Art. 242 alin 2 Cpp - respingere cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu

Este incontestabil că inculpatul este cercetat pentru infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, pus în evidenţă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar şi de modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, de complexitatea activităţii infracţionale ce se reflectă în dificultatea administrării probelor în cursul urmăririi penale, de urmările produse, constând în vătămarea gravă a valorilor sociale ocrotite de lege, respectiv sănătatea consumatorilor.

Referitor la efectele drogurilor, conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor publicat în anul 2019, disponibil pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog , în anul 2018, au fost declarate, la nivel național, 26 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri dintre care 19 cazuri survenite la bărbaţi şi 7 la femei. În ceea ce priveşte vârsta persoanelor decedate ca urmare a consumului de droguri, se observă că toate cazurile de deces asociate direct consumului de droguri înregistrate în 2018, au survenit la persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 44 de ani.

Pe rol judecarea cauzei penale privind contestaţia formulată de inculpatul ..., împotriva încheierii nr. 18 din data de 19.01.2021, prin care Tribunalul Dolj a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns inculpatul ... prin videoconferinţă asistat de avocat ales ...

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

La interpelarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul ... arată că îşi menţine contestaţia formulată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbaterea contestaţiei formulate de către inculpat.

Avocat ..., având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei formulate de către inculpat şi înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

În motivarea celor solicitate critică încheierea pronunţată de Tribunalul Dolj întrucât judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond nu a făcut o evaluare concretă a faptelor săvârşite de către inculpat şi consideră că stabilirea conduitei procesuale a inculpatului poate conduce la  stabilirea subzistenţei temeiurilor arestului preventiv.

Susţine că argumentele judecătorului de drepturi şi libertăţi subliniază subzistenţa temeiurilor arestării preventive iar evaluarea faptelor este diferită faţă de starea de fapt, în sensul că se vorbeşte de cantităţi mari de droguri tranzacţionate de către inculpat unui număr nedeterminat de persoane iar în final subliniază şi nerezonabilitatea termenului, având în vedere că arestarea inculpatului s-a făcut la 4 decembrie 2020.

Consideră că modul în care s-a făcut aşa zisa tranzacţie de către inculpat cu investigatorul sub acoperire nu este atât de deosebit, este vorba de denunţătorul ... care a făcut un denunţ împotriva inculpatului, consumator de astfel de substanţe şi care la un prim act material la 21.10 2020  vinde 5 gr cannabis, la al doilea act material pe 3.11.2020, vinde 5 gr. cannabis şi la 2.12.2020 tranzacţionează, în schimbul a 400 lei  gr. cocaină, astfel că această permutare de substanţe între consumatorii de droguri nu poate constitui o vânzare.

Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, măsură care are capacitatea acoperirii riscurilor de tip procedural şi de ordine publică, inculpatul a recunoscut de la început faptul că este consumator de droguri, dar şi că a procurat astfel de substanţe pentru alte persoane, aceeaşi fiind şi situaţia investigatorului sub acoperire iar din perspectiva suficienţei, măsura arestului la domiciliu asigură protecţia cercetărilor penale , în condiţiile în care cercetarea penală este în curs de finalizare, fiind efectuate şi expertizele tehnice informatice.

În ceea ce priveşte relaţiile sociale ce afectează sănătatea publică a persoanelor care consumă aceste droguri, susţine că inculpatul a tranzacţionat aceste substanţe doar cu o singură persoană, deci argumentul judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond că un mare număr de persoane ar fi pus în pericol, este nefondat.

Referitor la  interesul public real, consideră că ar trebui analizată situaţia inculpatului în particular şi anume în ce măsură există un interes public în ceea ce-l priveşte personal şi nu doar la manieră generică.

Consideră că cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe motivul suficienţei, proporţionalităţii  şi al necesităţii este întemeiată, chiar dacă se află încă în cursul urmăririi penale şi raportat la acuzaţia adusă inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,  solicită respingerea contestaţiei formulate de către inculpat cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat, încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond este legală şi temeinică iar  motivele invocate de către inculpat, prin apărător, nu reprezintă temeiuri justificate de natură să înlocuiască, la acest moment procesuală, măsura arestării preventive.

