice asupra contractului nr. 136734/2012, la data de 1.06.2012 fiind aplicabile prevederile constituţionale mai sus arătate, precum şi art. 21, alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare care, din contră, sunt permisive!

În ceea ce priveşte celelalte trei contracte încheiate, cu nr. 136748, 136749 şi 136750 din 17.10.2012, se arată că şi acestea îndeplinesc cerinţele de legalitate. Acestea au fost încheiate având în vedere prevederile art. I, alin. (2) din OUG nr. 26/2012 care prevede că "în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea: (…) b.) consiliilor judeţene (...) pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale." În acest sens, după intrarea în vigoare a OUG nr. 26/2012, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat Hotărârea nr. 144/2012 prin care a aprobat achiziţionarea unor servicii juridice în vederea formulării în numele judeţului Covasna şi a Consiliului Judeţean Covasna a contestaţiilor administrative împotriva notelor de stabilire a corecţiilor financiare arătate în anexa la hotărâre, precum şi pentru asistenţa juridică şi reprezentarea intereselor acestora în faţa instanţelor de judecată la toate gradele de jurisdicţie, după caz, până la obţinerea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în această cauză.

Auditorii financiari nu au făcut referire la această hotărâre de consiliu şi circumstanţele de ordin legal ale acesteia, cu toate că li s-a înmânat o copie a acestei hotărâri, precum şi un extras din OUG nr. 26/2012 pentru a înţelege mai bine speţa analizată.

Din simpla lectură şi interpretare a art. I alin. (2) din OUG nr. 26/2012 rezultă că în condiţiile OUG nr. 26/2012 este legal ca o autoritate a administraţiei publice locale să achiziţioneze servicii juridice chiar dacă are personal cu specialitate juridică angajat.

Auditorii publici  nu s-au referit nici la existenţa sau inexistenţa justificării temeinice a adoptării unei asemenea hotărâri de consiliu judeţean, condiţie prevăzută de OUG, ci au enunţat în mod unilateral că decontările cheltuielilor cu serviciile de reprezentare juridică nu respectă principiile unei bune gestiuni financiare şi contrar prevederilor legale, însă nu au arătat un text legal care ar interzice achiziţionarea de servicii juridice când afirmă că acest lucru este nelegal.

Se solicită a se reţine că, aşa cum rezultă din prevederile legale mai sus enunţate, este legal ca o autoritate a administraţiei publice locale să achiziţioneze servicii juridice chiar dacă are în structura proprie angajat personal cu calificare juridică -consilieri juridici.

Într-o altă ordine de idei, o autoritate a administraţiei publice, la adoptarea actelor administrative trebuie să analizeze problemele supuse deliberării sub trei aspecte esenţiale şi anume: necesitatea adoptării actului administrativ, legalitatea măsurii care urmează a se reglementa şi oportunitatea luării deciziei.

În principiu, aceste aspecte privesc pe de o parte, libertatea de iniţiativă şi apreciere a organului administrativ (necesitatea şi oportunitatea luării uneia sau a mai multor măsuri), iar pe de altă parte, cea mai importantă -legalitatea măsurii.

Prin analiza necesităţii luării unei măsuri, organul administrativ apreciază dacă este nevoie sau nu de o anumită reglementare, respectiv oportunitatea este libertatea de apreciere acordată administraţiei ca aceasta să poată acţiona la un moment dat cu o anumită intensitate şi într-o anumită întindere.

Este deci dificil pentru o entitate străină de organul administrativ emitent să stabilească oportunitatea sau necesitatea unui act administrativ.

Se apreciază că în măsura în care se interzice sau îngrădeşte unei unităţi administrativ-teritoriale sau autorităţi a administraţiei publice locale dreptul de a fi asistat de un avocat, ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri a unui drept fundamental constituţional şi anume dreptul la apărare (art. 24 din Constituţia României).

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte condiţiile de stabilire a răspunderii patrimoniale, stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, la data formulării acţiunii nu se poate vorbi despre o eventuală stabilire exactă a întinderii prejudiciului, recuperarea acestuia şi angajarea răspunderii patrimoniale conform prevederilor Codului Muncii, aşa cum au recomandat auditorii financiari, deoarece la data prezentei eventualul prejudiciu arătat de auditorii financiari nu există, nu este cert, lichid şi exigibil.

Contractele de reprezentare şi asistenţă juridică menţionate în procesul-verbal de control  încă îşi produc efectele juridice în sensul că procesele pentru care a fost angajată asistenţă juridică şi reprezentare se află pe rolul instanţelor de judecată. Totodată în măsura în care Judeţul Covasna/Consiliul Judeţean Covasna are câştig de cauză, cheltuielile de judecată (onorariul avocaţional -valoarea contractelor nr.136734/2012, 136748, 136749 şi 136750 din 17.10.2012) vor fi recuperate de la partea adversă.

Soluţionând contestaţia, comisia a înlăturat susţinerile reclamanţilor şi a menţinut măsurile dispuse prin Decizia 35/2013 a Camerei de Conturi Covasna pentru simplul motiv că nu am respectat dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2), lit. b) din OUG nr. 26/2012 şi că aspectele prezentate de noi sunt în contradicţie cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea administrării fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă.

Se arată că susţinerile din încheierea şi decizia atacate nu pot fi primite pentru următoarele motive:

OUG nr. 26/2012, cu toate că organele Curţii de Conturi nu o recunosc în totalitate, la articolul 1 interzice într-adevăr angajarea de servicii juridice în cazul în care autorităţile publice au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică. Aceeaşi ordonanţă, la alineatul următor prevede că "(2) În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea: (...) b) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale."

Analizând aceste aspecte legale reclamanţii concluzionează următoarele:

Este permisă şi este legală angajarea unor servicii juridice în cazul  situaţiilor temeinic justificate şi cu aprobarea consiliului judeţean.

Deoarece legea civilă dispune numai pentru viitor, interdicţia enunţată la art. 1, alin. (1) al OUG nr. 26/2012 nu este aplicabilă contractelor de asistenţă juridică încheiate anterior intrării ei în vigoare, per a contrario angajarea serviciilor juridice anterior intrării în vigoare a acesteia este legală. Mai mult, potrivit  art. XVII din OUG nr. 26/2012, "(1) Contractele de servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare, precum şi cele încheiate în condiţiile Legii nr. 672/2002. republicată, pentru asigurarea activităţii de audit intern, aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân valabile în condiţiile în care au fost încheiate."

Aprecierea măsurii angajării cade în sarcina consiliului judeţean în speţa noastră, în condiţiile art. 1 alin. (2) din OUG nr. 26/2012.

Având în vedere cele de mai sus, susţinerile auditorilor publici externi ai Camerei de Conturi Covasna şi a Curţii de Conturi privind nelegalitatea angajării unor servicii juridice sunt neîntemeiate.

Este de observat că, în ceea ce priveşte contractul nr. 136734/2012 încheiat cu ………… SPRL, înregistrat la Consiliul Judeţean Covasna sub nr. 4563/01.06.2012, interdicţiile instituite potrivit art. 1 din OUG nr. 26/2012 nu sunt incidente, contractul fiind legal încheiat.

În ceea ce priveşte celelalte contracte, înregistrate sub nr. 136748/17.10.2012, 136749/17.10.2012 şi 136750/17.10.2012, se susţine că sunt îndeplinite prevederile legii speciale şi anume art. 1 alin (2) din OUG nr. 26/2012, existând la baza acestora o justificare temeinică şi Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna nr. 144/2012.

3. Referitor la pct. II.7 din partea dispozitivă a Deciziei cu privire la angajarea şi plata unor cheltuieli de elaborare a unui studiu, fără a se respecta prevederile legale cu privire la buna gestiune financiară, se arată următoarele:

Cu toate că s-au pus la îndemâna auditorilor publici externi documentele prin care s-a demonstrat necesitatea angajării serviciului de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin din cadrul proiectului Drumul apelor minerale - Lot 1 (Legea nr. 85/2003 - Legea minelor) şi cadrul financiar pentru a putea fi ordonanţat şi plătit acest serviciu (Extras din Bugetul proiectului mai sus menţionat, unde la cap. 3 subcapitolul 3.1. la Investigaţii de teren este prevăzută suma de 81.337,00 Euro şi angajamentul beneficiarilor locali în formă autentică), auditorii publici externi nu au ţinut cont de aceste documente şi au încercat să analizeze această cheltuială ca o cheltuială de sine stătătoare care nu ar avea legătură cu proiectul în cauză.

Afirmaţia auditorilor publici externi din procesul-verbal de constatare nr. 6141/05.07.2013 pagina 593 alineat 6, cum că „A.N.R.M. Bucureşti a refuzat aprobarea fişelor transmise motivând refuzul prin faptul că fişele perimetrelor de explorare nu sunt întocmite conform cerinţelor legii", nu este adevărată deoarece în adresele menţionate (nr.300598, nr.300599 şi nr.300600 din 08.03.2012) nu se regăseşte nicăieri faptul că se refuză aprobarea fişelor transmise. În aceste adrese A.N.R.M. descrie fazele care trebuie parcurse până la obţinerea licenţelor de dare în explorare. Chiar autoritatea mai sus menţionată precizează la penultimul alineat că trebuie prezentate Programele de explorare şi Proiectele de refacere a mediului. Aceste două cerinţe fac obiectul contractului încheiat cu PFA P.E..

Auditorii publici externi la pagina 592 primul alineat menţionează că potrivit  conducerii localităţilor implicate, rezultă că „posibilităţile de finanţare a unor astfel de investiţii sunt limitate". În aceste adrese respectiv declaraţie reprezentanţii localităţilor în cauză exprimă faptul că însuşesc necesitatea obţinerii acestor licenţe şi că vor contribui financiar la asigurarea sumelor necesare obţinerii acestora.

Licenţele de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Bai, Vâlcele si Belin, judeţul Covasna sunt eliberate de către Agenţia Naţionala a Resurselor Minerale pe baza unei documentaţii. Acest lucru este prevăzut în legislaţia în vigoare. În cazul în care se va recupera "aşa-zisul prejudiciu" de la PFA P.E., dreptul de proprietate intelectuală asupra documentaţiei întocmite şi ca atare documentaţia în sine vor  fi pierdute, astfel că pentru a primi aceste licenţe instituţia reclamantă va fi nevoită să încheie un nou contract cu un alt specialist. Acest lucru va produce întârzieri de minimum 2 ani şi pune în pericol funcţionarea acestor obiective, ceea ce înseamnă nerealizarea obiectivului principal al proiectului Drumul apelor minerale - Lot.l. Nerealizarea obiectivului unui proiect din fonduri europene înseamnă implicit returnarea fondurilor obţinute. Returnarea acestor fonduri pune presiune asupra bugetului instituţiei şi, implicit, asupra bugetului naţional.

Oportunitatea elaborării programelor de explorare pentru apele minerale terapeutice din perimetrele Malnaş Băi, Vâlcele şi Belin rezultă din articolul 2 - Legea Minelor - 85/2003, care precizează resursele minerale care fac obiectul acestei legi, printre care se regăsesc şi „apele minerale terapeutice". Prin urmare, exploatarea şi valorificarea acestora se poate realiza numai pe baza licenţelor de explorare şi de exploatare, ceea ce a stat la baza încheierii contractelor menţionate, care au ca primă etapă derularea unui program de explorare, cu scopul final de obţinere a licenţelor de exploatare.

Pentru a accelera din start obţinerea licenţelor de explorare, prin contract s-a prevăzut înaintarea fişei perimetrului la ANRM în vederea acceptării în principiu, în prealabil, a zonei în care se vor desfăşura lucrările de explorare anticipate şi necesare.

Prin răspunsul dat ANRM ia cunoştinţă de cele 3 solicitări (Malnaş Băi, Vâlcele şi Belin) şi precizează necesitatea trimiterii documentelor de avizare (confirmare) de la organele judeţene referitor la monumentele istorice, culturale, religioase, rezervaţii naturale şi zone de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă -concomitent cu fişa perimetrului corectată. Indicaţiile privind corectarea perimetrului s-au realizat imediat după primirea adresei ANRM şi aceste „fişe de perimetru corectat " au şi fost trimise de către consiliile locale interesate la cele 3 organe judeţene (monumente, mediu şi apă) în vederea obţinerii avizelor. Aceeaşi "fişă de perimetru corectată" la toate cele trei obiective constituie prima planşă a celor 3 programe şi proiecte predate conform contractului. Numai un control tendenţios putea să omită aceste realităţi de proiectare pe perimetre "corectate" conform elementelor date de ANRM în cele trei adrese de răspuns.

Prin urmare, cu perimetrul "corectat" proiectarea lucrărilor de explorare nu trebuia şi nu a fost stopată, chiar dacă n-au fost obţinute în timp util avizele de la organele judeţene menţionate.

Prima planşă din fiecare program de explorare predat beneficiarului reprezintă „fişa perimetrului corectată" după observaţiile ANRM. Aceasta ţine cont şi de existenţa perimetrelor de exploatare SNAM pentru ape minerale naturale, situate în aceeaşi zonă în cazul obiectivelor Malnaş Băi şi Vâlcele, care trebuiau evitate de către perimetrele de explorare date în fişa perimetrului.

Prin urmare, „fişele de perimetru corectate" au fost folosite de consiliile locale interesate pentru solicitarea avizelor de la autorităţile judeţene în domeniu şi sunt cuprinse şi în programele şi proiectele elaborate ca un element de bază la materialele grafice.

Faptul că primăriile interesate n-au obţinut toate avizele de la autorităţile judeţene în domeniu nu a însemnat întreruperea elaborării documentaţiilor contractate, având la bază suportul „fişelor perimetrelor de explorare corectate" conform observaţiilor ANRM.

Se accentuează că nu se putea înainta la ANRM fişa perimetrului fără avizele organelor judeţene menţionate, pe de altă parte contractul nu condiţionează realizarea programelor şi proiectelor de avizele organelor judeţene de cult, mediu şi apă.

Reprezentanţii Curţii de Conturi din Miercurea-Ciuc (jud. Harghita) au dorit neapărat, nu se ştie din ce motive, să găsească un „ţap ispăşitor" în persoana autorului documentaţiilor de proiectare pentru explorare la cele trei obiective, în loc să sugereze o soluţie simplă şi eficientă de grăbire a obţinerii avizelor de la cele trei autorităţi judeţene de către consiliile locale Malnaş Băi, Vâlcele şi Belin şi înaintării acestora împreună cu „fişele perimetrelor corectate" la ANRM, respectiv a programelor de explorare şi a proiectelor de refacere a mediului, pentru obţinerea licenţelor de explorare.

S-a considerat oportună alegerea acestei opţiuni cu stabilirea unor termene clare pentru această variantă şi aplicarea unor sancţiuni în cazul neîndeplinirii sau depăşirii termenelor fixate, de către Curtea de Conturi.

Anularea promovării documentaţiilor contractate şi executate ar aduce numai pagube şi întârzieri în punerea în valoare a resurselor de apă minerală din cele trei perimetre în domeniul turismului balnear.

Având în vedere că programele contractate şi predate CJ Covasna corespund scopului şi obiectivelor propuse, respectiv obţinerea licenţelor de explorare, ideea elaborării altor proiecte care să acopere mai corespunzător problema, ar fi inutilă şi total neraţională.

4. Referitor la măsurile de la pct. II. 8 din Decizia nr. 35/2013 cu privire la nerestituirea către bugetul de stat a sumelor neutilizate, alocate prin H.G. nr. 255/03.04.2012 din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se arată:

Prin Hotărârea Guvernului nr. 255/03.04.2013, s-a alocat Consiliului Judeţean Covasna suma de 4.880 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale (poziţia 490 din anexă), în urma iniţierii unui proiect de hotărâre de guvern de către Instituţia Prefectului Judeţului Covasna şi a Consiliului Judeţean Covasna.

Destinaţia sumelor alocate este prevăzut în art. 1 a hotărârii, respectiv "pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile".

Cu suma de 4880 mii lei, sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, a fost rectificat bugetul Consiliului Judeţean Covasna (Hotărârea nr. 60/2012 anexat), iar la partea de cheltuieli suma a fost alocată proiectului "Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Covasna", proiect finanţat din Programul Operaţional Sectorial "Mediu", unde contribuţia Consiliului Judeţean Covasna este de 14.231 mii lei.

După apariţia O.U.G nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, auditorii Camerei de Conturi Covasna şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Covasna au efectuat verificarea modului de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, conform H.G. nr. 255/2012.

Nota de constatare nr. 1059/03.07.2012 a fost restituită nesemnată (adresa nr. 5581/17.07.2012) pentru motivul că echipa de verificare a considerat cofinanţare la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, aflată în derulare la data de 08.05.2012, numai suma de 2.268.779 lei, deşi cofinanţarea la valoarea rămasă de executat la cele 5 proiecte este de 16.626.303 lei (anexă depusă împreună cu adresa nr. 5581/2012).

Se arată că în anexa 2 la Nota de constatare nr. 1059/2012, nu este luată în considerare cofinanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectelor aflate în derulare la data de 08.05.2012, contrar prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul de convergenţă.

Reclamanţi arată că opinia lor este susţinută şi de Decizia nr. 558/24.05.2012 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia "Constată că dispoziţiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, care au făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituţionale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 şi neutilizate de către unităţile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi nu au avut în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012."

Astfel, reclamanţii consideră că au procedat în litera şi spiritul prevederilor legale, având în derulare 5 proiecte cu finanţare externă nerambursabilă la data de 08.05.2012, la care valoarea cofinanţării la valoarea rămasă este de 16.626 mii lei, mult peste suma acordată prin HG nr. 255/2012.

Conform celor de mai sus rezultă că susţinerea Curţii de Conturi din încheierea nr. VI.10/2013 privind "fundamentarea necesarului de fonduri, respectarea destinaţiei sumelor aprobate, precum şi raportarea unor date nereale privind utilizarea sumelor" nu este susţinută cu probe de către organele Curţii de Conturi, realitatea fiind alta.

Necheltuirea sumelor alocate se datorează dificultăţilor întâmpinate în derularea proiectelor, respectiv la derularea procedurilor de achiziţie publică - fiind formulate mai multe contestaţii, dintre care unele au fost soluţionate recent chiar de Curtea de Apel Braşov. în acest sens, acordurile de finanţare au fost prelungite până în 31.12.2015.

În condiţiile create în urma constatărilor organelor Curţii de Conturi, având în vedere disponibilităţile financiare restrânse ale Consiliului Judeţean Covasna, precum şi prelungirea termenelor de implementare pentru finalizarea proiectelor, trebuie să se apeleze la împrumuturi bancare (a se vedea Contractul de  împrumut anexat).

În concluzie, rezultă fără echivoc faptul că măsurile dispuse de Curtea de Conturi îngreunează implementarea proiectelor Consiliului Judeţean Covasna şi cresc în mod nejustificat datoriile noastre faţă de bănci plătibile din banii publici.

5. Referitor la măsurile de la pct. II. 9-11 din decizie, în ceea ce priveşte constatările auditorilor publici externi rezultate în urma acţiunii de audit efectuate la entităţi subordonate care au beneficiat de transferuri de fonduri publice, se arată că Biblioteca Judeţeană Bod Peter, Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune" - ............." şi Muzeul Naţional Secuiesc sunt instituţii publice subordonate Consiliului Judeţean Covasna, cu personalitate juridică. Astfel,  aceste entităţi auditate au formulat propriile contestaţii pe care le-au înaintat Camerei de Conturi a jud. Covasna, dar la care nu au primit răspuns.

Având în vedere că faptele care constituie abatere în opinia auditorilor financiari constatate la nivelul acestor entităţi au fost consemnate şi în Decizia nr. 35/05.08.2013, respectiv încheierea nr. VI/10/2014 care formează obiectul prezentei sesizări, reclamanţii formulează  următoarele argumente, pentru anularea punctelor II.9-11 din decizie.

În fapt, la  data de 15.10.2012, între Biblioteca Judeţeană „Bod Peter", Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune-............." şi Muzeul Naţional Secuiesc şi SC ........ SRL s-au încheiat contracte de consultanţă privind servicii de consultanţă pentru dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi, în conformitate cu prevederile OMFP. 946/2005.

Auditorii Camerei de Conturi constată că valoarea cheltuielilor de consultanţă, în sumă de 80.654,56 lei, a fost angajată şi plătită fără a respecta prevederile art. 5 din OG. 119/1999 şi pct.l din Instrucţiunile aprobate prin OMFP.1792/2002 cu privire la buna gestiune financiară şi concluzionează că activitatea de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/ managerial nu poate constitui obiectivul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane. De asemenea, auditorii menţionează că documentele justificative prezentate nu atestă realizarea activităţii de consultanţă.

Faţă de aceste constatări netemeinice şi  pe alocuri superficiale ale Camerei de conturi, s-a formulat o contestaţie, care a fost respinsă prin încheierea atacată.

Având în vedere că din încheierea nr.VI/10/28.01.2014 a Curţii de Conturi a României reiese o analiză superficială şi o neînţelegere profundă a stării de fapt, împotriva actului de respingere în cauză este de observat că nu există nicio interdicţie legală de a încheia contracte de consultanţă privind implementarea controlului intern/managerial.

Acest lucru reiese şi din faptul că nu există nicio menţiune în procesul verbal încheiat de auditorii publici externi privind încălcarea vreunei interdicţii legale de a încheia un contract de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/managerial cu terţe persoane. De asemenea,  în baza argumentelor prezentate mai jos, recomandările formulate de auditorii Camerei de conturi sunt nefondate şi se solicită  anularea acestor recomandări.

Obligaţia implementării sistemului de control intern/managerial este prevăzută de OMFP.946/2005, care prevede la art.2: "conducătorul fiecărei entităţi publice dispune ... măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/ managerial". Din cauza faptului că nu există specialişti în cadrul entităţilor controlate, conducătorul acestora, în toate cele trei cazuri, a considerat că în vederea conformării cu prevederile OMFP. 946/2005, trebuie angajat un prestator extern, care are cunoştinţe în domeniul implementării controlului intern/managerial şi care va asigura îndrumarea grupului de lucru constituit în conformitate cu prevederile art.3 din OMFP. 946/2005.

Se combate prin acest argument  şi constatarea Curţii de Conturi cu privire la faptul că "Mai mult, Consiliul Judeţean în calitate de ordonator principal de credite prin personalul propriu este obligat să cunoască scopul, atribuţiile şi obiectivele pentru care au fost înfiinţate şi funcţionează aceste entităţi, acordându-le în acest sens asistenţă de specialitate". Se solicită a se observa că în ultima perioadă, prin măsurile drastice de reducere a personalului şi interdicţia de a angaja personal nou, impuse de lege, Consiliul judeţean se află în situaţia unei lipse acute de personal de specialitate, ceea ce i-a făcut imposibilă asumarea rolului de îndrumător în acest domeniu al controlului intern/managerial.

Un management eficient înseamnă luarea unor decizii care sunt în interesul entităţii publice, iar decizia managerului entităţii de a contracta servicii de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/managerial a fost în interesul entităţii pentru că s-a urmărit respectarea întocmai a prevederilor legale.

Se arată că serviciile de consultanţă se referă la îndrumare şi nicidecum la realizarea sistemului de control intern/managerial, care este sarcina grupului de lucru constituit în cadrul fiecărei entităţi. Tocmai de aceea, activitatea consultantului se încheie în momentul în care, împreună cu grupul de lucru se face o radiografie a instituţiei şi, în baza reglementărilor OMFP nr.946/2005, se stabilesc măsurile care trebuie implementate în cadrul entităţii. Finalitatea activităţii consultantului este o listă cu măsurile ce trebuie implementate în cadrul entităţii, împreună cu termene de realizare şi persoane responsabile. Implementarea în sine, aşa cum prevede actul normativ, cade în sarcina şi este realizată de către grupul de lucru din cadrul entităţii!

a.) Argumentul auditorilor Camerei de conturi, potrivit căruia "în condiţiile în care ... Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează implementarea sistemelor de control intern/managerial, aceste activităţi nu pot constitui obiectul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane", este total greşită, pentru că atunci acelaşi argument ar trebui să funcţioneze şi în ce priveşte auditul intern, adică auditul intern nu ar putea fi contractat cu prestatori externi, ţinând cont de faptul că prevederi similare celor invocate de auditorii Camerei de conturi există şi în cuprinsul Legii nr.672/2002 privind auditul public intern (republicată), care stipulează că Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern îndrumă metodologic şi supraveghează activitatea de audit public intern (art.8). Totuşi, până la data de 12 iunie 2012 auditul intern putea fi prestat de prestatori externi, iar la data respectivă acest lucru s-a interzis expres prin OUG 26/2012.

Pe logica prezentată mai sus, se consideră că directorii entităţilor au acţionat conform prevederilor legale atunci când au încheiat contractele de prestări servicii pentru implementarea sistemului de control intern/managerial, iar dacă legiuitorul avea intenţia de a interzice acest lucru, o făcea expres printr-un act normativ similar cu cel prin care s-a interzis prestarea serviciilor de audit intern de către terţe persoane din afara entităţii publice.

Se consideră, totodată, că auditorii Curţii de conturi sunt în eroare atunci când fundamentează opinia lor cu privire la interdicţia efectuării îndrumării activităţii de implementare a controlului intern/managerial pe argumente cu privire la necesitatea implementării sistemului de control intern/managerial de către "o structură" sau "toţi angajaţii" sau "în responsabilitatea managementului" entităţii publice, pentru că de fapt nu se pune problema ca prestatorul extern să implementeze sistemul de control intern/managerial în locul managementului sau al salariaţilor entităţii publice. Prestatorul extern doar arată modul cum trebuie abordată problema controlului intern/managerial, etapele ce trebuie parcurse şi în general îndrumă grupul de lucru constituit la nivelul entităţii publice cu privire la paşii ce trebuie urmaţi pentru a finaliza cu succes procesul implementării controlului intern/ managerial Acest lucru este firesc, întrucât numai structurile entităţii publice cunosc în profunzime entitatea respectivă şi pot aduce deciziile cele mai pertinente în diversele faze ale implementării controlului intern/managerial, sarcina prestatorului fiind aceea de a îndruma paşii acestora în procesul implementării controlului intern/managerial.

b.) În ceea ce priveşte argumentul auditorilor Curţii de conturi cu privire la faptul că documentele justificative nu atestă realizarea activităţii de consultanţă, considerăm că acest argument este o constatare superficială, având în vedere că s-a pus la dispoziţia acestora întregul dosar care conţine, pe lângă documentarea întregului proces şi procese verbale şi minute ale şedinţelor de implementare a diferitelor faze a controlului intern/managerial. Tocmai de aceea, considerăm că este de-a dreptul jignitoare şi de o profundă superficialitate observaţia din încheierea nr.VI/10/28.01.2014 al Curţii de Conturi a României, prin care se menţionează că "în ceea ce priveşte realizarea serviciului prestat, entitatea audiată face trimitere la un dosar şi nişte minute de întâlniri, care în opinia acesteia, ar reprezenta sistemul de control intern/managerial.", având în vedere că acel dosar de sute de pagini documentează toate etapele parcurse de consultant, împreună cu membrii grupului de lucru, iar acele "nişte minute" reprezintă de fapt o scurtă trecere în revistă a participanţilor şi a etapelor parcurse cu ocazia fiecărei întâlniri. Dacă auditorii publici ai Curţii de Conturi ar fi analizat mai detaliat acele documente, atunci şi-ar fi dat seama de eroarea în care se află în ceea ce priveşte constatările lor.

c.) Referitor la argumentul auditorilor Camerei de Conturi cu privire la faptul că "prin angajarea şi decontarea acestor cheltuieli din fonduri publice au fost încălcate principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economicităţii  şi eficienţei cheltuielilor, aşa cum se prevede la pct.l din Instrucţiunile aprobate prin OMFP. 1792/2002, art.5(l). din OG nr.11/1999, art. 20(1) lit.h şi art. 23 (1) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare", se arată că aceste  articole de legi conţin formulări generale, iar auditorii Camerei de Conturi nu specifică în mod concret de ce consideră că nu s-au respectat principiile unei bune gestiuni financiare. Se consideră că în mod normal, auditorii ar fi trebuit să indice dacă la baza constatării lor au stat termenii contractuali (preţ, termene) sau calitatea lucrării ori alte elemente, dar aceştia s-au rezumat la a constata că banii publici nu au fost cheltuiţi în condiţii de eficienţă/economice, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la fundamentarea deciziei lor.

Detaliind, argumentele auditorilor Curţii de conturi se bazează pe următoarele texte de lege:

• Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale:

Art. 20: Rolul, competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale

(1)Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale:

h). administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficientă; Art. 23: Responsabilităţile ordonatorilor de credite

(l)Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

• O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, Art. 5: Buna gestiune financiară

(l) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

(2) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

• Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, aprobate prin OMFP. 1792/2002

1. Angajarea cheltuielilor. Înainte de a angaja şi a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice măsură care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor, în acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie să fie precedată de o evaluare care să asigure faptul că rezultatele obţinute sunt corespunzătoare resurselor utilizate.

Se menţionează că toate entităţile în cauză din subordinea entităţii reclamante au respectat toate prevederile legale cu privire la achiziţia acestor servicii de consultanţă. Achiziţia a primit viză de control financiar preventiv. Mai mult, s-a procedat la derularea achiziţiei prin SEAP, deşi obligativitatea acestui lucru nu este prevăzută prin lege în cazul achiziţiilor de acest gen.

d.) Se apreciază că auditorii publici nu cunosc un principiu de drept fundamental quae lex non prohibet, debent permissa videri, stabilind că nu există bază legală pentru cheltuiala efectuată pentru consultanţă. S-a  arătat, prin prezenta contestaţie, că nu există nici o interdicţie legală de a încheia contracte de consultanţă privind implementarea controlului intern/managerial, ceea ce, în interpretarea noastră înseamnă, că nu ar trebui să existe, nici o restricţie legală cu privire la angajarea şi plata acestor servicii. În lumina celor de mai sus, considerăm că logica celor de la Curtea de Conturi este una clar eronată şi nu serveşte la altceva, decât la încercarea de a argumenta cu orice preţ o abatere, care de fapt nici nu există.

e.) În ceea ce priveşte observaţia organelor Curţii de Conturi cu privire la faptul că nu ar exista decizii de constituire a structurilor însărcinate cu elaborarea şi implementarea sistemului de control intern/managerial, se arată că aceste decizii există, şi au fost puse în aplicare, din moment ce, în afară de existenţa fizică a acestor decizii, se poate observa din tot dosarul de lucru cu privire la prestaţia consultantului, că se face referire permanentă la grupul de lucru.

C. Prin cererea de chemare în judecată  înregistrată la Tribunalul Covasna  sub număr  dosar  ……….,  reclamanta Biblioteca Judeţeană "Bod Peter"  a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi a judeţului Covasna:

- anularea, în parte, a încheierii nr. VI/10/28.01.2014 emise de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, în ceea ce priveşte respingerea contestaţiei formulate împotriva constatărilor de la pct. I. 12 şi împotriva măsurilor dispuse la pct. II. 9 din decizia nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi Covasna;

-anularea, în parte, a deciziei nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi Covasna, în ceea ce priveşte constatările de la pct. I. 12 şi măsurile dispuse la pct. II. 9,precum şi  anularea, în parte, a procesului-verbal de constatare din 05.07.2013 şi a raportului de audit financiar nr. 1429/10.07.2013;

-suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ.

În motivarea acţiunii, se arată că Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, prevede în sarcina instituţiilor publice obligaţia elaborării, dezvoltării şi implementării sistemului de control intern/managerial.

Astfel, la art. 2 alin. (1) din O.M.F.P. nr. 946/2005 este prevăzut cu titlu obligatoriu: "conducătorul fiecărei entităţi publice dispune (...) măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor, formalizate pe activităţi".

Biblioteca Judeţeană "Bod Peter" nu dispune de personal propriu de specialitate în acest domeniu managerial, nu are specialişti sau angajaţi cu pregătire şi cunoştinţe necesare în acest domeniu, fără de care nu are resursele profesionale necesare pentru elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, potrivit OMFP Publice nr. 946/2005.

Reclamanta este o bibliotecă publică în care directorul are o pregătire de bază în filologie, deci în ştiinţe umaniste, în acord cu profilul instituţiei, iar personalul instituţiei se compune dintr-un director adjunct economic, un personal minim de îngrijire şi deservire, precum şi personal de specialitate (bibliotecari), astfel cum rezultă din Statul de funcţii şi Organigrama subscrisei, anexate prezentei acţiuni.

Dat fiind faptul că la nivelul Bibliotecii Judeţene "Bod Peter" nu există specialişti în domeniul vizat de O.M.F.P. nr. 946/2005, conducătorul acesteia, pentru a se conforma prevederilor legale cuprinse în acest ordin şi în vederea elaborării şi dezvoltării sistemului de control intern/managerial, nu a avut altă posibilitate decât aceea de a angaja serviciile unui prestator extern, care să aibă cunoştinţe în domeniul implementării controlului intern/managerial şi care să asigure îndrumarea în acest sens a grupului de lucru constituit în temeiul Dispoziţiei nr. 55/10.10.2012, emise de directorul instituţiei în conformitate cu prevederile art. 3 din O.M.F.P. nr. 946/2005.

În acest sens, reclamanta a procedat la achiziţia unor servicii de consultanţă, respectând întocmai prevederile legale în materie.

Astfel, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în varianta în vigoare în perioada de referinţă, "Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ".

Cu toate acestea, reclamanta a procedat la derularea achiziţiei prin SEAP, deşi în cazul achiziţiilor de acest gen, această obligativitate nu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare.

În aceste condiţii, reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat cu S.C. ........ S.R.L., în calitate de prestator de servicii, la data de 15.10.2012, contractul de consultanţă nr. 101/15.10.2012 prin care prestatorul s-a obligat să efectueze în favoarea reclamantei servicii de consultanţă privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi, în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 946/2005.

Pe baza acestui contract, prestatorul s-a obligat să presteze următoarele servicii de consultanţă:

- revizuirea sistemului de control intern/managerial existent;

- identificarea lipsurilor şi/sau neconcordanţelor în raport cu cerinţele O.M.F.P. nr. 946/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- oferirea de soluţii privind conformarea la cerinţele O.M.F.P. nr. 946/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- îndrumare privind implementarea soluţiilor agreate de comun acord.

În temeiul acestui contract de consultanţă nr. 101/15.10.2012, reclamanta  a beneficiat din partea prestatorului de un amplu proiect privind elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi, toate acestea fiind  elaborate potrivit profilului şi caracteristicilor instituţiei reclamante.

Acest proiect conţine, pe lângă documentarea întregului proces şi procese verbale şi minute ale şedinţelor de implementare a diferitelor faze ale controlului intern/managerial.

Dosarul de sute de pagini documentează de fapt toate etapele parcurse de consultant, împreună cu membrii grupului de lucru, indicând astfel modul în care trebuie elaborat şi dezvoltat sistemul de control intern/managerial, arătând etapele ce trebuie parcurse şi îndrumând, în general, grupul de lucru constituit la nivelul reclamantei cu privire la paşii ce trebuie urmaţi pentru a finaliza cu succes procesul implementării controlului intern/managerial.

Finalitatea activităţii consultantului este o listă cu măsurile ce trebuie implementate în cadrul entităţii, împreună cu termene de realizare şi responsabili.

Implementarea în sine, aşa cum prevede actul normativ, cade în sarcina şi este realizată de către grupul de lucru astfel constituit în cadrul reclamantei.

Pe baza acestor soluţii oferite de prestatorul de servicii, reclamanta a reuşit până la finele anului 2013 să implementeze un sistem de control intern/managerial a cărui concepere şi aplicare permite conducerii o asigurare rezonabilă că fondurile publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice ale instituţiei sunt utilizate în condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate.

Atingerea acestui obiectiv la nivel de instituţie rezultă din Raportul asupra sistemului de control intern/managerial din data de 31 decembrie 2013, întocmit de directorul reclamantei.

Auditorii publici din cadrul Curţii de Conturi Covasna au efectuat acţiuni de audit financiar la ordonatorii principali de credite, fiind supuse auditării şi transferurile de fonduri publice către entităţile din subordinea acestora. Cu această ocazie,  au constatat o abatere în ceea ce priveşte angajarea şi decontarea cheltuielilor de consultanţă mai sus prezentate, cu afirmativa încălcare a principiului economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, concluzionând că activitatea de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/managerial nu poate constitui obiectivul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane. De asemenea, auditorii menţionează că documentele justificative prezentate nu atestă realizarea activităţii de consultanţă.

Reclamanta consideră că actele emise -decizia nr. 35/2013 şi încheierea nr. VI/10/28.01.2014-  sunt profund nelegale, netemeinice, nefondate, fiind de fapt rezultatul unei analize superficiale şi al neînţelegerii de către auditorii publici  a stării de fapt din litigiu.

Nu există nicio interdicţie legală de a încheia contracte de consultanţă pentru implementarea controlului intern/managerial

Acest lucru reiese şi din faptul că nu există nici o menţiune în Nota de constatare, Procesul-verbal de constatare, în Raportul de audit financiar, în Decizia nr. 35/2013 sau în încheierea nr. VI/10/28.01.2014 pronunţată de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, privind încălcarea vreunei prevederi legale prin încheierea unui contract de consultanţă pentru implementarea sistemului de control intern/managerial cu terţe persoane.

Neexistând bază legală pentru aplicarea măsurilor contestate, Curtea de Conturi a înţeles să găsească nişte formulări generale, abstracte, fără a putea specifica în mod concret de ce a ajuns la concluzia că prin încheierea contractului de consultanţă din litigiu nu ar fi fost respectate principiile unei bune gestiuni financiare.

Astfel, auditorii de la Curtea de Conturi prin măsurile aplicate au dat dovadă de un subiectivism excesiv, concluziile lor cuprinse în decizia, respectiv încheierea contestată fiind guvernate de aprecieri pur subiective, constatările acestora, precum şi măsurile dispuse nefiind susţinute de prevederile legale existente în acest domeniu.

Or, potrivit principiului Quae lex non prohibet, debent permissa videri, adică ori de câte ori legea nu interzice trebuie considerat ca permite, nici Curtea de Conturi nu putea, pe baza unor aprecieri pur subiective, să cenzureze aceste cheltuieli care erau necesare tocmai în virtutea unor dispoziţii legale obligatorii prevăzute de O.M.F.P. nr. 946/2005.

Rezultă astfel că susţinerile Curţii de Conturi potrivit cu care: "prin angajarea şi decontarea acestor cheltuieli din fonduri publice au fost încălcate principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor, aşa cum se prevede la pct. 1 din Instrucţiunile aprobate prin O.M.F.P. nr. 1792/2002; art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 11/1999; art 20 alin. (1) lit. h şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare" constituie doar nişte aprecieri pur subiective, ceea ce ridică serioase senine de întrebare cu privire la fundamentarea deciziilor contestate.

La fel şi argumentul auditorilor Camerei de conturi, potrivit căruia "în condiţiile în care (...) Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează implementarea sistemelor de control intern/managerial, aceste activităţi nu pot constitui obiectul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane" este hilar şi greşit mai cu seamă dacă privim această abordare în paralel cu situaţia auditului intern.

În această ordine de idei nici auditul intern nu putea fi contractat cu prestatori externi, ţinând cont de faptul că prevederi similare celor invocate de auditorii Camerei de Conturi există şi în cuprinsul art. 8 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, care stipulează că Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, îndrumă metodologic şi supraveghează activitatea de audit public intern. Totuşi, până la data de 12 iunie 2012 auditul intern putea fi realizat de prestatori externi, dată la care acest lucru s-a interzis expres prin O.U.G.nr. 26/2012.

Se poate concluziona aşadar că legiuitorul, dacă ar fi considerat că elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial al unei instituţii publice nu putea fi dată în sarcina unui prestator extern, ar fi interzis expres acest lucru, astfel cum a procedat şi în situaţia auditului intern prin O.U.G. nr. 26/2012.

Din coroborarea tuturor acestor aspecte rezultă că directorul reclamantei a acţionat conform prevederilor legale atunci când a încheiat contractul de prestări servicii pentru elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial luând astfel o decizie prin care s-a urmărit respectarea prevederilor legale în materie şi care este în interesul superior al entităţii pe care o reprezintă.

Astfel, necesitatea încheierii contractului din litigiu putea fi în mod corect apreciată doar de către reclamantă, respectiv de către directorul acesteia, întrucât numai acesta cunoaşte personalul instituţiei, pregătirea şi cunoştinţele angajaţilor şi în ce măsură este posibilă elaborarea şi dezvoltarea unui sistem de control intern/managerial fără un ajutor extern.

Din moment ce directorul, cunoscând toate aceste detalii, a considerat că, în vederea realizării proiectului cerut de lege, se impunea să se recurgă la un ajutor extern, auditorii Curţii de Conturi nu mai erau în măsură să cenzureze această decizie luată în interesul superior al instituţiei publice.

În caz contrar, orice încercare de cenzurare a acestei decizii trebuie considerată ca fiind un act nelegal şi abuziv, măsurile dispuse de auditorii Curţii de Conturi neavând la bază niciun temei legal.

D. Prin cererea de chemare în judecată  înregistrată la Tribunalul Covasna  sub număr  dosar  …………., reclamantul Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe a solicitat, în contradictoriu cu aceleaşi pârâte:

-anularea, în parte, a încheierii nr. VI/10/28.01.2014 a Curţii de Conturi a României, în ceea ce priveşte respingerea contestaţiei formulate împotriva constatărilor de la pct. I. 14 şi împotriva măsurilor dispuse la pct. II. 11 din decizia nr. 35/05.08.2013 a Camerei de Conturi Covasna;

- anularea, în parte, a deciziei nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi Covasna, în ceea ce priveşte constatările de la pct. 1.14 şi măsurile dispuse la pct. II. 11, precum şi anularea, în parte,  a procesului-verbal de constatare din 05.07.2013 şi a raportului de audit financiar nr. 1429/10.07.2013;

- suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ.