Astfel, susţine că, prelungirea măsurii arestării preventive a fost făcută la data de 23 decembrie 2020 iar, la scurt timp, inculpatul a formulat cerere de înlocuire a arestării preventive, un termen scurt în care nu s-au modificat temeiurile prelungirii arestării preventive şi apreciază că aflat în arest preventiv inculpatul este ferit de tentaţia consumului de droguri.

În replică, apărătorul inculpatului, susţine că nu se poate justifica o arestare preventivă din perspectiva dependenţei de droguri.

 Având ultimul cuvânt, contestatorul inculpat ..., precizează că îşi însuşeşte concluziile apărătorului ales.

COMPLETUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

Asupra contestaţiei de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 18 din 19.01.2021  pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. .../a18, în baza art.242 alin.2 C.proc.pen., s-a respins, ca nefondată, cererea formulata de inculpatul ..., fiul lui .. și al .., născut la data de .. în municipiul ..., domiciliat în com. ....,  CNP ..., în prezent detinut in CRAP Dolj, de înlocuire a măsurii arestării preventive  luată prin încheierea nr.  224/04.12.2020  a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj,  cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

A fost obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a reţinut că la data de 15.01.2021 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. .../a18 cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu,  formulată de inculpatul ... cercetat în dosarul cu nr. ...al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

În fapt, s-a arătat că prin încheierea nr. 224 din 04 decembrie 2020, judecătorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Dolj a admis propunerea DIICOT-ST Craiova de prelungire a duratei măsurii arestării preventive fata de inculpatul ....

Plecând de la premisa faptului că măsura arestului la domiciliu se întemeiază pe aceleaşi resorturi ca măsura arestării preventive şi în atare context evaluarea admisibilităţii unei astfel de cereri se face la nivelul oportunităţii şi al criteriilor de suficienţă şi necesitate pentru protejarea ordinii procesuale, suntem în situaţia de a aprecia că, actual, condiţiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri sunt îndeplinite.

S-a apreciat că în acest moment subzistenţa temeiurilor pentru care a fost dispusă măsura arestării preventive la 04.12.2020 în dosarul .../a 15.1 poate fi realizată la nivelul unui just echilibru procesual şi prin intermediul măsurii arestului domiciliar, măsura care are ca fundament aceleaşi temeiuri pe care le prevede art. 223 C.P.P.

Satisfacerea din perspectiva necesităţii şi suficienţei, inclusiv din partea măsurii arestului domiciliar, a protecţiei ordinii procesuale şi ordinii publice, măsura arestului preventive (instituţionalizat) nefiind singura care poate la acest moment să constituie o garanţie perfectă pentru buna desfăşurare a procedurii îndreptate împotriva lui ... . În acest context, s-au avut în vedere aspectele concrete ale infracţiunii săvârşite (consumator de droguri, procurându-i aceleiaşi persoane substanţe psihoactive pe care o cunoştea şi care al rândul ei era consumatoare de droguri; cantitatea mică de droguri deţinută; punerea la dispoziţie în general a unor droguri de risc - cannabis ) care nu denotă, sub aspectul proporţionalităţii, în mod direct o arestare de tip instituţionalizat;

Dimpotrivă, nu există nici o justificare practică a continuării arestului preventiv în condiţiile în care conversia cu măsura arestării domiciliare împlineşte perfect şi corect funcţiile precauţionale ale procesului penal, iar atitudinea procesuală a inculpatului, loială şi de bună - credinţă ( a admis de la început acuzaţiile aduse) reprezintă o garanţie a bunei desfăşurări a procedurii. Sub aspect al necesităţii, în raport cu demersurile probatorii ce urmează să se realizeze în cauză apreciem că măsura arestului domiciliar are aceeaşi capabilitate proiectivă, observând că în cauză nu urmează să se administreze probe a căror finalitate, măcar la nivel ipotetic să poată fi perturbată ;

Faptul că dosarul urmează să administreze şi alte probe în cele 30 de zile propuse de procuror pentru prelungire (care între timp au şi fost realizate - percheziţiile informatice), nu constituie per se argumentul în funcţie de care se analizează o măsură preventivă, acesta nefiind nici un criteriu legal şi nici un criteriu folosit în practică, aspectele de echilibru între drepturile personale şi necesităţile de ordine publică şi necesităţile procesuale dovedite prin probe trebuind a fi cele care precumpănesc atunci când se pune problema discutării aspectelor legate de măsurile preventive.