În motivarea acţiunii, se arată că  OMFP nr. 946/2005 prevede în sarcina instituţiilor publice obligaţia elaborării, dezvoltării şi implementării sistemului de control intern/managerial.

Astfel, la art. 2 alin. (1) din O.M.F.P. nr. 946/2005 este prevăzut cu titlu obligatoriu: "conducătorul fiecărei entităţi publice dispune (...) măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor, formalizate pe activităţi".

Pe lângă aceste prevederi legale, obligaţia organizării şi implementării sistemului de control intern/managerial în cazul instituţiei reclamante rezultă şi din constatările şi măsurile dispuse prin Decizia anterioară nr. 12/13.02.2012 a Curţii de Conturi Covasna, din conţinutul căreia rezultă faptul că auditorii Curţii de Conturi, cu ocazia efectuării în anul 2011 a unui control la instituţia reclamantă, au constatat tocmai neparcurgerea de către acesta  a etapelor de organizare şi implementare a sistemului de control intern/managerial, cu consecinţa obligării noastre la elaborarea şi implementarea acestui sistem de control. Termenul de realizare a măsurii dispuse era stabilit pentru data de 31.10.2012.

Muzeul Naţional Secuiesc nu dispune de personal propriu de specialitate în acest domeniu managerial, nu are specialişti sau angajaţi cu pregătire şi cunoştinţe necesare în acest domeniu, astfel cum rezultă din Statul de funcţii al acestuia.

Rezultă că la nivel de instituţie nu există resursele profesionale necesare pentru elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, astfel cum ni se impune potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 946/2005.

Dat fiind faptul că la nivelul Muzeului Naţional Secuiesc nu există specialişti în domeniul vizat de O.M.F.P. nr. 946/2005, conducătorul instituţiei, pentru a se conforma prevederilor legale cuprinse în acest ordin şi în vederea elaborării şi dezvoltării sistemului de control intern/managerial, nu a avut altă posibilitate decât aceea de a angaja serviciile unui prestator extern, care să aibă cunoştinţe în domeniul implementării controlului intern/managerial şi care să asigure îndrumarea în acest sens a grupului de lucru constituit în temeiul Dispoziţiei nr. 20/12.06.2012, anexate, emise de directorul subscrisului în conformitate cu prevederile art. 3 din O.M.F.P. nr. 946/2005.

În acest sens, reclamantul a procedat la achiziţia unor servicii de consultanţă, respectând întocmai prevederile legale în materie.

Astfel, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în varianta în vigoare în perioada de referinţă, "Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ."

Cu toate acestea, reclamantul a procedat la derularea achiziţiei prin SEAP, deşi în cazul achiziţiilor de acest gen, această obligativitate nu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare.

Reclamantul a solicitat oferte de preţ de la mai multe firme de specialitate, pentru a avea posibilitatea de a opta pentru oferta cea mai avantajoasă din toate punctele de vedere. Acest aspect rezultă din înscrisul intitulat "Ofertă şi prezentare servicii", anexat prezentei. Aşadar, s-au  făcut toate demersurile posibile ca rezultatele obţinute să fie corespunzătoare resurselor utilizate.

În aceste condiţii, între reclamant, în calitate de beneficiar şi S.C. ........ S.R.L., în calitate de prestator de servicii, s-a încheiat, la data de 31.05.2012, contractul de consultanţă nr. 301/31.05.2012, prin care prestatorul s-a obligat să efectueze în favoarea beneficiarului servicii de consultanţă privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi, în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 946/2005.

Pe baza acestui contract, prestatorul s-a obligat să presteze următoarele servicii de consultanţă:

- revizuirea sistemului de control intern/managerial existent;

- identificarea lipsurilor şi/sau neconcordanţele în raport cu cerinţele O.M.F.P. nr. 946/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- oferirea de soluţii privind conformarea la cerinţele O.M.F.P. nr. 946/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- îndrumare privind implementarea soluţiilor agreate de comun acord.

În temeiul acestui contract de consultanţă nr. 301/31.05.2012, reclamantul a beneficiat din partea prestatorului de un  amplu proiect privind elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor, formalizate pe activităţi, toate acestea fiind  elaborate potrivit profilului şi caracteristicilor instituţiei reclamante, astfel cum rezultă din documentaţia anexată.

Acest proiect întocmit de prestatorul de servicii S.C. ........ S.R.L. conţine, pe lângă documentarea întregului proces şi procese verbale şi minute ale şedinţelor de implementare a diferitelor faze ale controlului intern/managerial.

Dosarul de sute de pagini documentează de fapt toate etapele parcurse de consultant, împreună cu membrii grupului de lucru, indicând astfel modul în care trebuie elaborat şi dezvoltat sistemul de control intern/managerial, arătând etapele ce trebuie parcurse şi îndrumând, în general, grupul de lucru constituit la nivelul subscrisului cu privire la paşii ce trebuie urmaţi pentru a finaliza cu succes procesul implementării controlului intern/managerial.

Finalitatea activităţii consultantului este o listă cu măsurile ce trebuie implementate în cadrul entităţii, împreună cu termene de realizare şi responsabili.

Implementarea în sine, aşa cum prevede actul normativ, cade în sarcina şi este realizată de către grupul de lucru astfel constituit în cadrul subscrisului.

Pe baza acestor soluţii oferite de prestatorul de servicii, reclamantul a reuşit până la finele anului 2012 să implementeze un sistem de control intern/managerial.

În perioada 13.05.2013-05.07.2013 auditorii publici din cadrul Curţii de Conturi Covasna au efectuat acţiuni de audit financiar la ordonatorii principali de credite, fiind supuse auditării şi transferurile de fonduri publice către entităţile din subordinea acestora.

Cu această ocazie auditorii Curţii de Conturi au constatat o abatere în ceea ce priveşte angajarea şi decontarea cheltuielilor de consultanţă mai sus prezentate, cu afirmativa încălcare a principiului economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, concluzionând că activitatea de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/managerial nu poate constitui obiectivul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane. De asemenea, auditorii menţionează că documentele justificative prezentate nu atestă realizarea activităţii de consultanţă.

Reclamantul consideră că actele de control emise -decizia nr. 35/05.08.2013 şi  încheierea nr. VI/10/28.01.2014- sunt profund nelegale, netemeinice, nefondate, fiind de fapt rezultatul unei analize superficiale şi al neînţelegerii profunde de către auditori  a stării de fapt din litigiu.

Nu există nicio interdicţie legală de a încheia contracte de consultanţă pentru implementarea controlului intern/managerial

Acest lucru reiese şi din faptul că nu există nici o menţiune în Nota de constatare, Procesul-verbal de constatare, în Raportul de audit financiar, în Decizia nr. 35/2013 sau în încheierea nr. VI/10/28.01.2014 pronunţată de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, privind încălcarea vreunei prevederi legale prin încheierea unui contract de consultanţă pentru implementarea sistemului de control intern/managerial cu terţe persoane.

Neexistând bază legală pentru aplicarea măsurilor contestate, Curtea de Conturi a înţeles să găsească nişte formulări generale, abstracte, fără a putea specifica în mod concret de ce a ajuns la concluzia că prin încheierea contractului de consultanţă din litigiu nu ar 11 fost respectate principiile unei bune gestiuni financiare.

Astfel, auditorii de la Curtea de Conturi prin măsurile aplicate au dat dovadă de un subiectivism excesiv, concluziile lor cuprinse în decizia, respectiv încheierea contestate fiind guvernate de nişte aprecieri pur subiective, constatările acestora, precum şi măsurile dispuse nefiind susţinute de prevederile legale existente în acest domeniu.

Or, potrivit principiului Quae lex non prohibet, debent permissa videri, adică ori de câte ori legea nu interzice trebuie considerat că permite, nici Curtea de Conturi nu putea, pe baza unor aprecieri pur subiective, să cenzureze aceste cheltuieli care erau necesare tocmai în virtutea unor dispoziţii legale obligatorii prevăzute de O.M.F.P. nr. 946/2005, dar şi în virtutea dispoziţiilor Deciziei anterioare nr, 12/13.02.2012 a Curţii de Conturi Covasna.

Rezultă astfel că susţinerile Curţii de Conturi potrivit cu care: "prin angajarea şi decontarea acestor cheltuieli din fonduri publice au fost încălcate principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor, aşa cum se prevede la pct. 1 din Instrucţiunile aprobate prin O.M.F.P. nr. 1792/2002; art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 11/1999; art.20 alin. (1) Ut. h şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare" constituie doar nişte aprecieri pur subiective, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la fundamentarea deciziilor contestate.

La fel şi argumentul auditorilor Camerei de conturi, potrivit căruia "în condiţiile în care (...) Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează implementarea sistemelor de control intern/managerial, aceste activităţi nu pot constitui obiectul unui angajament legal încheiat cu terţe persoane" este hilar şi greşit mai cu seamă dacă privim această abordare în paralel cu situaţia auditului intern.

În această ordine de idei nici auditul intern nu putea fi contractat cu prestatori externi, ţinând cont de faptul că prevederi similare celor invocate de auditorii Camerei de Conturi există şi în cuprinsul art. 8 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, care stipulează că Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, îndrumă metodologic şi supraveghează activitatea de audit public intern. Totuşi, până la data de 12 iunie 2012 auditul intern putea fi realizat de prestatori externi, dată la care acest lucru s-a interzis expres prin O.U.G. nr. 26/2012.

Se poate concluziona aşadar că legiuitorul, dacă ar fi considerat că elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial al unei instituţii publice nu putea fi dată în sarcina unui prestator extern, ar fi interzis expres acest lucru, astfel cum a procedat şi în situaţia auditului intern prin O.U.G. nr. 26/2012.

Din coroborarea tuturor acestor aspecte rezultă că directorul instituţiei reclamante a acţionat conform prevederilor legale atunci când a încheiat contractul de prestări servicii pentru elaborarea si dezvoltarea sistemului de control intern/managerial luând astfel o decizie prin care s-a urmărit respectarea prevederilor legale în materie şi ale deciziei anterioare a Curţii de Conturi Covasna şi care este în interesul superior al entităţii pe care o reprezintă.

Astfel, necesitatea încheierii contractului din litigiu putea fi în mod corect apreciată doar de către reclamant, respectiv de către directorul acestuia, numai acesta fiind cel care cunoaşte personalul instituţiei, pregătirea şi cunoştinţele angajaţilor şi în ce măsură este posibilă elaborarea şi dezvoltarea unui sistem de control intern/managerial fără un ajutor extern.

Din moment ce directorul, cunoscând toate aceste detalii, a considerat că, în vederea realizării proiectului cerut de lege, se impunea să se recurgă la un ajutor extern, auditorii Curţii de Conturi nu mai erau în măsură să cenzureze această decizie luată în interesul superior al instituţiei publice.

În caz contrar, orice încercare de cenzurare a acestei decizii trebuie considerată ca fiind un act nelegal şi abuziv, măsurile dispuse de auditorii Curţii de Conturi neavând la bază niciun temei legal.

E. Intervenientul P.E. prin cererea de intervenție accesorie formulată în interesul  reclamanților Judeţul Covasna şi Consiliul Judeţean Covasna a solicitat  anularea măsurii de la pct. II.7 din partea dispozitivă a Deciziei nr. 35/2013 a Camerei de Conturi a judeţului Covasna, a încheierii nr. VI/10/28.01.2014 a Curţii de Conturi Bucureşti, privind pct. II.7 mai sus arătat, respectiv abaterea nr. 10 din Procesul-verbal FN/05.07.2013 al Camerei de Conturi Harghita, aflat la dosar, în contradictoriu cu Camera de Conturi a judeţului Covasna,  și  Curtea de Conturi a României.

Referitor la pct. II.7 din partea dispozitivă a deciziei cu privire la angajarea şi plata unor cheltuieli de elaborare a unui studiu, fără respectarea prevederile legale cu privire la buna gestiune financiară, s-a arătat că s-a demonstrat necesitatea angajării serviciului de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin din cadrul proiectului  Drumul apelor minerale - Lot 1 (Legea nr. 85/2003 - Legea minelor) şi cadrul financiar pentru a putea fi ordonanţat şi plătit acest serviciu (Extras din Bugetul proiectului mai sus menţionat, unde la cap. 3 subcapitolul 3.1. la Investigaţii de teren este prevăzută suma de 81.337,00 Euro şi angajamentul beneficiarilor locali în formă autentică), însă auditorii publici externi nu au ţinut cont de aceste documente şi au încercat să analizeze această cheltuială ca o cheltuială de sine stătătoare care nu ar avea legătură cu proiectul în cauză.

Afirmaţia auditorilor publici externi din procesul verbal de constatare nr. 6141/05.07.2013 pagina 593 alineat 6 „A.N.R.M. Bucureşti a refuzat aprobarea fişelor transmise motivând refuzul prin faptul că fişele perimetrelor de explorare nu sunt întocmite conform cerinţelor legii" nu este adevărată deoarece în adresele menţionate (300598, 300599, 300600 din 08.03.2012) nu se regăseşte nicăieri faptul că se refuză aprobarea fişelor transmise. în aceste adrese A.N.R.M. descrie fazele care trebuie parcurse până la obţinerea licenţelor de dare în explorare. Chiar autoritatea mai sus menţionată precizează la penultimul alineat că trebuie prezentate Programele de explorare şi Proiectele de refacere a mediului. Aceste două cerinţe fac obiectul contractului încheiat cu PFA P.E.

Auditorii publici externi la pagina 592, primul alineat, menţionează: conform conducerii localităţilor implicate rezultă că „posibilităţile de finanţare a unor astfel de investiţii sunt limitate". În aceste adrese respectiv declaraţie reprezentanţii localităţilor în cauză exprimă faptul că reţin necesitatea obţinerii acestor licenţe şi că vor contribui financiar la asigurarea sumelor necesare obţinerii acestora.

Licenţele de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna sunt eliberate de către Agenţia Naţională a Resurselor Minerale pe baza unei documentaţii. Acest lucru este prevăzut în legislaţia în vigoare. În cazul în care se va recupera "aşa-zisul prejudiciu" de la PFA P.E. dreptul de proprietate intelectuală asupra documentaţiei întocmite şi ca atare documentaţia în sine vor fi pierdute, astfel pentru a primi aceste licenţe instituţia reclamantă va fi nevoită să încheie un nou contract cu un alt specialist. Acest lucru va produce întârzieri de minimum 2 ani şi pune în pericol funcţionarea acestor obiective ceea ce înseamnă nerealizarea obiectivului principal al proiectului Drumul apelor minerale –Lot l. Nerealizarea obiectivului unui proiect din fonduri europene înseamnă implicit returnarea fondurilor obţinute. Returnarea acestor fonduri pune presiune asupra bugetului instituţiei noastre şi implicit asupra bugetului naţional.

Oportunitatea elaborării programelor de explorare pentru apele minerale terapeutice din perimetrele Malnaş Băi, Vâlcele şi Belin rezultă din articolul 2 - Legea Minelor - 85/2003, care precizează resursele minerale care fac obiectul acestei legi, printre care se regăsesc şi „apele minerale terapeutice „. Prin urmare, exploatarea şi valorificarea acestora se poate realiza numai pe baza licenţelor de explorare şi de exploatare, ceea ce a stat la baza încheierii contractelor menţionate, care au ca prima etapă derularea unui program de explorare, cu scopul final de obţinere a licenţelor de exploatare.

Prin fişa de explorare propusă, ÂNRM solicită confirmarea că perimetrele respective sunt disponibile pentru lucrări de explorare care pot fi proiectate pentru ape minerale. Fără această confirmare de principiu din partea autorităţii competente (ANRM) programarea lucrărilor de explorare nu putea fi demarată.

Operând modificările solicitate la fişa perimetrului de către ANMR, s-a considerat că proiectarea poate fi efectuată conform contractului în care nu s-a prevăzut obligativitatea obţinerii acordurilor de la cele trei organisme judeţene menţionate de către autor.

Indicaţiile privind corectarea perimetrului s-au realizat imediat după primirea adresei ANRM şi aceste „fişe de perimetru corectate" au şi fost trimise de către consiliile locale interesate la cele 3 organe judeţene (monumente, mediu şi apă) în vederea obţinerii avizelor. Aceeaşi "fişă de perimetru corectată" la toate cele trei obiective constituie prima planşă a celor 3 programe şi proiecte predate conform contractului. Numai un control tendenţios putea să omită aceste realităţi de proiectare pe perimetre " corectate " conform elementelor date de ANRM în cele trei adrese de răspuns.

Prima planşă din fiecare program de explorare predate beneficiarului reprezintă „ fişa perimetrului modificată" după observaţiile ANRM. Aceasta ţine cont şi de existenţa perimetrelor de exploatare SNAM pentru ape minerale naturale, situate în aceeaşi zonă în cazul obiectivelor Malnaş Băi şi Vâlcele, care trebuia evitate de către perimetrele de explorare date în fişa perimetrului. Contractul CJ Covasna - PFA P.E. stipulează că autorul va completa şi modifica documentaţiile elaborate conform observaţiilor autorităţilor competente.

Fişele de perimetru modificate au fost folosite de consiliile locale interesate pentru solicitarea avizelor de la autorităţile judeţene în domeniu şi sunt cuprinse şi în programele şi proiectele elaborate ca un element de bază la materialele grafice.

Anularea promovării documentaţiilor contractate şi executate ar aduce numai pagube şi întârzieri în punerea în valoare a resurselor de apă minerală din cele trei perimetre în domeniul turismului balnear.

Având în vedere că programele contractate şi predate Consiliului Județean Covasna corespund scopului şi obiectivelor propuse, respectiv obţinerea licenţelor de explorare, ideea elaborării altor proiecte care să acopere mai corespunzător problema, ar fi inutilă şi total neraţională.

În drept, s-au invocat dispozițiile  art. 63 Cod procedură civilă.

În probatoriu s-a solicitat proba cu înscrisuri.

II. Prin întâmpinările formulate în fiecare din cele 4 cauze, pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi a Judeţului Covasna au solicitat respingerea cererii de  anulare a actelor administrative ca fiind neîntemeiată şi menţinerea acestora ca fiind temeinice şi legale.

În motivarea întâmpinării, se arată că, în fapt, în urma acţiunii de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară realizată la unitatea administrativ teritorială  Judeţul Covasna, au fost constatate unele abateri de la legalitate şi regularitate constând în:

 -decontarea unor lucrări de deszăpezire a drumurilor judeţene, fără respectarea prevederilor contractuale şi fără bază legală;

 -decontarea de cheltuieli cu servicii de reprezentare juridice fără respectarea principiilor unei bune gestiuni financiare şi contrar prevederilor legale;

 -angajarea şi plata unor cheltuieli de elaborare a unui studiu, fără a respecta prevederile legale cu privire la buna gestiune financiară;

 -nerestituirea la bugetul de stat a sumelor neutilizate, alocate prin HG nr.255/2012 din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului;

 -angajarea şi decontarea unor cheltuieli de consultanţă cu încălcarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, la entităţi subordonate (Muzeul Naţional Secuiesc, Biblioteca Judeţeană Bod Peter, Ansamblul de Dansuri "Trei Scaune-.............".

 Pentru înlăturarea abaterilor constatate, Camera de Conturi Covasna a emis Decizia nr.35/05.08.2013, prin care au fost stabilite măsurile pe care entitatea verificată urma să le aducă la îndeplinire în vederea recuperării prejudiciului constatat.

Împotriva deciziei nr.35/05.08.2013, entitatea controlată a formulat contestaţie, potrivit dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, iar Comisia de soluţionare a contestaţiilor, a respins-o prin încheierea nr.VI/10/28.01.2014.

 Prin acţiunea formulată, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 35/05.08.2013, emisă de Camera de Conturi Covasna şi a încheierii Comisiei de soluţionare a contestaţilor nr.VI/10/28.01.2014.

 Argumentele prezentate de reclamantă pentru anularea măsurii de recuperare a prejudiciului rezultat din plata unor lucrări de întreţinere curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă, lucrări ce nu au fost executate, nu sunt întemeiate.

 1. În urma auditării operaţiunilor evidenţiate în Cap. 84.02, art. 20.30.30, din contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli întocmit la 31.12.2012, de către UATJ Covasna, s-a constatat faptul că entitatea auditată a admis la decontare contravaloarea unor lucrări de întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă, care nu au fost executate de către prestator, în valoare totală de 36.483,82 lei.

 UATJ Covasna, a încheiat Contractul de prestări servicii nr.497/31.10.2011 cu SC ………….. SRL, cu privire la „întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă în perioada 01.11.2011-15.03.2012 cuprinse în Lotul nr.4-Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului şi Lotul nr.5-Baza de deszăpezire Comandau", prin care autoritatea contractantă s-a obligat la plata sumei de 79.217 lei plus TVA/lună, prestatorului pentru executarea lucrărilor în perioada şi în condiţiile stipulate în contractul specificat mai sus.

În urma analizei datelor meteorologice prezentate de Administraţia Naţională de Meteorologie, rezultă  că  în perioada 01.01.2012-29.02.2012, situaţia meteorologică nu justifica în totalitate prestaţiile cuprinse în situaţiile de lucrări de întreţinere de iarnă, depuse la Consiliul Judeţean Covasna, de către prestator după urmează:

-Lotul nr.4 -Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului, au fost decontate în plus 178,30 to (55,34 To/ ianuarie 2012 + 122,96 to/februarie 2012) material antiderapant;

-Lotul nr.5 -Baza de deszăpezire Comandău, au fost decontate în plus 80,68 to (51,96 to/ ianuarie 2012 + 28,72 to/ februarie 2012) material antiderapant.

Cu privire la modul de decontare a materialului antiderapant, reclamanta nu a avut în vedere Instrucţiunile privind protecţia drumurilor publice pe timp de iarnă, combaterea lunecuşului şi a înzăpezirii", indicativ AND 525-2005 aprobat de OMTCT nr. 1945/2005, revizuit în 2011.

Prin dispoziţiile art.14 din instrucţiunile menţionate anterior, se prevede faptul că „Programul pregătirilor în vederea iernii se elaborează de către unităţile teritoriale de administrare a drumurilor publice şi va cuprinde ansamblul de măsuri necesare/cantităţile de lucrări estimate şi termenele de realizare pentru încheierea contractului cu A.N.M. pentru furnizarea informaţiilor meteo.

La art.21 din aceleaşi instrucţiuni se stabileşte că „Informările şi prognozele meteo primite de la A.N.M. se vor transmite de administratorii drumurilor la unităţile de administrare."

Faţă de aceste prevederi, datele furnizate de S.G.A Covasna, nu pot fi luate în considerare.

La soluţionarea cauzei trebuie avute în vedere şi prevederile art.28 din Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, indicativ AND 525-2005, aprobat de OMTCT nr. 1945/2005, care instituie obligativitatea caracteristicilor generale ale fiecărui nivel de intervenţie pentru toţi administratorii de drumuri.

Astfel că intervalele de timp maxime admise pentru intervenţiile menţionate sunt strict prevăzute (tabelul nr.3), ele putând fi depăşite numai în cazuri excepţionale (viscole de durata sau viscole repetate, perturbarea acţiunii de deszăpezire produsă de blocarea vehiculelor pe drum etc.)".

De precizat este faptul că reclamanta în acţiunea formulată recunoaşte depăşirea preţului Contractului aferent lunilor ianuarie-februarie 2012, cu sumele constatate estimate la  36.483,82 lei, dar această depăşire este pusă pe seama variaţiilor de temperatură existente în cele două locaţii supuse auditului.

Procedând astfel, reclamanta a încălcat prevederile art.14 alin.3 şi alin.4 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, care stabilesc faptul că "nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".

Apărarea reclamantei privind legalitatea decontării cheltuielilor legate de încheierea a patru contracte de asistenţă juridică cu SPRL ……., este în contradicţie cu prevederile OUG nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice si întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative.

2. În urma controlului efectuat s-a constatat faptul că în exerciţiul bugetar 2012, reclamanta a angajat şi plătit cheltuieli cu serviciile de reprezentare juridică în sumă de 41.697,48 lei, în baza a patru contracte de asistenţă juridică încheiate cu ……. SPRL, în condiţiile în care, după cum rezultă din Statul de funcţii pe luna iunie 2012, la data încheierii contractelor avea organizat compartiment juridic.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a Consiliului Judeţean Covasna, aprobat prin Hotărârea nr.34/2011, fişele de post şi din rapoartele de evaluare a performanţelor profesionale individuale elaborate pe anul 2012, reiese că atribuţiile angajaţilor acestui compartiment se suprapun activităţilor contractate.

La analizarea contestaţiei formulate de reclamantă trebuie avute în vedere dispoziţiile art.1 alin.1 din OUG nr.26/ 2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, prin care se instituie interdicţia ca autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale să achiziţioneze servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare.

Este adevărat ca la alin.2 din aceeaşi prevedere legală, s-a menţionat posibilitatea achiziţionării acestor servicii dar s-a impus condiţia ca acest lucru să aibă loc numai în cazuri bine justificate şi cu aprobarea consiliului judeţean.

Or, în prezenta cauză nu se poate reţine faptul că am fi în prezenţa unor cazuri bine justificate atâta vreme cât în cadrul instituţiei era organizat şi îşi desfăşura activitatea compartimentul juridic.

Din analiza atribuţiilor Compartimentului juridic rezultă că acesta asigură, în condiţiile legii, reprezentarea consiliului judeţean în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a notarilor publici, precum şi în relaţiile cu alte persoane juridice şi fizice.

De asemenea, în Fişele posturilor angajaţilor compartimentului juridic, emise la data de 30.09.2010 şi valabile la data întocmirii contractelor de asistenţă juridică, printre atribuţiile postului  sunt prevăzute:

-reprezentarea Consiliul Judeţean Covasna în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală precum şi în raporturile cu alte persoane juridice şi fizice;

-avizarea legalităţii actelor care pot angaja răspunderea patrimonială a Consiliului Judeţean Covasna şi, după caz, participă la redactarea acestora.

Deşi reclamanta beneficia de personal calificat, nelegal a încheiat patru contracte de asistenţă juridică, neţinând cont de faptul că:

-salariaţii compartimentului juridic au un rol bine definit în acest domeniu, stabilit prin fişa postului, respectiv prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă şi implicit prin  faptul că obiectivele generale ale oricărei entităţi publice, de a utiliza fondurile publice în condiţii de eficienţă şi eficacitate maximă este asigurat şi prin respectarea prevederilor OMFP nr.946/2005;

-potrivit Legii nr.514/2003, consilierii juridici aveau obligaţia să asigure reprezentarea Consiliului judeţean, să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale entităţii în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile ţării.

În acest sens sunt şi prevederile art.21 alin.3 din Legea nr.215/2001, care stabilesc faptul că angajarea unui avocat este permisă doar pentru reprezentarea în justiţie a intereselor unităţii administrativ teritoriale.

Or, în situaţia dată, este vorba despre formularea unor contestaţii la autorităţile centrale având ca obiect corecţiile financiare aplicate de către aceste autorităţi şi nicidecum procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Nu pot fi reţinute apărările reclamantei potrivit cărora legalitatea încheierii contractelor de asistenţă juridică este dată de prevederile art.24 din Constituţia României, prin care se garantează dreptul la apărare, atâta vreme cât reclamanta avea organizat un compartiment juridic a cărui competenţe acopereau serviciul externalizat.

Or, atâta vreme cât sfera de activitate a contractelor de asistenţă juridică se suprapune unei subdiviziuni organizatorice existente deja în cadrul reclamantei, nu se poate vorbi de aplicabilitatea dispoziţiilor art.24 din Constituţia României.

Nu are niciun fel de relevanţă susţinerea reclamantei potrivit căreia încheierea contractelor de asistenţă juridică a fost aprobată printr-o hotărâre a Consiliului, deoarece, în materia dreptului public, un act încheiat ce nerespectarea legii nu poate produce efecte juridice.

Faţă de cele arătate, se poate reţine că încheierea contractelor de consultanţă juridică  s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor OUG nr.26/2012.

3.Criticile formulate de reclamantă cu privire la nelegalitatea măsurii stabilite de Curtea de Conturi-Camera de Conturi Covasna, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 50.000 iei, achitată în vederea elaborării documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul proiectului-Drumul apelor minerale-Lot 1, ca rezultat al încheierii Contractului de prestări servicii nr.479/07.09.2011 cu PFA P.E. şi al neaprobării acestora de către Agenţia Naţională a Resurselor Minerale Bucureşti, pe motivul că nu au fost întocmite conform cerinţelor legale, nu sunt întemeiate.

În cursul anului 2012, a fost angajată, lichidată, ordonanţată şi plătită suma de 50.000,00 lei, reprezentând servicii de „elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul proiectului-Drumul apelor minerale-Lot 1 "contractată cu P.F.A. P.E..

În baza contractului încheiat şi a referatului de necesitate, pentru localităţile:Malnaş, Belin şi Vâlcele au fost întocmite Fişele perimetrelor de explorare, Programul de explorare pentru apă minerală terapeutică, Proiectul de refacere a mediului ca urmare a efectuării lucrărilor de explorare pentru apa minerală terapeutică.

Conform Procesului verbal de predare primire nr.709/24.05.2012, lucrările de mai sus au fost preluate ca şi număr, nefiind evaluat conţinutul lor.

Cu adresele nr.653/16.02.2012, nr. 172/12.01.2012 şi nr.50/12.01.2012, fişele perimetrelor de explorare întocmite în baza contractului de mai sus, au fost înaintate spre aprobare de către reprezentanţii comunelor Malnaş, Belin şi Vâlcele, Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale Bucureşti.

Însă instituţia competentă, Agenţia Naţională a Resurselor Minerale Bucureşti a refuzat aprobarea fişelor transmise motivând refuzul prin faptul că fişele perimetrelor de explorare nu sunt întocmite conform cerinţelor legii.

Faţă de abaterea constatată, reclamanta prin acţiunea formulată, face trimitere în mod eronat la necesitatea angajării serviciului de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare în vederea explorării apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, din cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale- Lot.1", în condiţiile în care prejudiciul este rezultatul tocmai a unui serviciu prestat cu neîndeplinirea cerinţelor/standardelor de obţinere a licenţelor, iar necesitatea şi oportunitatea acestui serviciu nu a fost pusă în discuţie şi nu a făcut obiectul auditului.

Cu ocazia auditului s-a analizat legalitatea utilizării banului public pe un serviciu care nu şi-a atins scopul pentru care a fost angajat.

De asemenea, reclamanta prin acţiunea formulată, în mod greşit arată că răspunsul dat de ANRM prin adresele' nr.300598, nr.300599, nr.300600 din 08.03.2012, nu reprezintă un refuz, ci prin acesta se indică fazele care trebuie parcurse până la obţinerea licenţelor de dare în exploatare.

Această apărare a reclamantei este contrazisă de clauzele contractului nr. 479/07.03.2011, încheiat de părţi, astfel:

Din conţinutul pct.4 din contractul de prestări servicii menţionat anterior, rezultă că obiectul acestuia constă în prestarea serviciilor de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale" - Lot.1, în conformitate cu oferta tehnică şi cu obligaţiile asumate prin contract.

La pct.7 din acelaşi contract, prestatorul se obligă să presteze serviciile de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare, după cum urmează:

-întocmirea fişei perimetrului de exploatare pentru zona şi înaintare la ANRM pentru aprobare;

-documentare privind perimetrele de explorare;

-elaborarea programului de explorare pentru apele minerale în perimetrul Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, în cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale"-Lot.1;

-elaborarea proiectului de refacere a mediului pentru perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin.

Însă, aşa cum am arătat anterior prin adresele nr.300598, nr.300600, nr.300590 din 08.03.2012, ANRM referitor la aprobarea fişei de perimetru solicitate de către entităţile implicate (Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin), atenţionează aceste entităţi că pentru aprobarea „Fişei de perimetru" sunt necesare de îndeplinit anumite cerinţe, printre care:

-obţinerea de avize/confirmări de la autorităţile competente în domeniu enumerate la art.11 alin.1 din Legea nr.85/2003-Legea minelor (Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Naţională Apele Române), prin care să se precizeze că în perimetrele solicitate nu sunt amplasate monumente istorice, culturale, situri arheologice, rezervaţii naturale, zona de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrologică ale surselor de alimentare cu apă;

-fişele perimetrului de exploatare transmise prin adresele nr.653/16.02.2012, nr.172/12.01.2012 şi nr.50/12.01.2012, trebuie corectate pe motivul că aceste suprafeţe solicitate sunt prea mici pentru a se putea delimita zona de alimentare a zăcământului şi a se stabili astfel perimetrul de protecţie hidrologică, nu s-a completat limita de adâncime şi nu s-a corectat substanţa. Astfel, numai după primirea acestor materiale şi acceptarea de către ANRM, se va prezenta Programul de explorare şi Proiectul de refacere a mediului;

-în preambulul adresei se precizează că, potrivit art.13 din Legea nr.85/2003, „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare instituţiilor publice de către autoritatea competenta". Contractul se semnează cu ANRM şi reprezintă „ Licenţa de dare în administrare pentru explorare".

Se poate aprecia că Fişele perimetrelor de exploatare solicitate de către comunele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin nu au fost aprobate, întrucât entităţile nu deţineau: licienţa de dare în administrare pentru explorare, avizele autorităţilor competente în domeniul culturii, mediului etc. şi, cel mai important, fişele perimetrului de exploatare erau întocmite sub standardele impuse de autoritatea competentă care, potrivit art.14 din Legea nr.85/2003 stabileşte forma şi dimensiunea perimetrului de prospecţiune, astfel încât să se poată delimita zona de alimentare a zăcământului şi perimetrul de protecţie hidrologică cu limita de adâncime impusă.

Altfel spus, prestatorul nu a respectat standardele impuse de Legea nr.85/2003 privind forma şi conţinutul perimetrelor de exploatare -parte integrantă a contractului de prestări servicii şi nu avea la baza întocmirii documentaţiei avizele autorităţilor în domeniu şi licenţele de dare în administrare. Mai mult, în cazul comunei Malnaş, există deja un perimetru de licenţă cu aceeaşi denumire nr.583/titular SNAP, situaţie regăsită şi la comuna Vâlcele -licenţa nr.120/titlular SNAP.

Astfel, reclamanta încearcă în mod greşit să delimiteze fişa perimetrului de exploatare de conţinutul contractului, afirmând cu totul eronat că doar programele de explorare şi proiectele de refacere a mediului fac obiectul contractului încheiat cu PFA P. E.

Nefondată este şi Afirmaţia reclamantei potrivit căreia, recuperarea prejudiciului de la PFA P.E., a cărui documentaţie a fost respinsă de către ANRM, ar duce la pierderea dreptului de autor, întârzieri cu privire la realizarea proiectului, pierderi în obţinerea fondurilor europene şi implicit, returnarea fondurilor obţinute, întrucât de la data primirii răspunsului dat de către ANRM în 08.03.2012, entitatea auditată nu a dispus măsuri de corectare a documentaţiei, astfel încât fişele perimetrelor de explorare să fie aprobate, respectiv, depunerea documentaţiei aferente obţinerii licenţelor de explorare conform Legii nr.85/2003.

4.Neîntemeiate sunt şi apărările reclamantei cu privire la măsura stabilită de Curtea de Conturi-Camera de Conturi Covasna, prin care s-a dispus restituirea la bugetul de stat a sumelor neutilizate, alocate prin HG nr.255/03.04.2012 din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

În urma controlului efectuat, s-a reţinut alocarea sumei de 4.880.000 lei din Fondul de Rezervă al Statului, prin HG nr.255/03.04.2012, cu destinaţia „plată arierate" aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Sumele alocate cu acest titlu au fost incluse prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.60/27.04.2012, în bugetul judeţului la codul 56.01 „Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)".

Prin OUG nr.15/08.05.2012, ordonatorul de credite avea obligaţia să restituie această sumă de 4.880.000 lei, deoarece, până la data respectivă, reclamanta nu figura cu arierate şi nici cu  rate scadente la cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.

Reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor OUG nr.15/08.05.2012, deşi a fost atenţionată şi prin Nota de constatare nr. 1059/03.07.2012, întocmită în urma acţiunii comune de control Camera de Conturi Covasna-D.G.F.P. Covasna.

Din analiza Anexei 30b1- Situaţia centralizată a arieratelor bugetului general al unităţii administrativ teritoriale raportată în lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2012, s-a constatat că entitatea auditată nu figura cu datorii înregistrate în contabilitate. Mai mult, suma nu a fost utilizată nici până la data auditului, ceea ce reprezintă o „imobilizare de fonduri" creată prin ignorarea a doua acte normative, respectiv HG nr.255/03.04.2012 prin care s-au alocat sume nefundamentate din Fondul de Rezervă al Statului şi OUG nr.15/08.05.2012 care dispune imperativ restituirea la bugetul statului a sumelor neutilizate pe destinaţiile pentru care au fost alocate.

Din cele arătate anterior rezultă că reclamanta a imobilizat fonduri în sumă de 4.880 mii lei, fără o fundamentare prealabilă şi fără a întruni condiţiile impuse de art.1 din HG nr.255/2012, privind destinaţia acestor sume, adică plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi cofinanţarea unor proiecte cu finanţări externe nerambursabile, în condiţiile în care la art.2 din actul normativ menţionat anterior se atenţionează ordonatorii principali de credite privind responsabilitatea modului de utilizare a sumelor alocate, iar la art.V din OUG nr. 15/2012 se dispune imperativ restituirea sumelor neutilizate până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, adică 08.05.2012.

Reclamanta în apărare, greşit invocă Decizia nr.558/24.04.2012, pronunţată de Curtea Constituţională la sesizarea Avocatului Poporului, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.V alin.(1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, prin care s-a constatat faptul că aceste dispoziţii sunt constituţionale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 şi neutilizate de către unităţile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi nu au avut în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a OUG nr. 15/2012.

Din actele puse la dispoziţie de către entitatea verificată în timpul auditului, a reieşit că aceasta, nu a utilizat aceste fonduri şi deşi susţine că are în derulare 5 proiecte cu finanţare externă, reclamanta nu a declanşat nici până în prezent cel puţin procedurile de achiziţie. Aceste neajunsuri, sunt puse pe seama dificultăţilor întâmpinate în derularea proiectelor la achiziţii publice, fără însă a le detalia.

Faţă de cele arătate se poate afirma că reclamanta a lipsit bugetul de stat de o sumă importantă (cea 1.100.000 Euro), care a fost completată probabil din credite externe pentru care contribuabilii plătesc dobânzi şi comisioane ridicate.

5.Afirmaţia reclamantei potrivit căreia, nu există nicio interdicţie legală de a încheia contracte de consultanţă pentru implementarea controlului intern/managerial este în contradicţie cu prevederile art.2 lit.d din OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

Potrivit acestor prevederi legale, controlul intern/managerial este definit ca fiind "ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace". Controlul intern/managerial include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile de audit intern.

În acest sens sunt şi prevederile art.3 alin.2 din Legea nr.672/2002 privind auditul intern, care stabilesc: Compartimentul de Audit Intern care funcţionează în cadrul unei autorităţi, cuprinde în sfera sa toate activităţile, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

Apărarea formulată de reclamantă nu are în vedere nici prevederile pct.1 din Anexa nr.1 la din OMFP nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, prin care controlul în general este privit ca o funcţie managerială şi nu ca o operaţiune de verificare. Prin funcţia de control, managementul constată abaterile rezultatelor de la obiective, analizează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive ce se impun.

Obiectivele unei entităţi potrivit aceleiaşi dispoziţii legale pot fi grupate în trei categorii: eficacitatea şi eficienţa funcţionării, fiabilitatea informaţiilor interne şi externe şi conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne.

Pentru realizarea acestor obiective sunt elaborate proceduri care reprezintă paşii ce trebuie urmaţi în realizarea sarcinilor, exercitarea competenţelor şi angajarea responsabilităţilor.

Deci, controlul intern este un instrument managerial, implementat de managementul entităţii şi utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite.

Potrivit pct.2 din anexa 1 din Ordinul nr.946/2005, Standardele de control intern/managerial definesc un minim de reguli de management, pe care toate entităţile publice trebuie să le urmeze.

Obiectivul Standardelor este de a crea un model de control intern/managerial uniform şi coerent, standardele constituind un sistem de referinţă în raport cu care se evaluează sistemele de control intern/managerial, se identifică zonele si direcţiile de schimbare. Fiecare standard este structurat pe trei componente, respectiv: descrierea standardului, cerinţe generale -direcţiile în care trebuie acţionat, referinţe principale -actele normative reprezentative.

Stabilirea sistemului de control intern/managerial intră în responsabilitatea managementului fiecărei entităţi publice şi trebuie să aibă la bază Standardele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. Dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial se face ţinând cont de specificul legal, organizaţional, de personal, de finanţare  etc. al fiecărei entităţi publice în parte.

Potrivit art.2 din Ordinul nr.946/2005, conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare precum şi de Standardele prevăzute în anexa la acest ordin, măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea controlului intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.

Obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele precum şi alte componente ale măsurilor respective se cuprind în Programul de Dezvoltare a Sistemului de control intern/managerial, elaborat şi actualizat la nivelul fiecărei entităţi publice.

În vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau a dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice, constituie în temeiul art.3 din Ordinul nr.946/2005, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens şi a cărei componenţă, mod de organizare şi de lucru se stabilesc în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor specifice fiecărei entităţi publice.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca în elaborarea procedurilor formalizate pe activităţi, entităţile publice să utilizeze modelul prevăzut în Anexa nr.2 la Ordinul nr.946/2005.