În vederea soluţionării prezentei cereri, prima instanţă a dispus citarea inculpatului şi ataşarea dosarului de urmărire penală, cu nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

Analizând actele si lucrările efectuate la dosarul cauzei, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin încheierea nr. 224/04.12.2020, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 226 C.pr.pen. art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală rap. la art.202 alin. 1, 3 şi 4 lit. e din C.pr.pen. a admis propunerea de arestare preventivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Craiova şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului ..., pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a apreciat că, în cauză, există probe rezultate din analiza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale (procesele verbale întocmite cu ocazia cumpărărilor autorizate de droguri din zilele de 02, 09, 17.09.2020, 21.10.2020, 03.11.2020 și 02.12.2020, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate până în prezent în cauză, procesele verbale întocmite în zilele de 17.09.2020, 21.10.2020, 03.11.2020 și 17.11.2020 cu ocazia punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, având ca obiect supravegherea video, audio sau prin fotografiere a inculpaților ..., ... și ..., procesul verbal de constatare întocmit la data de 13.09.2020 de Biroul Rutier Craiova, buletinul de analiză toxicologică – toxice persoane nr. 619 din 03.11.2020, procesele verbale de percheziție domiciliară întocmite în ziua de 03.12.2020, rapoartele și adresele Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor), din coroborarea cărora rezultă că există o suspiciune rezonabilă că inculpatul  ... a săvârşit  2 (două) infracțiuni prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, constând în aceea că:

- la data de 21.10.2020, în jurul orei 19,00, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Opel”, model „Zafira”, cu numărul de înmatriculare ..., a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 300 de lei, ambalate în 5 (cinci) folii din staniol, 4,21 grame de cannabis, plantă ce face parte din tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de risc;

- la data de 03.11.2020, în jurul orei 17,30, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Alfa Romeo”, cu numărul de înmatriculare ..., a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 350 de lei, ambalate în 5 (cinci) folii din staniol, 4,21 de grame de cannabis, plantă ce face parte din tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de risc;

- 2 (două) infracțiuni prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, constând în aceea că:

- la data de 02.12.2020, în jurul orei 17,00, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Peugeot”, de culoare albă, cu numărul de înmatriculare ..., ... a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 400 de lei, ambalate într-o folie din material plastic de culoare neagră, răsucită la unul dintre capete, 0,51 de grame de pulbere care conține cocaină, substanță ce face parte din tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de mare risc;

- la data de 03.12.2020 a deținut la domiciliul său, situat în comuna ..., ambalate în 3 (trei) folii din material plastic de culoare neagră, de formă rotundă, arse la unul dintre capete, 1,40 de grame de pulbere care conține cocaină, substanță ce face parte din tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de mare risc, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă  a constatat că există îndeplinită şi condiţia prev. de art. 223 alin 2 C.p.p., întrucât aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, care este prevăzută limitativ şi expres de art. 223 alin. 2 C.p.p., şi în raport de gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere a acestora, dar şi de valorile sociale pretins a fi fost încălcate prin faptele anterior menţionate, privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a apreciat că pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, închisoarea de la 2 la 7 ani; din modul şi circumstanţele de comitere a acestora - modul complex de săvârşire a infracţiunii, cantitatea de droguri tranzacţionată, în condițiile efectelor nocive asupra sănătății persoanelor care consumă astfel de substanțe  și a stării de dependență ce se creează şi din faptul că infracţiunile de acest gen aduc atingere relaţiilor  sociale privind sănătatea, fiind de natură să afecteze un număr nedeterminat de persoane, în special tineri, cu consecinţa producerii unor urmări psihologice şi materiale importante, atitudinea de nerecunoastere si implicit de neconştientizare a faptei.

De asemenea, a mai considerat că măsura arestării preventive a inculpatului este necesară şi totodată proporţională cu gravitatea concretă a acuzaţiei aduse, luarea măsurii arestului preventiv justificându-se dată fiind existența elementelor concrete care demonstrează că interesul public prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale, fiind astfel îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât şi caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puţin coercitive decât arestarea preventivă.