La art.4 din Ordinul nr.946/2005 se instituie în sarcina entităţilor publice obligaţia de a transmite, în vederea informării şi armonizării la entităţile publice ierarhic superioare, la termenele stabilite de acestea dar nu mai târziu de 15 martie a fiecărui an, Programele elaborate şi actualizate privind sistemul de control intern/managerial, inclusiv actele administrative de constituire sau modificare a structurilor cu atribuţii în domeniul implementării sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate anterior, se poate trage concluzia că numai conducătorul entităţii publice este cel competent de a lua măsurile necesare pentru elaborarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial şi a procedurilor formalizate, întrucât, el este cel care cunoaşte particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare a entităţii publice, natura obiectivelor entităţii (eficacitatea şi eficienţa funcţionarii, fiabilitatea informaţiilor interne şi externe şi cel mai important conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne) şi, pe cale de consecinţă, doar conducătorul entităţii publice poate elabora prin structurile organizate documentul privind misiunea entităţii, regulamentele interne, fişele de post.

Sarcinile entităţii sunt rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare, iar conducătorul entităţii publice este cel responsabil ca aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Fişele postului -toate acestea reprezentând o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management.

Reclamanta în mod eronat susţine absenţa vreunei interdicţii reglementate printr-un act normativ de a încheia contracte de consultanţă "Elaborare sistem de control intern/managerial", întrucât chiar din conţinutul definiţiei controlului intern adoptată de Comisia Europeană, menţionată anterior, rezultă acest lucru.

Practic, reclamanta recunoaşte că prin încheierea acestor contracte de consultanţă, a încălcat flagrant principiul potrivit căruia obiectivele entităţii se realizează într-un mod economic, eficient şi eficace şi a favorizat utilizarea nelegală a fondurilor publice prin achiziţionarea unui serviciu prin intermediul căruia îşi externalizează propriile sale activităţi.

Deci, interdicţia se regăseşte chiar în conţinutul noţiunii de sistem de control intern/managerial a cărui elaborare şi implementare intră în responsabilitatea conducerii reclamantei.

Justificările aduse privind pregătirile profesionale ale salariaţilor reclamantei care nu sunt compatibile cu pregătirile necesare elaborării şi implementării unui sistem de control intern/managerial, nu sunt pertinente întrucât chiar specializările deţinute de aceştia, îi obligă să cunoască cadrul legal în care funcţionează, specificul şi natura entităţii şi implicit să dispună măsurile legale în vederea protejării patrimoniului şi a realizării obiectivelor entităţii în mod economic, eficient si eficace.

Mai mult, Consiliul judeţean în calitate de ordonator principal de credite prin personalul propriu este obligat să cunoască scopul, atribuţiile şi obiectivele pentru care au fost înfiinţate şi funcţionează aceste entităţi, acordându-le în acest sens asistenţă de specialitate, după caz, şi nu sprijinind externalizarea activităţii de management pe bani publici, intrând în contradicţie directă cu ceea ce se defineşte sistem de control intern/managerial-risipa/utilizare nelegală/nepotrivită de bani publici.

De reţinut este faptul că nici realizarea serviciului ca atare nu este probat, reclamanta făcând trimitere greşită la un dosar şi la nişte minute de întâlniri care în opinia acesteia ar reprezenta sistemul de control intern/managerial.

Reclamanta în mod indirect chiar recunoaşte acest lucru, afirmând că nu se poate pune problema ca prestatorul extern să implementeze sistemul de control intern, obiectul de activitate al acestuia constând doar într-o activitate de îndrumare a grupului de lucru privind etapele ce trebuie parcurse în procesul de implementare a sistemului de control intern, paşii ce trebuie urmaţi. Reclamanta mai recunoaşte că doar structurile acesteia cunosc în profunzime entitatea şi pot aduce deciziile cele mai pertinente în diferite faze ale controlului intern/managerial, sarcina prestatorului fiind aceea de a ghida paşii acestora în procesul implementării controlului intern/managerial.

Faţă de cele arătate, se poate concluziona că reclamanta nu cunoaşte conţinutul noţiunii de bună gestiune financiară reglementată de dispoziţiile art.5 alin. 1 din OG nr.119/1999, ba mai mult, ignoră obiectul constatării, adică plăţi nelegale pentru un serviciu al cărui obiect constituia responsabilitatea managementului.

În drept, se invocă dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă şi actele normative enunţate în cuprinsul întâmpinării.

În susţinerea întâmpinării, s-a solicitat proba cu înscrisuri.

6. În ce priveşte cererea de intervenţie accesorie formulată de P.E., pârâtele au solicitat respingerea acesteia, în principiu ca inadmisibilă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Potrivit art.61 alin.3 NCPC, "intervenţia este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi".

Fiind în prezenţa unor cereri de intervenţie accesorii, terţii care intervin în proces nu devin simpli apărători ai părţii pentru care au intervenit, aceştia trebuind să justifice un interes propriu în participarea la judecata procesului.

Prin Decizia nr.21/28.06.2012, Curtea de Conturi a dispus măsuri faţă de abaterile constatate la reclamanţi şi nu faţă de intervenient, stabilind măsuri în sarcina reclamantei. Prin urmare, reclamantul este ţinut de executarea măsurilor dispuse prin decizia menţionată anterior, astfel că lipseşte, în ce priveşte cererea de intervenţie accesorie, una dintre condiţiile de exerciţiu ale acesteia, respectiv interesul.

Criticile privind nelegalitatea măsurii stabilite de Curtea de Conturi-Camera de Conturi Covasna, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 50.000 lei, achitată în vederea elaborării documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna din cadrul proiectului Drumul apelor minerale-Lot 1, ca rezultat al încheierii Contractului de prestări servicii nr.479/07.09.2011 cu PFA P.E. şi al neaprobării acestora de către Agenţia Naţionala a Resurselor Minerale Bucureşti, pe motivul ca nu au fost întocmite conform cerinţelor legale, nu sunt întemeiate.

Urmare  controlului efectuat s-a constatat faptul că în cursul anului 2012, a fost angajată, lichidată, ordonanţată şi plătită suma de 50.000,00 lei, reprezentând servicii de „elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul proiectului- Drumul apelor minerale-Lot 1  contractată cu P.F.A. P.E..

Potrivit contractului încheiat şi a referatului de necesitate, pentru localităţile:Malnaş, Belin şi Vâlcele au fost întocmite:Fişele perimetrelor de explorare, Programul de explorare pentru apă minerală terapeutică, Proiectul de refacere a mediului ca urmare a efectuării lucrărilor de explorare pentru apa minerală terapeutică.

Conform Procesului verbal de predare primire nr.709/24.05.2012, lucrările de mai sus, au fost preluate ca şi număr, nefiind evaluat conţinutul lor.

Cu adresele nr.653/16.02.2012, nr. 172/12.01.2012 şi nr.50/12.01.2012, fişele perimetrelor de explorare întocmite în baza contractului de mai sus, au fost înaintate spre aprobare de către reprezentanţii comunelor Malnaş, Belin şi Vâlcele, Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale Bucureşti.

Însă, instituţia competentă, Agenţia Naţională a Resurselor Minerale Bucureşti, a refuzat aprobarea fişelor transmise motivând această măsură prin faptul că fişele perimetrelor de explorare nu sunt întocmite conform cerinţelor legii.

La fel ca şi reclamantul Judeţul Covasna prin cererea de chemare în judecată, prin cererea de intervenţie accesorie, se face trimitere în mod eronat la necesitatea angajării serviciului de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare în vederea explorării apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, din cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale- Lot.1", în condiţiile în care prejudiciul este rezultatul tocmai a unui serviciu prestat cu neîndeplinirea cerinţelor/ standardelor de obţinere a licenţelor, iar necesitatea şi oportunitatea acestui serviciu nu a fost pusă în discuţie şi nu a făcut obiectul auditului.

Însă, cu ocazia auditului s-a analizat legalitatea utilizării banului public pe un serviciu care nu şi-a atins scopul pentru care a fost angajat.

De asemenea, intervenientul prin cererea formulată, în mod greşit arată că răspunsul dat de ANRM prin adresele nr.300598, nr.300599, nr.300600 din 08.03.2012 nu reprezintă un refuz, ci prin acesta se indică fazele care trebuie parcurse până la obţinerea licenţelor de dare în exploatare.

Această susţinere este contrazisă de clauzele contractului nr.479/07.03.2011, încheiat de părţi, astfel, din conţinutul pct.4 din Contractul de prestări servicii menţionat anterior, rezultă că obiectul acestuia constă în prestarea serviciilor de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale" - Lot.1, în conformitate cu oferta tehnică şi cu obligaţiile asumate prin contract.

Potrivit pct.7 din acelaşi contract, prestatorul se obligă să presteze serviciile de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare, după cum urmează:

-întocmirea fişei perimetrului de exploatare pentru zona şi înaintare la ANMRM pentru aprobare;

-documentare privind perimetrele de explorare;

-elaborarea programului de explorare pentru apele minerale în perimetrul Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, în cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale"-Lot.1;

-elaborarea proiectului de refacere a mediului pentru perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, prin adresele nr.300598, nr.300600, nr.300590 din 08.03.2012, ANMRM referitor la aprobarea fişei de perimetru solicitate de către entităţile implicate (Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin) atenţionează aceste entităţi că pentru aprobarea „Fişei de perimetru" sunt necesare de îndeplinit anumite cerinţe, printre care:

-obţinerea de avize/confirmări de la autorităţile competente în domeniu enumerate la art.1l alin.1 din Legea nr.85/2003-Legea minelor (Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Naţională Apele Române), prin care să se precizeze că în perimetrele solicitate nu sunt amplasate monumente istorice, culturale, situri arheologice, rezervaţii naturale, zona de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrologică ale surselor de alimentare cu apă;

-fişele perimetrului de exploatare transmise prin adresele nr.653/16.02.2012, nr.172/12.01.2012 şi nr.50/12.01.2012, trebuie corectate pe motivul ca aceste suprafeţe solicitate sunt prea mici pentru a se putea delimita zona de alimentare a zăcământului şi a se stabili astfel perimetrul de protecţie hidrologică, nu s-a completat limita de adâncime şi nu s-a corectat substanţa. Astfel, numai după primirea acestor materiale şi acceptarea de către ANRM se va prezenta Programul de explorare şi Proiectul de refacerea mediului;

-în preambulul adresei se precizează că, potrivit art.13 din Legea nr.85/2003, „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare instituţiilor publice de către autoritatea competenta". Contractul se semnează cu ANRM şi reprezintă „Licenţa de dare în administrare pentru explorare".

Se poate aprecia că fişele perimetrelor de exploatare solicitate de către comunele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin nu au fost aprobate, întrucât entităţile nu deţineau licenţa de dare în administrare pentru explorare, avizele autorităţilor competente în domeniu culturii, mediului etc. si cel mai important fişele perimetrului de exploatare, erau întocmite sub standardele impuse de autoritatea competentă care potrivit art.14 din Legea nr.85/2003 stabileşte forma şi dimensiunea perimetrului de prospecţiune, astfel încât să se poată delimita zona de alimentare a zăcământului şi perimetrul de protecţie hidrologica cu limita de adâncime impusă.

Altfel spus, prestatorul nu a respectat standardele impuse de Legea nr.85/2003 privind forma şi conţinutul perimetrelor de exploatare parte integrantă a contractului de prestări servicii şi, nu avea la baza întocmirii documentaţiei, avizele autorităţilor în domeniu şi licenţele de dare în administrare. Mai mult, în cazul comunei Malnaş, există deja un perimetru de licenţă cu aceeaşi denumire nr.583/titular SNAP, situaţie regăsita şi la comuna Vâlcele-licenţa nr.120/titular SNAP.

Se încearcă în mod greşit să se delimiteze fişa perimetrului de exploatare de conţinutul contractului, afirmându-se cu totul eronat că doar programele de explorare şi proiectele de refacere a mediului fac obiectul contractului încheiat cu PFA P.E..

Nefondată este şi afirmaţia intervenientului potrivit căreia recuperarea prejudiciului, a cărei documentaţie a fost respinsă de către ANRM, ar duce la pierderea dreptului de autor, întârzieri cu privire la realizarea proiectului, pierderi în obţinerea fondurilor europene şi implicit returnarea fondurilor obţinute, întrucât de la data primirii răspunsului dat de către ANRM în 08.03.2012, entitatea auditată nu a dispus măsuri de corectare a documentaţiei, astfel încât, fişele perimetrelor de explorare să fie aprobate, respectiv, depunerea documentaţiei aferente obţinerii licenţelor de explorare conform Legii nr.85/2003.

Faţă de cele arătate, se solicită în baza probelor administrate în cauză, respingerea cererii de intervenţie accesorie în principal ca inadmisibilă şi ca neîntemeiată pe fond.

În drept, se invocă dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă, precum şi actele normative enunţate în cuprinsul întâmpinării.

În susţinerea prezentei întâmpinări, pârâtele înţeleg să se folosească de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum şi orice alte înscrisuri ce se vor dovedi utile în soluţionarea prezentei cauze.

III. Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

În fapt, în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi a României  - Camera de Conturi a Judeţului Covasna la entitatea verificată Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Covasna a fost emisă decizia nr. 35 din 5 august 2013 prin care s-au reținut mai multe abateri de la legalitate și regularitate și s-au dispus în sarcina reclamantei măsuri de remediere. Constatările organelor de audit au fost consemnate inițial  în procesul verbal de constare nr. 1429/10.07.2013/6141/05.07.2013 anexă la raportul de audit financiar nr. 1429/10.07.2013/6141/05.07.2013.

Împotriva acestei decizii, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Covasna a formulat contestație (f. 146-158 dosar 309/119/2014), aceasta fiind respinsă prin încheierea nr. 10 din 25 ianuarie 16 iulie 2015 a Curții de Conturi a României (f. 138-145 dosar 309/119/2014), sens în care a fost promovată prezenta acțiune în contencios administrativ, conform dispozițiilor Legii nr. 94/1992 și a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, acțiune în cadrul căreia s-a solicitat anularea deciziei și a încheierii de soluționare a contestației în privința măsurilor de la punctele II.5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11 din partea dispozitivă a deciziei nr. 35/05.08.2013 emisă de Camera de Conturi Covasna.

Reclamantul Ansamblul de Dansuri Trei Scaune – ............. prin cererea de chemare în judecată formulată la data 27.02.2014 și înregistrată sub dosarul nr. 296/119/2014 a solicitat, în cadrul acţiunii în contencios administrativ, anularea Încheierii nr. VI/10/28.01.2014 a Curţii de Conturi a României cu privire la pct.10  şi a măsurilor  prevăzute la punctul 13, respectiv punctul 10 din dispozitivul Deciziei nr. 35/05.08.2013 a Camerei de Conturi Covasna, cât și suspendarea executării acestor acte  administrative până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Au formulat cereri de chemare în judecată  şi reclamanţii Biblioteca Judeţeană "Bod Peter"  (dosar nr. 312/119/2014) şi Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe (dosar nr. 313/119/2014), prin care au solicitat instanţei anularea încheierii nr. VI/10/28.01.2014 în ceea ce priveşte măsurile de la pct. II.9, respectiv II.11 din decizie, anularea deciziei în punctele menţionate, precum şi suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ.

Dosarele nr……, nr………….. şi nr………. au fost  conexate la dosarul nr…………..

Prin încheierea din 17 septembrie 2014 s-au admis cererile de suspendare a executării actelor administrative atacate formulate de reclamanții Județul Covasna, Consiliul Județean Covasna, Ansamblul de Dansuri Trei Scaune –............., Muzeul Național Secuiesc și Biblioteca Judeţeană Bod Peter și s-a dispus suspendarea  măsurilor prevăzute la  punctele  II.5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 din  decizia nr. 35 din 5 august 2013 și încheierea nr. VI/10/28.01.2014 în ceea ce privește măsurile amintite.

Încheierea a fost menținută de Curtea de Apel Brașov prin decizia civilă nr. 2685/R din 2 decembrie 2014.

Pe fond, Tribunalul urmează a analiza conținutul abaterilor reținute prin actele contestate, precum și legalitatea și temeinicia măsurilor stabilite de echipa de audiat din cadrul Camera de Conturi Covasna pentru fiecare  dintre punctele contestate, după cum urmează:

În ceea ce privește măsura de la punctul II.5 din decizia nr. 35 din 5 august 2013, se reține că prin această măsură s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 36.483,82 lei la care se vor calcula accesoriile aferente și s-au dispus măsuri de recuperare a acestuia cu titlu de lucrări de întreținere curentă a drumurilor județene pe timp de iarnă, lucrări neexecutate dar plătite prestatorului SC ........... SRL, ca rezultat al includerii nelegale în situațiile de lucrări aferente lunilor ianuarie-februarie 2012 a unei cantități de 258,98 tone material antiderapant pe Lotul nr.4 – Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului- 178,30 to și lotul  nr. 5 – Baza de deszăpezire Comandău – 80,68 to. S-a arătat că, potrivit datelor meteorologice prezentate de către Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 01.01.2012-28.02.2012, condițiile meteorologice nu impuneau împrăștierea unei astfel de cantități de material antiderapant. 

Cu privire la această măsură se reține că la data de 31 octombrie 2011 s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 497 între Județul Covasna prin Consiliul Județean Covasna, în calitate de achizitor și SC …………. SRL, în calitate de prestator, având ca obiect  executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de ,,Întreținere curentă a drumurilor județene pe timp de iarnă în perioada 01.11.2011-15.03.2012" cuprinse în Lotul nr. 4- Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului și Lotul nr. 5- Baza de deszăpezire Comandău în perioadele convenite.

Prin convenția menționată anterior s-a stabilit că prestatorul se obligă să presteze și să finalizeze servicii ce constituie obiectul prezentului contract în perioada  1 noiembrie 2011- 15 martie 2012 cu posibilitatea prelungirii în condițiile legii în caz de forță majoră sau în cazul unor condiții meteorologice extrem de nefavorabile.

Achizitorul s-a obligat să plătească  prestatorului  pentru perioada 1 noiembrie 2011-15 martie 2012 suma de 44.430 lei/lună fără TVA pentru Lotul nr. 4 - Baza de deszăpezire Întorsura Buzăului și suma de 34.787,30 lei/lună, fără TVA pentru Lotul nr. 5 – Baza de deszăpezire Comandău (f. 169-180 vol.III dosar nr. 309/119/2014). 

Echipa de audit a constatat și reținut că abaterea se datorează lipsei unor proceduri clare de verificare a realității deconturilor de lucrări și necunoașterii consecințelor prevederilor contractuale și a prevederilor legale. 

Centrul Metrologic Regional Transilvania Sud Sibiu – Stația Meteorologică Lăcăuți  a arătat că  starea vremii în perioada 01.01.2012-28.02.2012  a fost în felul următor:

În luna ianuarie 2012

-precipitații – 96,72l/mp,

-strat mediu de zăpadă 131 cm,

-temperatura maximă +0,6grade,

-temperatura minimă – 23,1 grade, iar în luna februarie 2012 s-au înregistrat următoarele valori:

 -precipitații –67,70 l/mp,

 -strat mediu de zăpadă 174 cm,

 -temperatura maximă - 1,5grade,

 - temperatura minimă – 23,4 grade (f. 33 vol.I dosar nr. 309/119/2014).

Se constată că la dosar s-au depus informări cu privire la prognoza meteorologică pentru perioada ianuarie și februarie 2012 din care rezultă că au fost atenționări în zona județului Covasna cu privire la precipitații abundente căzute, cu episoade de viscol și spulberare a zăpezii (f. 182-209 vol.III dosar 309/2014).

În cauză s-au efectuat două expertize de specialitate cu privire la  măsura trasată prin pct. II.5 din decizia atacată, fiind depuse la dosar două rapoarte de expertiză. Astfel, reținând  că experții prin rapoartele de expertiză  au adus concluzii  ce sunt contradictorii între ele, instanța, în urma analizării conținutului acestora, a probelor administrate în cauză și a temeiurilor aplicabile situației de față în privinţa măsurii trasate și descrise mai sus, va înlătura raportul de expertiză întocmit de expertul C.F.V., întrucât acest expert nu a prezentat în mod detaliat aspectele constatate și motivele pentru care a ajuns la concluzia consemnată în cuprinsul  raportului de expertiză întocmit, nefăcând trimitere la  normativele aplicabile speței, neținând cont de dispozițiile caietului de sarcini și nu a avut o coerență în concluziile sale. Acest expert a afirmat că în fapt cantitatea de material antiderapant  folosită  a depășit  cantitatea contractantă, iar  suma decontată a fost cu 36.483,82 lei mai mare, dar în final, fără o explicație plauzibilă a afirmat că s-a plătit  cu 12.717 lei mai puțin decât valoarea contractului.

Așadar, din raportul de expertiză efectuat în cauza pendinte de expertul P. N., instanța reține că acesta a cules informațiile necesare efectuării expertizei și întocmirii raportului amintit pe baza datelor înscrise în jurnalele de activitate pe timp de iarnă, întocmite zilnic în acord cu informările zilnice privind starea vremii, prognoze și avertizări meteo, date referitoare la precipitații și temperaturi întocmite de Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, a Situațiilor de plată prezentate și a cercetării la fața locului a Drumului Comunal DC 14, segment din Lotul nr.5 ,, Baza de deszăpezire Comandău, drum cu multe serpentine  care urcă spre localitatea Comandău.