Analizând cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsură arestului la domiciliu, formulată de inculpatul ..., prin apărător ales şi însuşită în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în raport cu actele şi lucrările cauzei, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a reţinut următoarele:

În conformitate cu disp. art. 242 Cod Procedură Penală, dispoziţii în baza cărora a fost formulată cererea, măsura preventivă se înlocuieşte cu altă măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia, şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, s-a apreciat că măsura preventivă mai uşoară este suficientă  pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod Procedură Penală.

Astfel, existenţa unor indicii privind săvârşirea faptelor de către inculpat, s-a constatat în urma coroborării probatoriului, motiv pentru care judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 202 Cpp, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Potrivit art. 202 alin.3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

 În speţa de faţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul ..., respectiv cele prevăzute de disp. art. 223 alin. 2 C.p.p., iar în raport de modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite faptele, modul complex de săvârşire a infracţiunii, cantitatea de droguri tranzacţionată, în condițiile efectelor nocive asupra sănătății persoanelor care consumă astfel de substanțe și a stării de dependență ce se creează şi din faptul că infracţiunile de acest gen aduc atingere relaţiilor  sociale privind sănătatea, fiind de natură să afecteze un număr nedeterminat de persoane, în special tineri, cu consecinţa producerii unor urmări psihologice şi materiale importante, pentru o bună înfăptuire a justiţiei se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, termenul de aproximativ două luni trecut de la instituirea arestării preventive, fiind rezonabil, în concordanţă cu particularităţile cauzei.

Conform prevederilor  art 5 paragr. 1 lit c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, scopul arestarii unei persoane îl reprezintă  aducerea acesteia în fata autoritatilor  judiciare competente atunci cand  exista motive verosimile  de a banui ca a comis o infracţiune. O arestare  dispusa in condiţiile art 5 parag. 1 lit c  nu trebuie sa fie urmata întotdeauna  de o  condamnare ( cauza Brogan si altii împotriva Regatului Unit). Absenta condamnării, ori o modalitate de executare a pedepsei  compatibila cu starea de  libertate  nu înseamnă ca detentia preventiva  a avut loc cu încălcarea  art.5 paragraful 1 lit c din Conventie. Dispoziţia conventionala  nu presupune ca  la momentul privării de libertate sa fie suficiente probe care sa sustina o condamnare, ci presupune ca la momentul arestarii si pe parcursul acesteia sa existe  motive verosimile ca persoana în cauza a  savarsit  o infracţiune, conditie îndeplinita în aceasta cauza.

Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispoziţiilor legale interne şi internaţionale care reglementează arestarea preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a constatat că pentru buna desfăşurare a procesului penal şi al prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni se impune menţinerea arestării preventive a inculpatului, această măsură fiind  proporţională cu  gravitatea acuzaţiilor şi necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum şi jurisprudenţa CEDO.

În plus, durata arestării preventive nu a depăşit un termen nerezonabil raportat la complexitatea şi circumstanţele cauzei, măsura arestării preventive a inculpatului ... fiind dispusă la data de 04.12.2020.

Aşadar, faţă de cele menţionate, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a apreciat că ansamblul probator administrat în cauză oferă indicii privind săvârşirii întregii activităţi infracţionale pentru care este cercetat inculpatul.

Ca atare, s-a constatat că în prezent continuă să subziste toate motivele care au fost avute în vedere la luarea  măsurii arestului preventiv şi că împrejurările care conturează faptele penale denotă un pericol concret pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpatului în libertate apărând astfel ca neoportună luarea unei măsuri procesuale mai severe.

Prin urmare, activitatea infracţională presupus a fi săvârşită de inculpat, împrejurările în care au fost comise faptele, valorile sociale lezate, impactul negativ pe care infracţiuni de acest gen care sunt tot mai frecvente îl induc în rândul opiniei publice, circumstanțele personale ale inculpatului sunt în măsură să conducă la aprecierea că înlocuirea măsura arestării preventive cu o măsură mai puţin restrictivă este în contradicţie cu cerinţele art. 242 alin. 2 Cod Procedură Penală, şi implicit cu cerinţele prevăzute de art. 202 alin. 3 Cod Procedură Penală.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul ..., motivele fiind expuse prin intermediul apărătorului ales cu ocazia dezbaterilor.