Astfel, se constată că expertul a reținut că nu au fost respectate prevederile capitolului 8 punctele 8.1 și 8.2 alin.b din Caietul de sarcini pentru întreținerea curentă a drumurilor județene pe timp de iarnă în perioada 01.11.2011-15.03.2012 cu privire la:

8.1 verificarea, recepția și confirmarea serviciilor prestate ce se fac zilnic de către persoanele desemnate de achizitor, în prezența prestatorului cu care ocazie se confirmă și respectarea cantitativă și calitativă a serviciilor prestate;

8.2 alin.b, în vederea acceptării situațiilor de lucrări întocmite și prezentate de prestator, acestea vor fi verificate în prealabil prin compararea lor cu datele înscrise în jurnalele de activitate.

Se mai reține că jurnalul pe timp de iarnă  prezentat expertului  prezintă o serie de nereguli în sensul că prin nefolosirea modelului prevăzut în Anexa 7 jurnalul de activitate pe timp de iarnă din Normativul privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice, indicativ AND 525-2005, nu  se precizează activitatea prestată și modul de acționare a utilajelor, respectiv patrulare, acționare cu lama și răspândirea materialului antiderapant. Nu s-a completat coloana sectorului de drum pe care s-a acționat cu material antiderapant  cu indicarea kilometrului de la care s-a pornit până la kilometrul la care s-a împrăștiat.

Jurnalul nu cuprinde numele și prenumele ofițerului de serviciu, persoana investită cu responsabilitatea funcției, ora de intrare și ieșire, respectiv nu s-a menționat numele și prenumele responsabilului Serviciului de Administrare a Drumurilor Județene din cadrul Consiliului Județean Covasna, persoană cu mare responsabilitate în confirmarea prin semnătură proprie a datelor și cantităților de materiale menționate în formularele de Jurnal de activitate pe timp de iarnă prezentate de prestator

De asemenea, se reține din raportul de expertiză că există neconcordanțe în jurnalele de activitate  pe timp de iarnă pentru loturile 4 și 5 din luna noiembrie 2011, situațiile de plată întocmite pentru activitățile din luna noiembrie 2011, ambele întocmite cu data de 01.11.2011, când de fapt Ordinul de începere a serviciilor este înregistrată cu data de 14.11.2011 sub nr. 15519 și care precizează că ,,serviciile de deszăpezire vor începe după primirea prezentului ordin".

Or, din contractul  nr. 497 din 31.10.2011 reiese că părțile contractante au convenit că prestatorul este răspunzător de corectitudinea și exactitatea datelor înscrise în situațiile de lucrări, de plată sau facturi și se obligă să restituie atât sumele  încasate în plus cât și foloasele realizate necuvenit aferente acestora.

Expertul a constatat că s-a încasat în plus pentru cantitatea de material antiderapant aferentă perioadei 01.11.2011-14.11.2011 la lotul 4 în cantitate  de 51 tone, iar la lotul 5 o cantitate de 123 tone. 

Se mai reține din constatările expertului judiciar că în jurnalele de activitate pe timp de iarnă întocmite zilnic pentru loturile  4 și 5 în lunile ianuarie, februarie  și martie 2012 nu apare ca fiind cosemnată și folosită în acțiunea de combatere a poleiului, sarea ca  material chimic, dar în situațiile de plată apare ca fiind folosită.

În caietul de sarcini aferent încheierii contractului nr. 497/2011 se prevede că  materialul antiderapant ce se va folosi pentru prevenirea și combaterea poleiului și lunecușului  este nisip în amestec cu sare.

Expertul judiciar a concluzionat că nu a fost îndeplinită condiția de se folosi sarea pură ca material chimic în combaterea poleiului și lunecușului și nici plata nu s-a justificat. S-a arătat că a fost trecută în situațiile de plată cantitatea  de 9 tone în luna ianuarie 2012, 28 tone în luna februarie 2012 și  2,24 tone sare în situația de plată în luna martie 2012. 

Se mai reține că în articolele de deviz transport rutier  din situațiile de plată pentru ambele loturi ce face obiectul contractului nr. 497/2011 nu este precizată denumirea materialului transportat, fiind precizat la modul general ca transport rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculantă pe distanță.

În caietul  de sarcini se prevede în mod obligatoriu  că la combaterea poleiului și lunecușului se va folosi  nisip în amestec cu sare, iar răspândirea  materialului antiderapant se va executa cu autoutilaje speciale dotate cu răspânditoare de material, iar manual numai acolo unde nu este permisă răspândirea cu mașina specială menționată anterior.

Or, art. 26 din Normativul AND 525-2011 stabilește că sarea pură se va utiliza numai pe îmbrăcămintea bine etanșeizată și cu avizul administratorului public.

Acest aviz nu  este amintit a exista nici în rapoartele de expertiză întocmite în cauză și nici în actele de control atacate, dar din  situațiile de plată reiese că s-a decontat contravaloarea sării împrăștiate  ca material chimic în combaterea poleiului și lunecușului.

În anexele 8, 9 și 10 ale raportului de expertiză întocmit de expertul P. N. nu reiese că s-a folosit sarea ca material chimic în lunile ianuarie, februarie și martie 2012 (f. 20-226 vol. III supliment), dar în situațiile de plată a fost identificată contravaloarea sării considerată împrăștiată, contrat atât celor consemnate în documentul primar întocmit zilnic, cât și în jurnalul de activitate pe timp de iarnă.

La fila 8 a raportului de expertiză, expertul a detaliat  cantitatea de sare decontată  și prețul  acesteia, concluzionând că s-a decontat prețul de 7.529,09 lei reprezentând valoare material chimic.

În urma analizării documentelor anexate raportului de expertiză, instanța constată că în articolele de deviz transport rutier, din situațiile de plată pentru cele două loturi mai sus amintite, nu este precizată denumirea materialului transportat, fiind menționat la modul general transport rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculantă.

Or, în caietul de sarcini se prevede că verificarea, recepția și confirmarea serviciilor se face zilnic de către persoanele desemnate de achizitor, în prezența prestatorului, ocazie cu care se confirmă respectarea prevederilor capitolului 8 din acest caiet.

Nu în ultimul rând se constată că jurnalele de activitate aflate la dosar (vol.III supliment) nu au fost întocmite cu profesionalism și cu intenția de a se putea corobora datele necesare stabilirii cantității de material antiderapant împrăștiat și pe ce distanță de drum și timp. Aceste înscrisuri trebuiau completate zilnic, cu indicarea distanței pe care s-a împrăștiat material antiderapant, indicându-se punctul de plecare și cel de sosire și kilometrii  parcurși.

Față de aceste lipsuri în modalitatea de completare a situațiilor primare de evidenţă  a materialului antiderapant împrăștiat, a compoziției acestuia  nu se poate  știe pe ce distanță s-a realizat o astfel de activitate de combatere a poleiului și nici nu se poate verifica dacă acele cantități de material antiderapant au respectat norma  de consum -tonă/km pătrat-  și dacă acele cantități solicitate la decontare au fost necesare, întrucât nu este indicată lungimea traseului parcurs, aşa cum de altfel și expertul P. N. a reținut în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză.

De asemenea, se reține din raportul de expertiză a acestui expert că, în urma analizării tuturor documentelor aferente contractului de prestări servicii nr. 497/31.10.2011 și ținând cont de caietul de sarcini și constatările sale personale, s-a concluzionat că  a fost depășit necesarul  de material  antiderapant, atât  din punct de vedere cantitativ, cât  și valoric.

În urma analizării înscrisurilor depuse la dosar cu privire la măsura 5 trasată de pârâte prin actele atacate, instanța reține că acestea au arătat că în urma analizării datelor meteorologice ce le-au fost prezentate și care sunt și în dosarul de față, aferente perioadei 01.01.2012-29.02.2011, situația meteorologică  nu a justificat în totalitate prestațiile  cuprinse în situațiile de lucrări  de întreținere pe timp de iarnă ale prestatorul ........... SRL.  Față de probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile și expertiza realizată de expertul P. N., tribunalul  constată că reclamantul Judeţul Covasna nu a depus toate diligențele în respectarea dispozițiilor caietului de sarcini ce a stat la baza încheierii contractului de prestări servicii nr. 497/31.10.2011, întrucât prin neținerea unor evidențe clare, detaliate și vizate în mod zilnic de o persoană desemnată de achizitor care să supervizeze  datele înscrise în jurnalele de activitate pe timp de iarnă ale prestatorului, s-a procedat  la decontarea unor lucrări care nu au fost însoțite de documente justificative. Înscrisurile întocmite de prestator fără respectarea dispozițiilor legale în materie și a dispozițiilor caietului de sarcini nu au valoarea unor documente justificative care  să certifice cu exactitate lucrările efectuate, conform angajamentului contractual încheiat la data de 31.10.2011.

Or, reclamantul avea obligația de a angaja și a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate și numai în baza unor documente întocmite cu respectarea normelor legale ce le-au prevăzut.

Aceste obligații reies din dispozițiile  art. 14 alin.3 și 4 din Legea nr. 273/2006 privind  finanțele publice locale, care stabilește că nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.

Față de considerentele expuse, instanța găsește măsura trasată de părțile pârâte prin actele administrative atacate în cauza pendinte ca fiind legală și temeinică și, în consecință, o va menține.

În ceea ce privește măsura de la punctual II.6, instanța reține că echipa de audit prin actul de control încheiat a constatat că reclamantul Consiliul Județean Covasna a încheiat în mod nelegal patru contracte de asistență al căror obiect se suprapune cu atribuțiile compartimentului  juridic din cadrul entității auditate, contrar dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 și art. 5 din OG nr. 119/1999.

Prin această măsura s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului  estimat la suma de 41.697 lei și a accesoriilor aferente și dispunerea de măsuri de recuperare a acestui prejudiciu. 

Reclamantul prin acțiunea introductivă a arătat că măsura este nelegală pentru că, potrivit constituției și a art. 21 alin.2 din Legea nr. 215/2001, președintele consiliului județean poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.

Astfel, se reține că partea reclamantă Consiliul Județean Covasna a încheiat patru contracte de asistență juridică cu Cabinetul de avocatură ,,…………", după cum urmează:

1. contractul de asistență juridică seria B nr. 136734/01.06.2012 (f. 271 vol. IV), încheiat de Consiliul județean Covasna cu Societatea profesională cu răspundere limitată ……….. având ca obiect elaborarea a două contestații împotriva deciziei Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 2/05.01.2012 și notei de  constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA -82481/04.11.2011, respectiv împotriva deciziei  nr. 43/12.04.2012. Prețul stabilit a fost  de 3.000 euro pentru fiecare dosar la instanța de fond, iar în fața instanței de recurs un onorariu de 4.000 euro pentru fiecare dosar, cât și un onorariu de succes de 2% pentru fiecare dosar din valoarea litigiului;

2. contractul de asistență juridică seria B nr. 136748/17.10.2012 (f. 289 vol. IV), încheiat de Consiliul județean Covasna cu Societatea profesională cu răspundere limitată ……………… având ca obiect servicii juridice  în privința proiectului de formare profesională pentru un onorariu în cuantum de 500 euro pentru plângerea prealabilă plus TVA  și 500 euro la judecata în prima instanță plus TVA;

3. contractul de asistență juridică seria B nr. 136749/15.10.2012 (f. 290 vol. IV), încheiat de Consiliul județean Covasna cu Societatea profesională cu răspundere limitată ………………. având ca obiect redactare și reprezentare în fața instanțelor judecătorești în dosarul privind proiectul de traning pentru un onorariu în cuantum de 500 euro pentru plângerea prealabilă plus TVA  și 500 euro la judecata în prima instanță plus TVA;.

4. contractul de asistență juridică seria B nr. 136750/17.10.2012 (f. 291 vol. IV), încheiat de Consiliul județean Covasna cu Societatea profesională cu răspundere limitată …………….. având ca obiect  servicii juridice în cazul atacării actelor privind corecțiile financiare  pentru un onorariu în cuantum de 900 euro plus TVA.

Reclamantul a învederat că decizia ce a dus la recurgerea la serviciile unui avocat s-a datorat complexității cauzei, numărului redus de consilieri juridici, gradului de acoperire a timpului de lucru al consilierilor juridici cu activitățile curente, avizări, procese etc. S-a arătat că în anul 2010 au fost desființate două posturi de consilier juridic și că aparatul de specialitate al Consiliului județean Covasna suferă de o lipsă acută de consilieri juridici. Consilieri juridici în anul 2011 au redactat, verificat și legalizat un număr de 531 contracte, 348 de dispoziții ale președintelui și 191 de hotărâri ale consiliului  și au reprezentat instituţia într-un număr de 40 procese.

Se constată că, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Covasna nr. 34/2011, la art. 14 cap.II lit. B s-a stipulat că atribuțiile Compartimentului juridic constau în asigurarea în condițiile legii, de reprezentare juridică a consiliului județean în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a notarilor publici, precum și în relațiile cu alte persoane juridice și fizice.

Se constată că, potrivit art. I din O.U.G. nr. 26/2012, autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare. Astfel, din interpretarea per a contrario a acestei norme juridice rezultă că celelalte autorităţi şi instituţii publice, care nu au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică pot achiziţiona servicii juridice.

Totodată, se constată că alin. 2 al art. I din O.U.G. nr. 26/2012 prezintă o excepţie de la regula instituită în alin. 1, respectiv circumscrie situaţiile şi condiţiile în care, prin excepţie de la interdicţia instituită în primul alineat, instituţiile şi autorităţile publice pot achiziţiona servicii juridice, respectiv dacă activităţile juridice de consultanţă necesare nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi şi numai cu aprobarea, după caz, a ordonatorului principal de credite sau a consiliului local/judeţean. Se constată că și în această normă juridică, domeniul de aplicare este clar determinat şi este în corelare cu alin. 1, respectiv se referă numai la autorităţi şi instituţii publice care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică şi care pot achiziţiona servicii juridice condiţionat de aprobarea organului expres indicat de legiuitor şi numai dacă aceste servicii nu pot fi prestate de personalul propriu. Prin urmare, din interpretarea acestor norme rezultă că interdicţia instituită de alin. 1 al art. I din O.U.G. nr. 26/2012 şi excepţia din alin. 2 al aceleiaşi norme se aplică exclusiv autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică. Din situația de funcțiuni reiese că în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului județean Covasna sunt patru posturi de consilier juridic, toate ocupate,  nefiind niciunul debutant ( f. 2 vol.IV).

Din fișele postului aferente funcției de consilier juridic și aparținând consilierilor juridici C. E., S. R.,  S. A., B. A. și D. R.  reiese că reprezintă Consiliul Județean Covasna în fața instanțelor de judecată sau a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, precum și în raporturile cu alte persoane juridice și fizice. 

Din rapoartele de evaluare a acestora rezultă că toți  au indicatori de performantă la nivelul maxim  atât la operativitate cât și la conștiinciozitate.

Față de faptul că reclamantul Consiliul județean Covasna are în cadrul compartimentului juridic un număr de 5 consilieri juridici așa cum rezultă din fișa postului fiecăruia, tribunalul constată că afirmațiile  reclamantului  cum că aceștia au  verificat și au acordat vize pentru 531 de contracte, pentru 190 hotărâri  și că au reprezentat în 38 de dosare sunt nefondate, întrucât se poate observa că le-a revenit fiecăruia maxim 8 dosare  în fața instanței de judecată  și maxim 150 de înscrisuri cărora să le asigure vize de specialitate -ceea ce denotă că nu s-a justificat angajarea altor persoane care să asigure consultanță juridică în alte dosare ale părții reclamante. De asemenea, nu există nicio justificare că au angajat un avocat pentru cauzele ce au făcut obiectul celor 4 contracte din motivul că ar fi fost  mai complexe, iar afirmaţia că propriul personal juridic nu este specializat este nefondată și nepotrivită atât timp cât cei 5 consilieri juridici trebuie să cunoască legile și să acorde vize tuturor contractelor pe care le încheie partea reclamantă cu terțe persoane.

Chiar dacă aceşti consilieri juridici acordă consultanță și asistență în aproape toate demersurile pe care le realizează în activitatea sa partea reclamantă, respectiv acordă vize la întocmirea de proiecte de hotărâri, redactează și avizează contracte, participă la diferite  comisii de lucru, instanța găsește că motivele pentru care reclamantul le-a invocat prin cererea introductivă sunt nefondate și nu s-a justificat angajarea de către reclamantul Consiliul județean Covasna a unui avocat în cele patru situații mai sus descrise și care este în contradicție cu  dispozițiile OUG nr. 26/2012.

Pe de altă parte, reclamantul nu a făcut dovada, cu vreun registru în care să existe mențiuni legate de viza compartimentului juridic, că în toate cazurile consilierii juridici avizează hotărârile Consiliului Județean Covasna, ceea ce denotă că nu în toate situațiile  sunt supuse hotărârile acestei instituții spre avizare consilierilor juridici ai instituţiei.

Astfel, se constată că hotărârea nr. 144/26.09.2012 prin care s-a aprobat achiziționarea unor servicii în vederea formulării în numele județului Covasna și a Consiliului Județean Covasna a contestațiilor administrative împotriva notelor de stabilire a corecțiilor financiare nu poartă viza compartimentului juridic din cadrul reclamantului (f. 342 vol.IV).

Pe de altă parte, în urma lecturării  hotărârii amintite, se constată că nu există nicio motivare pentru care s-a impus luarea hotărârii de angajare a unor servicii juridice prin avocat, ci dimpotrivă, s-au invocat dispozițiile OG nr. 26/2012 care condiționează angajarea de personal juridic din afara instituției numai dacă aceasta nu are personal de specialitate. Or, reclamantul a avut dintotdeauna compartiment  juridic cu consilieri juridici care să îl reprezinte în fața instanțelor judecătorești în litigiile sale și în relațiile cu terțele persoane.

Nu în ultimul rând, se reține că dispozițiile Legii nr. 514/2003 statuează că consilierii juridici au obligația să asigure reprezentarea Consiliului județean, să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale entității în slujba cărora se află.

Or, potrivit art. 23 alin.1 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Prin urmare, în raport de fișa postului aferentă fiecărui consilier juridic angajat  al părții reclamantei la Compartimentul juridic și reținând că reclamantul prin hotărârea privind angajarea unor servicii juridice prin avocat nu a motivat de ce s-a impus o astfel de hotărâre, instanța constată  că serviciile juridice contractate prin cele 4 contracte de asistență juridică se suprapun  cu atribuțiile compartimentului juridic al părții reclamante, ceea ce denotă că în mod netemeinic reclamantul a angajat, ordonanţat și plătit cheltuieli cu asistență juridică în sumă totală de 41.697,48 lei, în mod nejustificat și contrar legislației descrise la paragrafele anterioare.

Față de aceste considerente, tribunalul  reținând  motivele  ce au dus la contractarea de servicii de asistență juridică mai sus descrise, dar care nu s-au justificat și prin raportare la dispozițiile OUG nr. 26/2012, constată că măsura dispusă este legală, impunându-se menținerea ei. 

În ceea ce privește măsura II.7 din decizia atacată cu privire la angajarea şi plata unor cheltuieli de elaborare a unui studiu, fără a respecta prevederile legale cu privire la buna gestiune financiară:

Față de această măsură, reclamanții au afirmat că programele contractate și predate ei corespund scopului și obiectivelor propuse, respectiv obținerea licențelor de exploatare, ideea elaborării altor proiecte  ar fi inutilă și total nerațională.

Pârâtele prin măsura amintită au dispus  stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 50.000 lei, la care se vor adăuga accesoriile aferente, cât și luarea măsurilor de recuperare a acestuia cu titlul de servicii de elaborare a documentațiilor tehnice pentru obținerea licențelor de dare în administrare pentru exploatarea apelor minerale din perimetrele Malnaș-Băi, Vâlcele și Belin, județul Covasna, din cadrul proiectului ,,Drumul apelor minerale-Lot 1."

Înstanța reține că la data de 7 martie 2011 s-a încheiat contractul de prestări de servicii  nr. 479, între Consiliul Județean Covasna, în calitate de achizitor, și P.E. P.F.A., în calitate de prestator, având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a documentațiilor tehnice pentru obținerea licențelor de dare în administrare pentru exploatarea  apelor minerale din perimetele Malnaș-Băi, Vâlcele și Belin din cadrul  proiectului ,,Drumul apelor minerale-Lot 1", în conformitate cu oferta tehnică și cu obligațiile asumate prin contract. Prețul contractului a fost stabilit la  suma de 50.000 lei fără TVA (f. 352-356).

Din referatul nr. 18371/15.09.2011 reiese că s-a procedat la încheierea contractului amintit pentru faptul că prestatorul a oferit cel mai scăzut preț și atunci, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din OUG nr. 34/20016, s-a atribuit contractul amintit către P.E. PFA, iar pe de altă parte, s-a impus contractarea serviciilor acestuia din urmă pentru elaborarea de documentații privind obținerea licențelor de dare în administrare pentru exploatare apelor minerale în perimetrul celor trei localității menționate anterior ( f. 357 vol. IV).

Se constată că la data de 24 mai 2012 s-a încheiat procesul verbal de predare-primire a documentațiilor care au făcut obiectul contractului nr. 479/07.09.2011 (f.367).