Analizând contestaţia formulată, completul de drepturi şi libertăţi constată că este nefondată, pentru următoarele motive:

Prin încheierea nr. 224/04.12.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă pentru 30 zile a inculpatului ... pentru săvârșirea două infracțiuni prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, şi a două infracţiuni prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată.

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, s-a constatat că există suspiciunea rezonabilă că la data de 21.10.2020, în jurul orei 19,00, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Opel”, model „Zafira”, cu numărul de înmatriculare ..., inculpatul ... a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 300 de lei, ambalate în 5 (cinci) folii din staniol, 4,21 grame de cannabis, plantă ce face parte din tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de risc.

La data de 03.11.2020, în jurul orei 1730, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Alfa Romeo”, cu numărul de înmatriculare ..., a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 350 de lei, ambalate în 5 (cinci) folii din staniol, 4,21 de grame de cannabis, plantă ce face parte din tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de risc.

La data de 02.12.2020, în jurul orei 1700, în timp ce se afla în municipiul Craiova, în autoturismul marca „Peugeot”, de culoare albă, cu numărul de înmatriculare ..., inculpatul ... a vândut colaboratorului cu identitatea „...”, fără drept, contra sumei de 400 de lei, ambalate într-o folie din material plastic de culoare neagră, răsucită la unul dintre capete, 0,51 de grame de pulbere care conține cocaină, substanță ce face parte din tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de mare risc.

La data de 03.12.2020, inculpatul a deținut la domiciliul său, situat în comuna ..., ambalate în 3 (trei) folii din material plastic de culoare neagră, de formă rotundă, arse la unul dintre capete, 1,40 de grame de pulbere care conține cocaină, substanță ce face parte din tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în care sunt înscrise drogurile de mare risc.

Prin încheierea nr. 239/23.12.2020 2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru 30 zile, reţinând că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate şi justifică prelungirea măsurii deoarece natura şi gravitatea faptelor pretins a fi fost comise de către inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, gravitate ce este dată şi de limitele ridicate ale pedepsei închisorii, valorile sociale împotriva cărora s-au îndreptat acţiunile inculpatilor (sănătatea persoanei).

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că lăsarea inculpatilor  în libertate generează o stare de insecuritate socială, pre¬zentând un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a considerat că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară în vederea finalizării urmăririi penale  întrucât  până la această dată  nu au fost efectuate percheziţiile informatice, nu au fost identificate şi audiate persoane de interes în cauză, probatoriul fiind la început.

In acelaşi sens,  s-a reţinut că  subzistă pericolul infracţiunii din perspectiva dispoz art. 5 din C.E.D.O. , în cauza de faţă fiind identificat cel puţin unul dintre pericolele care justifica prelungirea stării de arest a inculpatilor, respectiv pericolul social al ordinii publice având in vedere caracterul deosebit de grav al infracţiunilor pentru care sunt cercetati şi aceasta deoarece, pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor l-ar prezenta nu poate fi disociat de rezonanta sociala pe care săvârşirea acestui gen de fapte a creat-o în rândul societăţii civile.

Conformându-se obligaţiei impuse de normele de drept european, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut, în considerarea celor expuse că, la acest moment, nu este oportună înlocuirea acestei măsuri preventive, aşa cum au solicitat inculpaţii prin apărătorii aleşi, apreciind de asemenea că nici o altă măsură preventivă, mai puţin severă,  nu este suficientă pentru a proteja în mod just interesul public, impunându-se aşadar, în continuare, privarea de libertate a inculpatilor.

În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 234 alin. 1 Cod procedură penală,  din probele administrate rezultă că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea la domiciliu impun în continuare privarea de libertate, iar pe de alta parte au apărut împrejurări noi care justifică prelungirea acestei măsuri, cum ar fi faptul că se impune identificarea și audierea unor alte persoane, efectuarea percheziţiilor informatice, proba susceptibila de a duce la descoperirea unor noi fapte sau persoane, urmeaza a fi efectuata expertiza asupra substanţelor

S-a mai reţinut că durata arestului preventiv luată faţă de ...., ...., ... și .... nu a depăşit un termen rezonabil care, potrivit art.5 paragraf 3 din CEDO, se analizează în concret în funcție de trăsăturile fiecărui caz în parte pentru a se vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la  un interes public real, care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.

Judecătorul nu a reţinut apărarea inculpaţilor în sensul că au fost cantităţi mici tranzacţionate, unele doar oferite, către un singur cumpărător, având în vedere ca aceasta este modalitatea de săvârşire a acestei infracţiuni.

Încheierea nr. 239/2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj a rămas definitivă prin încheierea nr. 240/28.12.2020 pronunţată de completul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Craiova, prin care au fost respinse contestaţiile.

Raportat la motivele pentru care la două săptămâni de la pronunţarea încheierii nr. 240/28.12.2020 a Curţii de Apel Craiova inculpatul ... a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, prezentul complet de drepturi şi libertăţi face următoarele precizări.

Sub aspectul temeiurilor care justifică în continuare măsura preventivă a arestului, instanţa de control reţine că în jurisprudența bogată a Curţii Europene a Drepturilor Omului sub acest aspect s-au conturat principii generale referitoare la natura rezonabilă a detenţiei în sensul art. 5 parag. 3 din Convenţie.

Astfel, în cauza Leontin Pop împotriva României (parag. 41-44), Curtea a reiterat faptul că problema privind caracterul rezonabil al unei perioade petrecute în arest preventiv nu poate fi apreciată in abstracto. Măsura în care este rezonabil ca o persoană inculpată să rămână în detenţie trebuie să fie evaluată în funcţie de faptele fiecărei cauze şi potrivit caracteristicilor speciale ale acesteia.

Arestarea prelungită poate fi justificată într-un anumit caz numai dacă există indicaţii clare ale unei necesităţi reale de interes public care, în pofida prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai importantă decât regula privind respectarea libertăţii individului, prevăzută la art. 5 din Convenţie (Kudła împotriva Poloniei)

Existenţa şi persistenţa unor suspiciuni rezonabile că persoana arestată a săvârşit o infracţiune este o condiţie sine qua non pentru legalitatea prelungirii arestării. Totuşi, după o anumită perioadă de timp, nu mai este suficientă. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să stabilească dacă celelalte motive oferite de autorităţile judiciare justifică în continuare privarea de libertate.

În cazul în care aceste motive sunt „relevante” şi „suficiente”, Curtea trebuie, de asemenea, să stabilească dacă autorităţile naţionale competente au demonstrat o „diligenţă specială” în desfăşurarea procedurilor (Labita împotriva Italiei). Justificarea oricărei perioade de arest, indiferent cât de scurtă, trebuie să fie demonstrată în mod convingător de autorităţi (Shishkov împotriva Bulgariei).

În cele din urmă, Curtea admite că, în cauzele care implică un număr mare de inculpaţi, riscul ca eliberarea unui deţinut să exercite o presiune asupra martorilor sau să obstrucţioneze în alt fel procedura este adesea deosebit de mare.

Toţi aceşti factori pot să justifice o perioadă de detenţie relativ lungă. Cu toate acestea, nu oferă autorităţilor o competenţă nelimitată de a prelungi această măsură preventivă (Osuch împotriva Poloniei); situaţia personală şi comportamentul acesteia trebuie să fie luate întotdeauna în considerare (Velichko împotriva Rusiei).

Gravitatea unei inculpări poate face ca autoritățile judiciare să plaseze și să mențină un suspect în arest preventiv pentru a preveni tentativele de noi infracțiuni. Încă odată este necesar ca circumstanțele speței, în special antecedentele și personalitatea persoanei în cauză, să facă plauzibil riscul și măsura adecvată (Clooth împotriva Belgiei).

Aplicând aceste principii la situaţia particulară ce face obiectul prezentei cauze, completul de contestaţie reţine că inculpatul ... este acuzat de săvârșirea două infracțiuni prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, şi a două infracţiuni prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, presupus a fi săvârşite în perioada 21.10.2020 – 03.12.2020.

Este incontestabil că inculpatul este cercetat pentru infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, pus în evidenţă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar şi de modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, de complexitatea activităţii infracţionale ce se reflectă în dificultatea administrării probelor în cursul urmăririi penale, de urmările produse, constând în vătămarea gravă a valorilor sociale ocrotite de lege, respectiv sănătatea consumatorilor.