Totodată, Comuna Vâlcele prin adresa nr. 43 din 14 ianuarie 2016 (f. 16 vol.IV) a adus la cunoștință Agenției Naționale pentru Resurse Minerale București  că prin hotărârea Consiliului local Vâlcele nr. 58/2015 s-a aprobat darea în administrare  pentru exploatare în vederea executării lucrărilor de exploatare a apelor minerale terapeutice din perimetrul Vâlcele-Sud și că a fost împuternicit primarul să negocieze, semneze și să ridice licența de dare în administrare pentru exploatare.

Comuna Malnaş prin adresa nr. 165 din 15 ianuarie 2016 a adus la cunoștință Agenției Naționale pentru Resurse Minerale București  că prin hotărârea nr. 37 din 14 decembrie 2015 a Consiliului local Malnaș s-a aprobat darea în administrare pentru exploatare în vederea executării lucrărilor de exploatare a apelor minerale terapeutice din perimetrul situat în centrul localității Malnaș-Băi. A înaintat cu acea ocazie proiectul tehnic de refacere a mediului ca urmare a efectuării lucrărilor de exploatare pentru apă minerală terapeutică în perimetrul Malnaș Băi, întocmit de P.E. P.F.A. ( f. 19 ).

Comuna Belin prin adresa nr. 81/07.01.2016 a adus la cunoștință aceleiași instituții mai sus amintite că prin hotărârea nr.66/2015 a Consiliului local Belin s-a aprobat darea în administrare pentru exploatare în vederea executării lucrărilor de exploatare a apelor minerale terapeutice din perimetrul situat în localitatea Belin (f.22).

Ulterior, Agenția Națională pentru Resurse Minerale prin adresa nr. 300598 din 08.03.2012 i-a adus la cunoștință primarului Comunei Malnaș că fișele de perimetru trebuie corectate, respectiv suprafața perimetrului solicitat este prea mică pentru a se putea delimita zona de alimentare a zăcământului și a se stabili astfel perimetrul de protecție hidrogeologică și trebuie să se completeze cu informații privind limita de adâncime și totodată se va aduce o modificare a perimetrului pentru că denumirea Malnaş  a fost dată deja unui alt perimetru cu licență.

De asemenea, Agenția a mai reținut că  în urma verificărilor efectuate s-a constatat că perimetrul propus de Comuna Malnaş activității miniere nu este concesionat sau dat în administrare prin licență.

S-a mai adus la cunoștință Comunei Malnaș că pentru a se putea negocia și semna licența de dare în administrare pentru activitatea de exploatare este necesară respectarea prevederilor art. 11 alin.1 din Legea nr. 85/2003, în sensul că trebuie să primească aprobare/ aviz  din partea autorităților competente în domeniu  că în perimetrul respectiv  nu sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervații naturale, zone de protecție sanitară sau perimetre de protecție hidrologică ale resurselor de alimentare cu apă (f. 375).

Se mai constată că Agenția Națională pentru Resurse Minerale prin adresele  nr. 3006000/08.03.2012, respectiv nr. 300500/08.03.2012 le-a dus la cunoștință primarilor comunelor Belin și Vâlcele aceleași aspecte mai sus descrise, dar le-a recomandat ca după îndeplinirea tuturor lipsurilor  și după acceptarea lor de către ANRM,  să-i prezinte programul de exploatare și proiectul de refacere a mediului (f. 376,377 vol.IV).

Ulterior, Agenția i-a adus la cunoștință primarului Comunei Belin  că pentru obținerea licenței  de exploatare trebuie să depună următoarele documente:

-să comunice fișa  cu coordonatele în sistem Stereo 70 cu perimetrul  solicitat și să fie întocmită conform modelului ce i l-a comunicat;

- după verificarea fișei  trebuie să se aducă la cunoștință Ministerului Culturii că nu sunt pe perimetrul amplasamentului monumente istorice, culturale, religioase etc.;

- să se aducă la cunoștința Agenției locale că în perimetrul de exploatare nu se află rezervație naturală şi Administrației Naționale Apele Române că terenul nu se află în perimetrul de prezență  sanitară și hidrologică instituită pentru surse de alimentare cu apă.

Să prezinte documentațiile de refacere a mediului deteriorat în urma lucrărilor de exploatare executate în acest perimetru.

-certificate de atestare fiscală din care să rezulte că se dorește executarea lucrărilor de exploatare pentru apă minerală naturală folosită în scop terapeutic.

-Împuternicirea primarului să negocieze, semneze și să ridice licența de exploatare etc.

La data de 5 iunie 2012, P.E. PFA a facturat serviciile sale către Consiliul Județean Covasna în valoare de 50.000 lei (f. 393) și plata s-a realizat la data de 25.06.2012, conform ordinului de plată 1030 ( f. 394). 

Din nota de relații dată de președintele Consiliului Județean Covasna (f. 402-405 vol.IV) reiese că în ceea ce privește necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, pe lângă punerea în funcțiune a Stabilimentelor turistice balneare, s-a avut în vedere stabilirea și reconsiderarea potențialului de ape minerale terapeutice din zonele propuse pentru exploatare având ca obiectiv revigorarea stațiunilor balneoclimaterice cu vechi tradiții.

Astfel, din probele administrate  reiese că nici una din cele trei localități nu a obținut licență de exploatare a perimetrului fiecăreia pentru exploatare de apă terapeutică, întrucât nu s-a depus întreaga documentaţie prevăzută de legislație pentru fiecare perimetru ce aparține fiecărei comune din cele enumerate la paragrafele anterioare, pe de o parte, iar pe de altă parte, fișele perimetrelor de exploatare  întocmite în baza contractului de prestări servicii nr. 479/07.09.2011 întocmite de P.E. PFA  nu au fost întocmite conform cerințelor legale, așa cum rezultă din adresele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale aflate la dosar și descrise în capitolul măsurii nr. 7 din actele atacate.

Nu în ultimul rând, față de afirmațiile intervenientului P.E., instanța reține că din înseși clauzele contractului nr.479/07.03.2011, încheiat de acesta și Consiliul Județean Covasna, rezultă că obiectul acestuia constă în prestarea serviciilor de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare pentru explorarea apelor minerale din perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, judeţul Covasna, din cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale" - Lot.1, în conformitate cu oferta tehnică şi cu obligaţiile asumate prin contract.

Pct.7 din acelaşi contract prevede că prestatorul se obligă să presteze serviciile de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru obţinerea licenţelor de dare în administrare, respectiv:

- întocmirea fişei perimetrului de exploatare pentru zona şi înaintare la ANMRM pentru aprobare;

- documentare privind perimetrele de explorare;

- elaborarea programului de explorare pentru apele minerale în perimetrul Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, în cadrul Proiectului „Drumul Apelor Minerale"-Lot.1;

- elaborarea proiectului de refacerea mediului pentru perimetrele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin.

Ba mai mult, din adresele nr.300598, nr.300600, nr.300590 din 08.03.2012 emise  de  ANRM reiese că pentru aprobarea fişei de perimetru solicitate de către localitățile Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin este necesar ca aceste unități să completeze documentaţia pentru aprobarea „Fişei de perimetru" cu următoarele:

- obţinerea de avize/confirmări de la autorităţile competente în domeniu enumerate la art.1l alin.1 din Legea nr.85/2003-Legea minelor (Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Mediului şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Naţională Apele Române), prin care să se precizeze că în perimetrele solicitate nu sunt amplasate monumente istorice, culturale, situri arheologice, rezervaţii naturale, zona de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrologică ale surselor de alimentare cu apă;

- fişele perimetrului de exploatare transmise prin adresele nr.653/16.02.2012, nr.172/12.01.2012 şi nr.50/12.01.2012, trebuie corectate pe motivul ca aceste suprafeţe solicitate sunt prea mici pentru a se putea delimita zona de alimentare a zăcământului şi a se stabili astfel perimetrul de protecţie hidrologică, nu s-a completat limita de adâncime şi nu s-a corectat substanţa. Astfel, numai după primirea acestor materiale şi acceptarea de către ANRM se va prezenta Programul de explorare şi Proiectul de refacerea mediului;

- în preambulul adresei se precizează că potrivit art.13 din Legea nr.85/2003, „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare instituţiilor publice de către autoritatea competentă". Contractul se semnează cu ANRM şi reprezintă „Licenţa de dare în administrare pentru explorare".

În concluzie, așa cum s-a arătat mai sus, Fişele perimetrelor de exploatare solicitate de către comunele Malnaş-Băi, Vâlcele şi Belin, nu au fost aprobate, pentru că unitățile administrativ teritoriale amintite nu deţineau licenţa de dare în administrare pentru explorare, avizele autorităţilor competente în domeniu culturii, mediului etc.

Or, în drept, se reține că potrivit art. 48 alin.2 din Legea nr. 273/2006, ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 5 din OG nr. 119/1999, persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o buna gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

Prin urmare, față de faptul că nu s-a finalizat  proiectul pentru obținerea licențelor de exploatare a perimetrelor de exploatare în cele trei localității  în proiectul  intitulat  Drumul apelor minerale ca urmare a faptului că  documentațiile realizate de intervenientul P.E. nu au corespuns cerințelor pentru obținerea licențelor amintite, se constată că reclamanta nu a realizat o bună gestionare  financiară  a fondurilor bugetare prin alocarea sumei de 50.000 lei unei documentaţii ce nu a putut sta la baza obţinerii unor licenţe de exploatare, ceea ce denotă că măsura trasată de pârâtă  este legală și temeinică și că s-a produs un prejudiciu bugetului local  prin efectuarea acestei plăți neeconomicoase.

În ceea ce privește măsura dispusă la punctul 8 din decizia nr. 35/05.08.2013 privind nerestituirea către bugetul de stat de către UAT Județul Covasna a sumei de 4.880.000 lei, reprezentând  sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzută în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele  unități administrativ –teritoriale, pentru plata unor arierate  aferente cheltuielilor  curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte  cu finanțare  externă nerambursabilă, neutilizată până la data  intrării în vigoare a OUG nr. 15/08.05.2012, instanța reține că reclamantul prin acțiunea promovată a arătat că a procedat în spiritul legii la folosirea sumei în cele 5 proiecte de finanțare externă  nerambursabilă la data de 08.05.2012 la care valoarea cofinanțării rămase a fost de 16.626 mii lei, mult peste suma acordată prin HG nr. 255/2012.

Cu privire la această măsură se constată că prin Hotărârea Guvernului  din 2012 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012 pentru finanțarea unor cheltuieli curente și de capital ale autorităților administrației publice locale din judeţul Covasna s-a alocat suma de 4.880.000 lei pentru  plata unor arierate  aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea  unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (f. 433 -438 vol.IV).

Prin hotărârea nr. 60 din 27 aprilie 2012, Consiliul județean Covasna a aprobat  includerea sumei în bugetul județului la cod 56.01- programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (f.435, 436 vol.IV).

 La data de 17 iulie 2012, reclamantul a comunicat echipei de audit situația proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare și aflate în derulare la data de 08.05.2012, respectiv:

1. Proiectul  privind sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Covasna în valoare de 128.731.011 lei din care contribuția beneficiarului a fost de 14.214.194 lei ;

2. Reabilitare drum județean DJ 121 Covasna-Zăbala-Imeni-Catalina-Tg. Secuiesc km 30+000-49+100 în valoare de 63.787.949 lei cu o contribuție a beneficiarului de 707.230 lei; 3. Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență dr. Fogolyan Kristof Sf. Gheorghe în valoare de 87.223.949 lei cu o contribuție a beneficiarului de 1.602.274 lei;

4. Promovarea de 8 produse turistice din județul Covasna  în valoare de 956.660 lei cu contribuția beneficiarului în sumă de 89.240 lei;

5. Planificarea strategică inovativă prin cooperare interjudețeană în valoare  de 964.474 și cu o contribuție proprie de 13.386 lei ( f.443).

Instanța constată că echipa de audit a considerat că se impune restituirea sumei de 4.880.000 lei la bugetul de stat pentru că  până la data verificării nu a fost utilizată sau restituită, sens în care instanța urmează a verifica și a analiza  dispozițiile legale aplicabile acestei măsuri și mai sus descrise, prin care s-a reţinut încălcarea dispozițiilor art. V alin.1 din OUG nr. 15/2012 și art. 2 din HG nr. 255/2012.

În primul rând, se reține că prin OUG nr. 15/2012 s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012, cu suma de 648.233 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, și alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unități administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Conform art. V din OUG nr. 15/2012, alin. (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităților administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externe nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate. Restituirea sumelor neutilizate se efectuează pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct, în care la rubrica "Explicații" se va preciza obligatoriu "Restituire sume defalcate din TVA încasate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 255/2012, rămase neutilizate".

(2) Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Cu sumele restituite potrivit alin. (2) se reîntregeşte Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor Publice. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice  fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 306 din 8 mai 2012.

Plata sumei către partea reclamantă s-a realizat la data de 8 mai 2012, dată când s-a alimentat contul de venituri al UAT Covasna cu suma de 4.880.000 lei din Fondul de rezervă bugetară pusă la dispoziția Guvernului pe anul 2012.

Prin raportul de expertiză contabilă judiciară expertul contabil H.K. a arătat că suma de 4.880.00 lei a fost alocată prin art. 1 a HG nr. 255/2012 și a fost folosită de reclamant  la data de 31 decembrie 2015 în cuantum de 4.624.798,61 lei într-o proporţie de 94,77 % pentru proiectul privind Sistemul de management Integrat al deșeurilor din Județul Covasna în cuantum de 4.414.387,66 lei și pentru proiectul  privind reabilitarea Spitalului județean de Urgență Dr. Fogolyan Kristof în cuantum de 210.410,95 lei.

S-a arătat că la data de 8 mai 2012, Județul Covasna a avut arierate aferente cheltuielilor curente și de capital în sumă totală de 1.094.964 lei care reprezintă plăți restante către furnizori și creditori, evidenţiate  în balanța de verificare încheiată la data de 30 aprilie 2012. Din această sumă, reclamantul are o restanță în cuantum de 642.941 lei aferentă anului 2011, iar diferența de 452.023 este acumulată în primele 4 luni ale anului 2012.

De asemenea, se constată că expertul a confirmat prin raportul de expertiză că reclamantul a avut  de la data alocării sumei de 4.880.00 lei – 6 aprilie 2012 (data publicării în M.Of a HG nr. 255/2012) și până la data de 8 mai 2012 data virării sumei, un număr de 5 proiecte cu finanțare nerambursabilă.

S-a mai arătat că valoarea din cofinanțarea beneficiarului județului Covasna rămasă de executat din cele 5 contracte de finanțare la data de 8 mai 2015 este de 16.626.302, 70 lei, din care cheltuieli eligibile de 3.530.179 lei și cheltuieli neeligibile în sumă de 13.096.123,70 lei. Astfel suma celor 5 proiecte este mai mare decât suma alocată  prin HG nr. 255/2012. De asemenea, se reține că reclamantul nu a achitat sumele alocate  celor 5 proiecte  pentru că s-a prelungit durata contractelor de finanțare până la data de 31 decembrie 2015.

Se constată că prin decizia nr. 558/2012, Curtea Constituțională a concluzionat că în măsura în care dispoziţiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice se aplică numai sumelor alocate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 şi neutilizate de către unităţile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi nu au avut în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora.

Curtea a mai constatat că, dacă restituirea sumelor în cauză s-ar aplica inclusiv unităţilor administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi aveau în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit în situaţii similare, împrejurare ce ar genera o inegalitate între unităţile administrativ-teritoriale bazată pe un element aleatoriu, şi anume momentul concret al folosirii resurselor alocate.

Așadar, potrivit  definiției date de legiuitor prin OG nr. 64/2009 prin cofinanțare  se înțelege orice contribuție pentru finanțarea cheltuielilor exigibile din sumele aprobate în bugetele prevăzute  la art. 1 alin.2 lit. a-g din Legea nr. 500/2002 privind  finanțele publice, inclusiv  cofinanțarea acordată  de la bugetul de stat pentru alți beneficiari decât cei prevăzuți la art. 5 alin.1-3 și 3 indice 1, precum și alte cheltuieli similare.

De asemenea, Legea nr. 273/2006 definește noțiunea de cofinanțare ca fiind  finanțarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv și altele asemenea, parțial prin credite bugetare, parțial prin finanțarea provenienței din alte surse atrase. Aceeași definiție se regăsește și în dispozițiile Legii nr. 500/202 privind finanțele publice.

 Sub acest aspect, chiar Curtea Constituțională  prin decizia pronunțată  cu privire la constituționalitatea  dispozițiilor OUG nr. 15/2012 a arătat că dacă restituirea sumelor în cauză s-ar aplicat inclusiv unităților administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele până la data intrării în vigoare a OUG nr. 15/2012, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și aveau în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit în situații similare, situație ce ar genera i o inegalitate între unitățile administrativ-teritoriale bazată pe un element aleatoriu, respectiv momentul concret al folosirii resurselor alocate.

Prin urmare, instanța reține că reclamantul nu are obligația de a restitui la bugetul de stat suma de 4.880..00lei, întrucât  la data virării acesteia în contul său – 8 mai 2012 (f. 124 vol.IV supliment) acesta avea în derulare 5 proiecte de finanțare externă mai sus enumerate, ceea ce face ca condiția impusă  de actul normativ nr. 255/2012 să nu fie îndeplinită, condiție care impune  restituirea în cazul în care entitatea să nu aibă arierate de plată sau proiecte în derulare cu finanțare externă nerambursabilă. Or, faptul că reclamantul a folosit suma alocată numai în anul 2015, ca urmare a faptului că s-a prelungit durata contractelor ce erau în derulare la momentul alocării sumei nu are nicio relevanță, ceea ce era relevant pentru a se dispune restituirea sumei amintite la bugetul de stat era ca beneficiarul să nu fi avut  datorii sau proiecte în derulare, condiție ce nu a fost îndeplinită și prin urmare, măsura dispusă de organele de audit este nelegală și urmează a fi înlăturată.

În continuare, instanța urmează a analiza măsurile dispuse la punctele 9, 10 și 11 din  decizia  nr. 35/2013, întrucât privesc  aspecte comune atât în privința stării de fapt, cât și cu privire la interpretarea dispozițiilor legale  aplicabile tuturor entităților vizate de aceste măsuri  și care sunt părți în cauza de față.

Astfel, se reține că prin măsura stabilită la pct. 9 s-a dispus de către echipa de audit declanşarea procedurilor, la ordonatorul terţiar de credite finanţat din bugetul local al UATJ Covasna - Biblioteca Judeţeană Bod Peter Sf. Gheorghe, de stabilire a întinderii prejudiciului estimat la suma de 22.475,25 lei la care se vor calcula accesorii aferente  şi de recuperare a acestor sume cu titlu de servicii de consultanţă privind dezvoltarea sistemului de control  intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005, ca rezultat  a plăţilor efectuate de către Biblioteca Judeţeană Bod Peter Sf. Gheorghe către SC ........ SRL Sf. Gheorghe , contrar dispozițiilor art. 3 alin.1 din OMFP 946/2005 privind  monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial potrivit căruia organizarea, proiectarea şi implementarea sistemului  de control managerial intră în atribuţiile unei structuri, constituite printr-un act de decizie internă a conducătorului entităţii.

La punctul 10 s-a dispus declanşarea procedurilor, la ordonatorul terţiar de credite finanţat din bugetul local al UATJ Covasna – Ansamblu de dansuri „Trei Scaune- .............” Sf. Gheorghe, de stabilire a întinderii prejudiciului estimat la suma de 22.194,51 lei la care se vor calcula accesorii aferente  şi de recuperare a acestuia cu titlu de servicii de consultanţă privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005 ca rezultata al plăţilor efectuate  de către această instituţie către SC ........ SRL Sf. Gheorghe (contractul de consultanţă nr. 102/16.10.2012) ca urmare a încălcării acelorași dispoziții legale prevăzute de art. 3 alin.1 din OMFP 946/2005.

De asemenea, la punctul 11, echipa de audit a dispus unității auditate să  declanşeze procedurile, la ordonatorul terţiar de credite finanţat din bugetul local al UATJ Covasna – Muzeul Naţional Secuiesc Sf. Gheorghe, de stabilire a întinderii prejudiciului estimat la suma de 35.984,8 lei la care se vor calcula accesorii aferente  şi de recuperare a acestuia cu titlu de servicii de consultanţă privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005 ca rezultata al plăţilor efectuate  de către această instituţie către SC ........ SRL Sf. Gheorghe (contractul de consultanţă nr. 301/31.05.2012 ) şi a nerespectării dispozițiilor art. 3 alin.1 din OMFP 946/2005 .

Reclamanții au învederat prin cererea introductivă că în ceea ce privesc măsurile de la pct. 9-11, echipa de audit nu a făcut nicio o menţiune în procesul verbal încheiat cu ocazia controlului cu privire la încălcarea vreunei interdicţii legale de a încheia un contract de consultanţă privind implementarea sistemului de control intern/managerial cu terţe persoane. Reclamanţii au mai arătat că s-au respectat în totalitate dispoziţiile art. 2 şi 3 din OMFP nr. 946/2005 care prevede: "art. 2.(1) Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi de standardele prevăzute în anexa nr. 1, măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi."