Referitor la efectele drogurilor, conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor publicat în anul 2019, disponibil pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog , în anul 2018, au fost declarate, la nivel național, 26 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri dintre care 19 cazuri survenite la bărbaţi şi 7 la femei. În ceea ce priveşte vârsta persoanelor decedate ca urmare a consumului de droguri, se observă că toate cazurile de deces asociate direct consumului de droguri înregistrate în 2018, au survenit la persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 44 de ani.

La nivel naţional, în 2018, au fost înregistrate 3473 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, în 21,4% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 12,6% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Totodată, în 2,9% dintre cazurile înregistrate s-a raportat consum de stimulanți, în 2,1% consum de cocaină, în 1,9 % consum de solvenți volatili și în 1,5% consum de halucinogene. Consumul de medicamente a fost raportat în 22,3% din cazurile de urgență înregistrate.

În ceea ce priveşte simptomatologia cazurilor de urgenţă raportate, se constată că, din cele 3473 de cazuri, 73,3% s-au datorat unor intoxicații acute cu droguri ilicite, în 9,9% s-au înregistrat tulburări psihotice şi de comportament, în 6,3% s-a consemnat diagnosticul de dependenţă, 2,6% au fost ca urmare a utilizării nocive a diferitelor substanţe ilicite, 1,1% au prezentat sindrom de întrerupere a consumului la diferite substanţe (sevraj), 0,5% au fost diagnosticați cu supradoză, iar 5,3% au prezentat alte diagnostice induse sau determinate însă de consumul de substanţe psihoactive. În 1,1% dintre cazurile de urgenţă raportate pentru consum de droguri ilicite, s-a solicitat recoltarea de probe biologice în vederea efectuării de determinări toxicologice.

Diagnosticele consemnate de medici în Fișa standard de înregistrare a urgenței medicale datorată consumului de substanţe psihoactive au fost încadrate, după cum urmează: intoxicație acută (poate include trauma, inhalarea vomei, delirul, coma, convulsiile şi alte complicaţii medicale), utilizarea nocivă (cazuri de hepatită, de infecție cu HIV, în care virusul a fost contactat ca urmare a injectării de substanțe psihoactive), dependența (grup de tulburări comportamentale, cognitive şi fiziologice care se dezvoltă după consumul repetat de substanţe psihoactive și care include de obicei o dorință puternică de a consuma substanţe psihoactive, dificultăți în controlul utilizării acestora, persistență în utilizarea lor în ciuda consecințelor negative, o prioritate mai mare acordată consumului de droguri decât de alte activități și obligații, creșterea toleranței la substanţa psihoactivă consumată), grup de simptome severe care apar ca urmare a întreruperii totale sau parțiale a consumului unei substanțe psihoactive, după o utilizare îndelungată a acesteia (convulsii sau de sevrajul cu delir, tulburări psihotice) etc.

Aplicând raţionamentul Curţii din cauza Labita contra Italiei, completul de drepturi şi libertăţi constată că autorităţile au demonstrat o diligenţă specială în anchetă, probele au fost administrate cu celeritate, deşi cauza este complexă, fiind necesar timp pentru finalizarea urmăririi penale a cărei durată este una rezonabilă.

Având în vedere că inculpatul este consumator de droguri (conform propriilor declaraţii) şi cunoaște efectele drogurilor asupra propriului organism, completul de drepturi şi libertăţi consideră că săvârşirea presupuselor fapte de trafic de droguri de risc şi de mare risc de care este acuzat este cu atât mai gravă.

În ceea ce priveşte posibile aspecte de natură personală care ar putea influenţa natura şi durata măsurii preventive, instanţa de control constată pe baza actelor dosarului de urmărire penală că nu există niciun element care să caracterizeze favorabil inculpatul. Astfel, se reţine că acesta are doar studii liceale, nu are nicio profesie, nu are un loc de muncă, este consumator de droguri, iar anturajul este unul infracţional.

Faţă de considerentele expuse, faptul că, fiind audiat de procuror, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor de care este acuzat, nu poate conduce la concluzia că măsura arestării preventive poate şi trebuie să fie înlocuită cu măsura arestului la domiciliu.

În consecinţă, în temeiul art. 204 Cpp, se va respinge contestaţia formulată de contestatorul inculpat  ... împotriva încheierii nr. 18/19.01.2021  pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. .../a18, ca nefondată.

In baza art. 275 alin 2 Cpp, va obliga contestatorul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare  către  stat.

Domenii speta

Spete similare