Conform art. 3 (1), în vederea monitorizării, coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens.  Componenţa, modul de organizare şi de lucru, precum şi alte elemente privind structura prevăzută la alin. (1) se stabilesc, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţilor din fiecare entitate publică, de către conducătorul acesteia.

Astfel,  reclamanţii  au arătat că prevederile OMFP. nr. 946/2005 nu interzic angajarea unui personal/societate calificată în vederea efectuării unei activităţi de consultanţă şi îndrumării a dezvoltării sistemului de control managerial. Ordinul nr. 946/2005, prevăzând doar că în vederea monitorizării/coordonării şi îndrumării metodologice a implementării şi/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial, conducătorul entităţii publice constituie, prin act de decizie internă, o structură cu atribuţii în acest sens. 11

S-a afirmat că obligaţia implementării sistemului de control intern/managerial este prevăzută de OMFP.946/2005, care stipulează la art.2, că: "conducătorul fiecărei entităţi publice dispune de  măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial ...". Datorită faptului că nu există specialişti în cadrul entităţilor controlate, conducătorul fiecăreia din aceste entități, în toate cele trei cazuri, a considerat că în conformitate cu prevederile OMFP. 946/2005 trebuie să angajeze un prestator extern, care are cunoştinţe în domeniul implementării controlului intern/managerial şi care să asigure îndrumarea grupului de lucru constituit în conformitate cu prevederile art.3 din acelaşi ordin.

Se constată că prin actele atacate, pârâtele  au arătat că prin încheierea unor contracte de consultanță  de către Biblioteca Județeană Bod Peter, Ansamblul de dansuri ,,Trei Scaune – .............”, și Muzeul Național Secuiesc au încălcat dispozițiile art. 20 și art. 23 alin.1 din legea nr. 273/2006, art. 5 și art. 29 din OUG nr. 119/1999 ți pct. 1 din OMFP nr. 1792/2002, în sensul că nu s-au analizat cu responsabilitate cheltuielile angajate cu contractarea unor servicii de consultanță.

Astfel, se constată că la data de 15 octombrie 2012, s-a încheiat contractul de consultanță nr. 101/2012 între SC …………… SRL, în calitate de prestator și  Biblioteca Județeană Bod Peter, în calitate de beneficiar, având ca obiect realizarea de către prestator de servicii de consultanță privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități în conformitate cu  prevederile OMFP nr. 946/2005, prețul contractului  fiind de 4.000 euro plus TVA, iar termenul limită de executare a  prestației fiind 31 decembrie 2012 (f. 470- 473 vol.IV).

La art. 2 din contract s-au definit de părțile contractante  serviciile de consultanță pe care prestatorul trebuia să le efectueze, respectiv să realizeze următoarele:

-revizuirea sistemului de control intern/managerial existent,

-identificarea lipsurilor și sau neconcordanțelor în raport cu cerințele OMFP nr. 946/20005, cu modificările și completările ulterioare,

-oferirea de soluții privind conformarea la cerințele OMFP nr. 946/2005, cu modificările și completările ulterioare,

 -îndrumare privind implementarea soluțiilor agreate de comun acord.

La data de 27 noiembrie 2012, prestatorul a facturat contravaloarea serviciilor sale, în baza contractului de consultanță nr. 101/15.102012,  pentru suma de 22.475,25 lei (f.478 ), sumă plătită de beneficiar la data de 29.11.2012, conform ordinului de plată nr. 358/2012 (f.474 vol.IV dosar nr. 309/119/2014). 

Din analiza statului de funcții al Bibliotecii Județene Bod Peter rezultă că această entitate are 29 de posturi din care majoritatea au specializare artistică, existând un post de  bibliotecar, 2 muncitori calificați, un îngrijitor, un referent, o secretară-dactilograf și trei funcții de conducere (f. 484 vol. IV).

La data de 16 octombrie 2012 s-a  încheiat contractul de consultanță nr. 102/2012 între SC ………… SRL, în calitate de prestator și Ansamblul de dansuri, Trei Scaune- Haromsztek, în calitate de beneficiar, având ca obiect realizarea de către pretator de servicii de consultanță privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005, prețul contractului  fiind de 4.000 euro plus TVA, iar termenul limită de executare a prestației fiind 31 decembrie 2012 (f. 492- 495 vol.IV)

La art. 2 din contract s-au definit de părțile contractante  serviciile de consultanţă pe care prestatorul trebuia să le efectueze, respectiv să realizeze următoarele :

 -revizuirea sistemului de control intern/ managerial existent,

-identificarea lipsurilor și sau neconcordanțelor în raport cu cerințele OMFP nr. 946/20005, cu modificările și completările ulterioare,

-oferirea de soluții privind conformarea la cerințele OMFP nr. 946/2005, cu modificările și completările ulterioare,

-îndrumare privind implementarea soluțiilor agreate de comun acord.

La data de 27 noiembrie 2012, prestatorul a facturat contravaloarea serviciilor sale, în baza contractului de consultanță nr. 102/15.102012,  pentru suma de 22.194,51 lei (f.498 ), sumă plătită de beneficiar la data de 27.12.2012, conform ordinului de plată  nr. 668/2012(f.496 vol.IV/dosar nr. 309/119/2014). 

În urma analizării statului de funcții al Ansamblul de Dansuri ,,Trei Scaune – .............”, rezultă că această entitate are 46 de posturi din care majoritatea sunt artiști ca soliști, dansatori, regizori, maeștri de sunet,  maestru de dans, un economist, un contabil, doi referenți, sef secție cu specializarea de coregraf și solist și trei directori (f. 502 vol.IV).

De asemenea, se constată că la data de 31 mai 2012, s-a încheiat contractul de consultanță nr. 301/2012 între SC ………….. SRL, în calitate de prestator și Muzeul Național Secuiesc, în calitate de beneficiar, având ca obiect realizarea de către pretator de servicii de consultanță privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005, termenul limită de executarea a prestației fiind 31 decembrie 2012 (f. 470- 473 vol.IV)

La art. 2 din contract s-au definit de părțile contractante  serviciile de consultanță pe care prestatorul trebuia să le efectueze, respectiv să realizeze următoarele:

-revizuirea sistemului de control intern/ managerial existent,

-identificarea lipsurilor și/sau neconcordanțelor în raport cu cerințele OMFP nr. 946/20005, cu modificările și completările ulterioare,

-oferirea de soluții privind conformarea la cerințele OMFP nr. 946/2005, cu modificările și completările ulterioare,

-îndrumare privind implementarea soluțiilor agreate de comun acord.

La data de 27 noiembrie 2012, prestatorul a factura contravaloarea serviciilor sale, în baza contractului de consultanță nr. 101/15.102012,  pentru suma de 35.984 lei (f.512 ), sumă plătită de beneficiar la data de 31.10.2012, conform ordinului de plată  nr. 390/2012 (f.512 vol.IV/dosar nr. 312/119/2014). 

Din statul de funcții al acestei entități reiese că majoritatea angajaților sun  muzicanți,.  muzeografi și 3 muncitori necalificați, un paznic și un director (f.518 vol.IV). 

În drept,  se reține că în baza prevederilor art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, ale art. 17 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 301/2002, cu modificările ulterioare, instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de modul de finanţare a cheltuielilor, au obligaţia să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuţiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi sa organizeze, sa conducă evidenta şi să raporteze angajamentele bugetare şi legale începând cu anul bugetar 2003. În vederea respectării prevederilor menţionate, legiuitorul a elaborat norme metodologice care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate şi a documentelor privind execuţia cheltuielilor care se efectuează din fonduri publice.

Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. Ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generică de contabil.Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice

La pag. 46 din nota de constatare întocmită de echipa de audit se arată că s-au încălcat de către entitățile mai sus descrise dispozițiile art. 220 și 23 din Legea nr. 273/2006 și ale OMFP nr. 1917/2015, atunci când au încheiat convențiile de acordare de servicii de consultanță cu SC  ........ SRL. 

Astfel conform art. 5 din OG nr. 119/1999, persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.  Ministerul Finanțelor Publice este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării și implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanțelor Publice îndrumă metodologic, coordonează și supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.

Prin raportul de expertiză judiciară întocmită de expertul contabil Nevezi Ida  se arată că  implementările sistemului de control intern/managerial  la cele trei subunități din cadrul Consiliului Județean Covasna s-au efectuat prin respectarea prevederilor art. 3 alin.1 din OMFP nr. 946/2005, în sensul că pe baza soluțiilor oferite de către SC  ........ SRL s-au emis dispoziții de elaborare/implementare a sistemului de control intern/managerial de către directorii instituțiilor verificate ce și care fac obiectul măsurilor din acest capitol.

Expertul a concluzionat că achitarea contravalorii prestațiilor  realizate în baza contractelor de consultanță s-au efectuat cu respectarea prevederilor OMFP nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, întocmindu-se pentru fiecare plată propunere de angajare a unei cheltuieli- Angajament bugetar individual și ordonanțare de plată.

Totodată, prin raportul de expertiză s-a mai arătat că principiul bunei gestiuni financiare reglementat de art. 5 din OG nr. 119/1999 a fost respectat  de ordonatorul de credite Consiliul Județean Covasna și că fondurile publice au fost gestionate în mod rezonabil cu resurse umane, materiale și financiare avute la dispoziție (f. 216-233).

Așadar, instanța reține în urma analizării statelor de funcții și a fișelor personalului angajat la cele trei entității  mai sus descrise că nici una din acestea nu  are un angajat  cu o pregătire care să poată realiza un program de implementare a sistemului de control intern/ managerial (a se vedea înscrisurile de la filele 14-171 vol. I supliment).

Este adevărat că art. 3 alin.1 din OMFP nr. 946/2005  statuează că în vederea monitorizării, coordonării și îndrumării metodologice a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control inter/managerial, conducătorul entității publice constituie prin act de decizie internă o structură cu atribuții în acest sens, însă din acest text delege reiese  că ordonatorul de credite trebuia să  realizeze o structură cu atribuiții în sensul menționat anterior și nu directorilor celor  trei subunității ale Consiliului Județean Covasna.

Dar, se constată că, ulterior, în baza programului de implementare realizat de SC ……. SRL pentru fiecare din entitățile Biblioteca Judeţeană Bod Peter, Ansamblul de Trei Scaune - Haroszek și Muzeul Național Secuiesc, fiecare conducător al acestor instituţii a procedat la emiterea de dispoziții  privind constituirea grupului de lucru pentru elaborarea /implementarea sistemului de control intern/managerial, iar în final pe baza acestora s-a realizat implementarea de către personalul  din structurile instituțiilor amintite.

Astfel, în final au fost respectate dispozițiile art. 2 din același act normativ care statuează că, conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare, precum şi de standardele prevăzute în anexa nr. 1, măsurile necesare pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi. Or, așa cum s-a arătat prin raportul de expertiză că  fiecare conducător  al celor trei instituții publice au emis decizii  privind constituirea grupului de lucru pentru elaborarea/implementarea sistemului de control intern/managerial și care au fost implementate de către personalul  acestora.  De asemenea, instanța reține că prin raportul de expertiză judiciară întocmit de expertul B. A. se confirmă starea de fapt descrisă de expertul N. I. și de asemenea, se arată în mod detaliat că niciuna din entitățile aflate în subordinea Consiliului Județean Covasna nu are personal specializat pentru realizarea unui program de implementare a controlului intern/managerial.

Se reține că activitatea de introducere a controlului inter/managerial  se putea face în următoarele moduri:

- cu personal specializat, angajat permanent al MNS, -  cu personal specializat, angajat temporar al MNS, - cu personal specializat angajat al Consiliului județean Covasna, pe baza unui contract de prestări servicii.

Prin personal specializat se înţelege un personal cunoscător și implicat în activități organizatorice și de conducere, activități de personal, economice și ale sistemului informațional.

Se constată din raportul de expertiză că s-au solicitat informații de la reclamant cu numărul posturilor  din compartimentul său de audit intern, iar acesta i-a răspuns că există un asemenea compartiment, dar nu are personal angajat, din  lipsă de candidați. Expertul a arătat în cuprinsul lucrării sale că fiecare din cel trei instituții publice menționate la acest capitol  și-a constituit , în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2006 un ,,Grup de lucru, coordonat  de conducătorul  fiecărei entități și având componență un număr de 7 persoane pentru elaborarea/dezvoltarea sistemului de control intern/managerial. Acest grup de lucru  a abordat problemele legate de proiectul de implementare a sistemului de control intern/managerial împreună cu reprezentanţii SC Cont –Exp. Servicii SRL. Urmare a contractului încheiat cu SC Cont –Exp. Sericii SRL, fiecare unitate  a întocmit o serie  de lucrări și documente, aprobate și însușite  de fiecare instituție. Se reține că pct. 1.9 din Anexa 4 a OMFP nr. 946/2005 ,,Instrucțiuni, privind întocmirea, aprobarea și prezentarea raportului asupra sistemului de control intern/ managerial” statuează că pentru pregătirea autoevaluării, conducătorul entității publice poate recurge la capacitatea de consiliere a compartimentului de audit intern în condițiile prevederilor ordinului Ministrului finanțelor publice nr. 1702/2005. 

Astfel, văzând că niciuna din cele trei instituții publice descrise la măsurile 9-11 din decizia nr. 35/05.08.2013 nu deținea personal  cu o pregătire și cu cunoștințe necesare pentru introducerea și elaborarea controlului intern/managerial și văzând că textele de lege mai sus descrise nu interzic contractarea unor servicii din afara acestora pentru realizarea unui program cu obiectivul privind controlul intern/managerial și că singura posibilitate de implementare a  acestui control  s-a putut face prin intermediul  unui prestator extern pe baza unor contracte de prestări servicii de specialitate care s-au și realizat și pe baza cărora, ulterior, au fost realizate grupuri de lucru în conformitate cu dispozițiile OMFP nr. 946/2006, în baza unor dispoziții interne, instanța constată că gestionarea fondurilor cu cele trei convenții s-a realizat de reclamanți în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, drept pentru care găsește că măsurile dispuse de pârâte prin actele atacate sunt netemeinice și în consecinţă, vor fi înlăturate, potrivit dispozitivului de mai jos. În consecință, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța găsește cererea formulată de reclamanți ca fiind în parte întemeiată, sens în care va admite acțiunile formulate de reclamanții Județul Covasna, Consiliul Județean Covasna prin președinte, Ansamblul de Dansuri Trei Scaune ............., Biblioteca Judeţeană ,,Bod Peter” şi Muzeul Național Secuiesc,  în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Județului Covasna și, în consecință, va anula, în parte, decizia nr. 35/05.08.2013 emisă de pârâta Camera de Conturi a Județului Covasna și încheierea  nr.VI/10 din 28.01.2014 a Curții de Conturi a României în ceea ce privește măsurile prevăzute la punctele II.8,  II 9,  II. 10 și II.11 și dispuse prin decizie, precum și procesul  verbal de constatare nr. FN /05.07.2013 cu privire la abaterile descrise la punctele 11, 13, 14 și 15.

Instanţa faţă de considerentele expuse va menține celelalte măsuri care au făcut obiectul contestației și a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Covasna și Consiliul Județean Covasna, respectiv măsurile de la punctele II.5, II.6 și II.7,  dispuse prin decizia nr. 35/12.08.2014 emisă de Camera de Conturi a Județului Covasna, respectiv procesul  verbal de constatare nr. FN /05.07.2013 cu privire la abaterile descrise la punctele 8, 9 și 10.

Văzând că cererea introductivă formulată de reclamanţii Județul Covasna şi Consiliul Județean Covasna cu privire la măsura de la punctul 7 din decizia nr. 35/05.08.2013 a fost respinsă, instanţa  va respinge, pentru aceleaşi considerente, şi cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul P.E. ca fiind netemeinică, potrivit dispozitivului de mai jos.   În ceea ce privește cererea accesorie de obligare la plata cheltuielilor de judecată a părţilor pârâte, instanța reține că, potrivit art. 451 și art. 453 Cod procedură civilă, partea care este în culpă procesuală va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate  de cealaltă parte.

Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

La stabilirea cheltuielilor de judecată, se va lua în considerare numai contravaloarea onorariilor de expert care au stat la baza măsurilor a căror anulare s-a dispus prin prezenta.   Astfel,  se reține că reclamanții Județul Covasna și Consiliul Judeţean Covasna au avansat cheltuieli de judecată cu titlul de onorariu avocat suma de 5000 lei pentru întreaga acţiune, ceea ce înseamnă că această sumă se va acorda proporţional cu numărul măsurilor anulate din actele atacate.

De asemenea, se vor acorda sumele avansate cu titlul de onorariu expert  cu privire la experţii H.K. şi N. I., dar proporţional cu numărul măsurilor anulate şi a obiectivelor avute în vedere la efectuarea rapoartelor de expertiză ce au vizat aceste măsuri anulate.

Prin urmare, va obliga pârâtele în solidar să plătească  reclamanților Județul Covasna și Consiliul Județean Covasna  suma de 8718,9 lei  cheltuieli de judecată.

Muzeul  Național Secuiesc a făcut dovada că a avansat cheltuieli de judecată în  prezenta cauză cu privire la măsura 11 din Decizia nr. 35/05.08.2013, după cum urmează: - onorariu de avocat- 5000 lei (f. 109, 110),- onorariu expert N. I. - 1630 lei (f.12 vol.V),-  onorariu expert B. A.  -2640 lei(f. 52 vol.Ii, 4 vol.IV).Astfel, va obliga pârâtele în solidar să plătească  reclamantului Muzeul Național Secuiesc suma de 7640 lei cheltuieli de judecată. 

Biblioteca Judeţeană ,,Bod Peter “ a făcut dovada că a avansat cheltuieli de judecată în  prezenta cauză cu privire la măsura 9 din Decizia nr. 35/05.08.2013, după cum urmează:

- onorariu de avocat- 5000 lei (f. 107, 108),  - onorariu expert N. I. - 1630 lei (f.10 vol.V),  -  onorariu expert B. A.  - 2640 lei(f. 52 vol.II, 4 vol.IV).

Potrivit art. 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtele în solidar să plătească  reclamantei  Biblioteca Judeţeană Bod Peter suma de 7640 lei cheltuieli de judecată.În ceea ce îl priveşte pe reclamantul  Ansamblul de Dansuri Trei Scaune -............., instanţa constă că acesta a făcut dovada că a avansat suma totală de 1700 lei  cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu expert N. I. -1630 lei şi 70 lei taxă judiciară de timbru (f. 4 vol.V şi f. 166).

În consecinţă, în baza art. 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtele în solidar să plătească  reclamantului Ansamblul de Dansuri Trei Scaune ............. suma de 1700 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

 Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții Județul Covasna și Consiliul Județean Covasna prin președinte T.S., cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, P-ța Libertății, nr.4, jud. Covasna,  în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României , cu sediul în București, str. Lev Tolstoi, nr. 22-24, sector 1, și Camera de Conturi a Județului Covasna, cu sediul în Sfântu Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918, nr.13, județul Covasna, precum și:

Admite acțiunile formulate de reclamanții Ansamblul de Dansuri Trei Scaune ............., cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, Biblioteca ,,Bod Peter", cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, str. Gabor Aron, nr. 14, jud. Covasna, Muzeul Național Secuiesc, cu sediul  mun. Sfântu Gheorghe, str. Kos Karoly, nr. 10, jud. Covasna, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României , cu sediul în București, str. Lev Tolstoi, nr. 22-24, sector 1, și Camera de Conturi a Județului Covasna, cu sediul în Sfântu Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918, nr.13, județul Covasna, și în consecință :

Anulează, în parte, decizia nr. 35/05.08.2013 emisă de pârâta Camera de Conturi a Județului Covasna și încheierea  nr.VI/10 din 28.01.2014 a Curții de Conturi a României în ceea ce privește măsurile prevăzute la punctele II.8,  II 9,  II. 10 și II.11 și dispuse prin decizie, precum și procesul  verbal de constatare nr. FN /05.07.2013 cu privire la abaterile descrise la punctele 11, 13, 14 și 15.

Menține celelalte măsuri care au făcut obiectul contestației și a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Covasna și Consiliul Județean Covasna, respectiv măsurile de la punctele II.5, II.6 și II.7, dispuse prin decizia nr. 35/12.08.2014 emisă de Camera de Conturi a Județului Covasna, respectiv procesul verbal de constatare nr. FN/05.07.2013 cu privire la abaterile descrise la punctele 8, 9 și 10 . 

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul E. P. cu domiciliul în ……………………………...

Obligă pârâtele în solidar să plătească reclamanților Județul Covasna și Consiliul Județean Covasna  suma de 8718,9 lei  cheltuieli de judecată.

Obligă pârâtele în solidar să plătească  reclamantului Muzeul Național Secuiesc suma de 7640 lei cheltuieli de judecată. 

Obligă pârâtele în solidar să plătească  reclamantului Biblioteca ,,Bod Peter" suma de 7640 lei cheltuieli de judecată

Obligă pârâtele în solidar să plătească  reclamantului Ansamblul de Dansuri Trei Scaune ............. suma de 1700 lei cheltuieli de judecată

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Covasna.

Pronunțată azi, 29.12.2017 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREŞEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare