Acţiune în răspundere delictuală

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. ................

Decizia Civilă Nr. ................

Şedinţa publică din data de 20.09.2018

Tribunalul constituit din:

Preşedinte: *****

Judecător: *********

Grefier: *********

Pe rol, soluţionarea cererii de apel formulate de apelanţii - reclamanţi ........... şi ......... ............, împotriva sentinţei civile nr. ................ pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ..................., în contradictoriu cu intimatele - pârâte ........... şi ..............,  având ca obiect acţiune în răspundere delictuală.

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 14.09.2018, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, dar şi pentru a da posibilitatea  părţilor  să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 20.09.2018, când a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. .................. pronunţată  de Judecătoria  Sectorului  4 Bucureşti în dosarul nr. ................ a fost respinsă cererea formulată de reclamanţii ................ şi ............. în contradictoriu cu pârâtele .......... şi .............., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a constatat următoarele:

 Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti în data de .............. reclamanţii .............. şi .............., prin reprezentant legal , a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtele ............. şi ............., ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei .......... la plata sumei de ............... lei reprezentând prejudiciul cauzat prin înşelăciune şi abuz de încredere, iar pe pârâtele .............. şi .............., în solidar, la plata sumei de ............... lei, reprezentând prejudicii cauzate prin înșelăciune şi abuz de încredere.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că între acesta şi pârâta ................. a existat o relaţie bazată pe afecţiuni şi respect aparent, o falsă relaţie începută în luna martie ....... Datorită modului de desfăşurare a relaţiei cei doi s-au hotărât să se căsătorească, astfel că au stabilit să locuiască împreună, perioadă în care reclamantul a achitat, la solicitarea expresă a pârâtei, atât verbală cât şi scrisă din data de ............, o serie de credite pe care pârâta le contractase la mai multe bănci, anterior relaţiei cu reclamantul, respectiv suma de ................ lei, precum şi datorii curente ale pârâtei din anul 2010, respectiv suma de ............... lei, precum şi rambursarea anticipată parţială a unor sume aferente aceloraşi credite în valoare de ................ lei. Ulterior, în octombrie 2015, relaţiile s-au deteriorat şi reclamantul a conştientizat că relaţia dintre părţi era una falsă. Pârâta a plecat din apartament însuşindu-şi bunuri ale reclamantului şi ale societăţii comerciale al cărei unic asociat este.

Datorită relaţiei dintre părţi nu a încheiat un contract de împrumut pentru sumele achitate, considerând că pârâta nu este capabilă de o astfel de faptă. În perioada 01-10.10.2015 a descoperit că este o femeie de moravuri uşoare că relaţia a fost falsă şi că pârâta are credite contractate în cuantum de .............. lei, exclusiv pentru plata unor servicii oculte, faptul că este infractoare şi că a dorit suprimarea vieţii reclamantului din interes material.

Scopul pârâtei a fost de a obţine sume de bani din partea reclamantului prin escrocherie, dezinformare, prefăcătorie, scopul final fiind suprimarea vieţii reclamantului pentru ca aceasta să devină unic moştenitor. Au fost formulate plângeri penale înregistrate în prezent pe rolul parchetului.

În perioada .................. pârâta a folosit cardul bancar pentru plata unor cheltuieli personale şi exclusiv ale sale, în valoare de .............. lei, invocând mereu ca scuză faptul că veniturile sale salariale sunt direcţionate pentru plata creditelor contractate.

În .............. l-a anunţat pe reclamant că mama sa o va însoţi câteva zile la .............., deoarece a contractat un sejur de 4 zile, însă aceasta s-a aflat în staţiunea ............., nicidecum la ............ Aceasta a plătit sumele de ............. şi ............... lei către ..............., deci nu se afla într-o situaţie delicată financiar.

Pârâta nu a efectuat rambursări ale creditelor din anul 2011 până în anul 2015 şi a profitat de buna-credinţă a reclamantului pentru achitarea acestora. Aceasta a efectuat cheltuieli de înfrumuseţare şi stomatologice suportate de reclamant, cheltuieli personale reprezentând restanţă şi utilităţi curente, cheltuieli de telefonie, energie şi internet, reparaţii autoturismul pârâtei, cursul la institutul ..............., suma de ................ lei pentru a fi transmisă mamei pârâtei.

În motivarea celui de-al doilea capăt de cerere pârâtul a arătat că în perioada ............... a stabilit o excursie de ziua reclamantului în ................., ce nu a mai fost ulterior efectuată deoarece a realizat intenţia reală a celor două pârâte. Pârâta ................ s-a prezentat în ............. pentru a realiza investigaţii medicale, dată la care a fost cunoscută de reclamant, pentru a-i câştiga acestuia încrederea. Aceasta s-a prezentat ca fiind mama pârâtei sub o identitate falsă şi a stat în apartamentul care aparţine societăţii reclamante.

În timpul relaţiei dintre părţi i-a schimbat gradul de rudenie al pârâtei ............... în bunică, deşi nu există între acestea o legătură de rudenie reală. Aceasta o îndruma pe pârâta ............... să îi administreze diverse substanţe otrăvitoare reclamantului.

Pârâta ................ a „ieşit din scenă” printr-o operaţiune lacrimogenă când soţul pârâtei ........... ar fi venit la .................. pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale urgentă şi pentru afecţiuni deosebit de grave. Reclamantul a amânat vânzarea apartamentului propriu şi s-a hotărât amânarea excursiei din ............ Această modificare a fost făcută în .......... cu ocazia zilei de naştere a reclamantului. Atunci pârâta ............... s-a obligat să achite costurile excursiei amânate, lucru care nu s-a realizat ulterior. Din cercetări proprii a aflat că soţul pârâtei ................. nu s-a deplasat la ................. pentru o intervenţie.

Încercările de a soluţiona amiabil conflictul nu au dat rezultate şi pârâta i-a recomandat reclamantului să urmeze calea legală. Aceasta a formulat plângeri penale la adresa reclamantului şi l-a acuzat de ameninţare şi a apelat în mod abuziv serviciul 112. Ulterior, a fost notificat de pârâta prin avocat, care a refuzat de altfel orice contact cu reclamantul, fiind apoi schimbaţi un număr de 5 avocaţi. Ulterior i-a formulat plângeri penale pentru fapte inexistente cu toate că i-a restricţionat orice formă de contact.

În ............. pârâta ....................... a obţinut un apartamentul prin programul Prima Casă şi a beneficiat de ............... lei obţinuţi prin înşelăciune şi ................. lei obţinuţi prin abuz de încredere. Rezultă din cercetările personale ale reclamantului că pârâta suferă de afecţiuni psihice grave, comportament antisocial, se află sub supraveghere şi tratament şi este un pericol real pentru societate. A deschis împotriva acesteia mai multe dosare penale pentru infracţiuni de furt, inducere în eroare a organelor judiciare, fals şi uz de fals, mărturie mincinoasă, înşelăciune, în toate dosarele efectuându-se cercetări.

Acţiunea prezentă este o acţiune în realizare, întemeiată pe dispoziţiile art. 1349 Cod Civil, privind acoperirea prejudiciului creat intenţionat, respectiv instituţia răspunderii civile delictuale. Au fost invocate şi dispoziţiile art. 1357, 1359 Cod Civil.

Sunt îndeplinite condiţiile pentru antrenarea răspunderii, rezultând că pârâta a încălcat regulile pe care legea le prevede şi să nu încalce drepturile şi interesele legitime ale altor persoane, având discernământ, fiind obligată să acopere toate prejudiciile cauzate prin nerespectarea acestor norme. Spre deosebire de vechea reglementare din art. 998 Cod Civil, noua reglementare nu mai condiţionează angajarea răspunderii civile delictuale de culpă, limitându-se la constatarea unei încălcări a drepturilor altor persoane, culpa fiind prezumată.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1357, 1349, 1359, 1386 Cod Civil.

Pentru dovedirea pretenţiilor sale reclamantul a depus la dosarul cauzei, odată cu cererea introductivă, înscrisuri, solicitând şi audierea unui martor şi interogatoriul pârâtelor.

Legal citată, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, raportat la lipsa procedurii prealabile, a concomitenţei procedurilor penale şi având în vedere faptul că sumele solicitate nu depăşesc .............. lei.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că se înscrie în fals faţă de înscrisul intitulat „întâmpinare”, întrucât semnăturile nu corespund. Totodată, a reluat argumentele din cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei să constate că pârâta nu a formulat nicio apărare pertinentă.

La termenul de judecată din data de ............. instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, constatând că acestea îndeplinesc condiţiile impuse de art. 255 C.pr.civ. în sensul că sunt admisibile potrivit legii şi conduc la soluţionarea cauzei. Totodată a dispus audierea prorogarea probei cu martorul propus şi a încuviinţat proba cu interogatoriul pârâtelor.

La termenul de judecată din data de .............. instanţa a constatat că pârâtele nu s-au prezentat la interogatoriu, deşi au fost legal citate, şi a luat act de renunţarea reclamantului la cererea de audiere a martorului.

În considerentele sentinţei pronunţate de prima instanţă, s-au  reţinut  următoarele:

1. Cu privire la pretenţiile reclamanţilor instanţa de fond a reţinut că acestea au ca obiect executarea unei obligaţii extracontractuale. Deşi reclamanţii au făcut trimitere în cererea de chemare în judecată şi la faptul că s-au aflat în imposibilitate de a încheia un contract de împrumut, aspecte strict legate de răspunderea contractuală, în motivarea în drept a cererii au fost invocate în mod recurent dispoziţiile aplicabile răspunderii civile delictuale şi au fost indicate condiţiile de antrenare a acestei forme de răspundere.

Conform art. 1349 Cod Civil Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

Conform art. 1376 Cod Civil, Oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa, iar art. 1377 Cod Civil statuează că În înţelesul dispoziţiilor art. 1.375 şi 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziţii legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul şi supravegherea asupra animalului sau a lucrului şi se serveşte de acesta în interes propriu.

Din dispoziţiile legale menţionate rezultă că pentru angajarea răspunderii delictuale a autorului unei fapte ilicite este necesar să fie îndeplinite cumulativ o serie de condiţii, respectiv:

1. Existenţa unui prejudiciu. Această condiţie presupune lezarea unei valori sociale care aparţine victimei faptei ilicite. În cauza de faţă reclamanţii au arătat că sumele de bani solicitate prin prezenta cerere reprezintă contravaloarea rezervărilor biletelor pentru excursia din ..........., precum şi sumele de bani cheltuite de pârâta ............ din contul reclamantului ...............

Instanţa de fond a reţinut  că reclamanţii au făcut dovada achitării sumelor solicitate în prezenta cauză. Din înscrisurile depuse la f. .................. dosar de fond reprezentând extrase de cont rezultă efectuarea unor cheltuieli din contul bancar. Deşi reclamantul nu a făcut dovada faptului că este titularul cardului pentru care a depus extrasul de cont, din lipsa la interogatoriu a pârâtei coroborat cu faptul că aceasta nu a contestat cheltuielile efectuate,  instanţa de fond a reţinut că aceste cheltuieli reprezintă prejudiciul invocat de reclamant şi că acesta a făcut dovada existenţei unei diminuări patrimoniale.

În ceea ce priveşte capătul secundar de cerere, având ca obiect sumele reprezentând contravaloarea vacanţei în Bruxelles, existenţa debitului rezultă din facturile depuse la f. ............. dosar de fond, însă reclamanta .................... nu a făcut dovada achitării acestor facturi. În consecinţă, deşi rezultă că un astfel de debit ar fi contractat, în lipsa dovezilor privind plata efective a sumelor de bani, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada unui prejudiciu patrimonial, această condiţie a răspunderii civile delictuale nefiind îndeplinită.

2. Existenţa unei faptei ilicite. Reclamanţii au arătat că a existat un prejudiciu cauzat de conduita disimulată a pârâtelor, care l-au înşelat pe reclamantul ............. pentru ca acesta să le remită diverse sume de bani. Reclamantul a arătat şi faptul că pe fondul unei relaţii fictive a fost convins de pârâta .................. să îi achite acesteia diverse datorii şi i-a permis acesteia să îi folosească cardul de credit pentru achitarea unor datorii personale.

Instanţa reţine că din materialul probatoriu administrat în prezenta cauză nu rezultă că fapta pârâtei de a utiliza sumele de bani primite de la reclamant, care nu a fost contestată în prezenta cauză, are caracter ilicit. Potrivit susţinerilor părţilor şi din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă neîndoielnic faptul că acestea au fost parte într-o relaţie personală în cursul anului 2015. În cursul acestei relaţii reclamantul a făcut mai multe favoruri financiare pârâtei ................., favoruri care nu au fost impuse de către pârâtă şi care nu au fost solicitate în mod direct de către aceasta, aşa cum rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză.

Astfel, spre exemplu, din convorbirile redate în înscrisurile depuse la dosar, rezultă că deşi pârâta ............. a insistat că nu poate să meargă în excursia programată la .............., reclamantul a insistat şi i-a solicitat acesteia să îi indice o dată pentru care să amâne vacanţa (f. ........... dosar de fond). Pârâta a menţionat că era îngrijorată de faptul că reclamantul va pierde banii achitaţi pentru excursie. Totodată, cu privire la achiziţionarea biletelor de avion pârâta a menţionat în conversaţia redată la f. ............ dosar de fond că va achita personal aceste bilete, însă reclamantul a menţionat că va plăti din firmă, astfel încât pârâta să achite din banii proprii creditele pe care le deţine. Dincolo de nesocotirea dispoziţiilor administrativ - fiscale, reclamantul achitând din fondurile societăţii comerciale pe care o administrează excursii personale pentru sine şi pentru terţe persoane, care nu au legătură cu activitatea firmei, instanţa reţine că achitarea biletelor de către societatea reclamantă s-a făcut la iniţiativa reclamantului (care are calitatea de administrator al persoanei juridice), pârâta oferind expres achitarea biletelor.

Tot astfel, pârâta i-a comunicat reclamantului că trebuie să îi cumpere un cadou şi că acesta va fi drumul şi cazarea pentru excursia respectivă, însă acesta i-a răspuns că pentru el cadoul este pârâta şi că nu este necesar să achite sumele de bani reprezentând costurile excursiei (f. ............ dosar de fond). Rezultă aşadar că nu pârâta este cea care a solicitat reclamantului să efectueze aceste cheltuieli şi că aceasta a avut iniţiativa de a suporta, cel puţin parţial, cheltuielile vacanţei, astfel că nu rezultă intenţia frauduloasă a acesteia de a induce în eroare reclamantul pentru a obţine sume de bani. Dimpotrivă, din înscrisurile anterior menţionate rezultă că reclamantul a insistat să achite aceste sume personal sau din conturile societăţii pe care o administrează.

Potrivit art. 249 C.pr.civ. Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. Pentru a considera fapta pârâtei drept ilicită este necesar ca reclamantul să facă dovada că pârâta a avut intenţia frauduloasă de a obţine sume necuvenite din partea sa, inducându-l în eroare. Or, o astfel de atitudine subiectivă nu rezultă din materialul probator administrat, din care reiese faptul că între părţi a existat o relaţie reciprocă, în care aceştia comunicau, îşi planificau vacanţe împreună şi alte activităţi similare, iar reclamantul i-a oferit acesteia în mod repetat să achite costuri ale serviciilor contractate împreună, precum vacanţa din Bruxelles, din banii proprii (ori ai reclamantei ......................). În aceste condiţii, instanţa reţine că prejudiciul suferit de reclamant nu este urmarea directă a unei fapte ilicite, ci reprezintă sume achitate de acesta pârâtei pe fondul relaţiei dintre cei doi, relaţie care, din materialul probatoriu administrat în cauză, apare ca fiind reciprocă în perioada în care sumele de bani au fost remise.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că sumele au fost achitate cu titlu gratuit, fără ca pârâtul să pretindă restituirea lor, oferind aceste sume în mod voluntar şi fără a exista vreo solicitare din partea pârâtei. Instanţa de fond a reţinut că în cursul relaţiilor personale intime părţile îşi pot manifesta afecţiunea în diferite moduri, inclusiv prin susţinere financiară sau chiar prin cheltuieli exorbitante, însă acestea nu pot fi privite ca sume rambursabile, întrucât ele reprezintă cadouri uzuale şi gratuităţi pe care partea înţelege să le facă pe fondul sentimentelor de afecţiune. Ruperea ulterioară a relaţiilor personale nu este de natură a transforma aceste sume în foloase necuvenite ori să antreneze răspunderea celeilalte părţi în vedere restituirii sumelor respective, cât timp nu rezultă din probe că obţinerea sumelor de bani a reprezentat un scop anterior stabilit în vederea obţinerii de foloase prin înşelăciune.

În prezenta cauză nu există nicio dovadă din care să rezulte că pârâtele ar fi urmărit înşelarea reclamantului, că i-au solicitat acestuia sume de bani şi că intenţia acestora a fost de a obţine foloase necuvenite. Dimpotrivă, probatoriul administrat relevă generozitatea reclamantului pe fondul unei relaţii intime şi pe fondul afecţiunii faţă de pârâtă, iar cuantumul ridicat al acestor sume nu poate fi unicul criteriu care să dovedească reaua-credinţă a pârâtei. În lipsa unor probe directe care să dovedească existenţa intenţiei ilicite de a induce reclamantul în eroare pentru obţinerea unor sume de bani necuvenite, fără existenţa unei contraprestaţii, instanţa de fond a  reţinut că cererea formulată de reclamant este neîntemeiată şi că nu este îndeplinită condiţia esenţială pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unei fapte ilicite.

Nu în ultimul rând, nici conversaţiile reclamantului cu parteneri anteriori ai pârâtei privind infidelitatea acesteia nu fac dovada unei fapte ilicite, întrucât simplele conversaţii pe platforme on-line cu terţe persoane nu fac dovada faptelor imputate pârâtei şi nu au valoare probatorie în instanţă, reprezentând cel mult un început de dovadă care nu se coroborează cu restul probatoriului administrat.

Instanţa  de fond a avut în vedere şi faptul că reclamantul a adus numeroase acuze pârâtei, însă relevante pentru soluţionarea prezentei cauzei sunt doar argumentele care privesc contextul în care sumele de bani, reprezentând cheltuieli personale şi biletele pentru vacanţa în Bruxelles, au fost achitate.

Cu privire la înscenarea incidentului medical care a reprezentat cauza amânării excursiei în Bruxelles, instanţa reţine că reclamantul a afirmat că din cercetări proprii a aflat că soţul pârâtei ............ nu a fost internat în vederea efectuării unei intervenţii medicale, însă nu a propus spre administrare nicio dovadă în acest sens, astfel că şi această susţinere va fi înlăturată ca neîntemeiată.

Deşi pârâta nu s-a prezentat la interogatoriul încuviinţat, instanţa de fond a reţinut că lipsa de la interogatoriu valorează un început de dovadă care nu se coroborează cu restul probatoriului. Reclamanţii au făcut dovada unor cheltuieli efectuate în relaţia cu pârâta, însă nu au făcut dovada existenţa intenţiei ilicite de a induce în eroare pe reclamantul .................. pentru obţinerea de foloase necuvenite.

Nefiind îndeplinită condiţia existenţei unei fapte ilicite, instanţa nu va mai cerceta restul condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, respectiv raportul de cauzalitate şi vinovăţia, întrucât acestea presupun, prin ipoteză, existenţa unei fapte ilicite.

Prima instanţă a reţinut însă, raportat la susţinerile reclamantului, că răspunderea civilă delictuală este o formă de răspundere esenţialmente subiectivă, astfel cum rezultă din art. 1357 Cod Civil, care prevede necesitatea ca fapta să fie săvârşită cu vinovăţie în mod expres, astfel că şi această condiţie trebuie probată pentru antrenarea răspunderii civile.

Împotriva sentinţei civile nr. ........... pronunţate  de Judecătoria  Sectorului  4 Bucureşti în dosarul nr. ..................., în termen legal,  a formulat apel reclamantul .............., în nume personal şi în calitate de administrator al ....................

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti- Secţia a III-a Civilă la data de .................

Consideră apelantul sentinţa pronunţată ca fiind nelegală şi netemeinică, având în vedere următoarele aspecte:

Răspunderea  civilă  este  o  formă  a răspunderii juridice, care constă  într-un raport juridic obligaţional, conform căruia o persoană are datoria de a repara prejudiciul cauzat alteia prin fapta sa sau prejudiciul de care este ţinută răspunzătoare prin dispoziţiile legale.

A sesizat instanţa de judecată cu o cerere în răspundere civilă delictuală.

În pronunţarea hotărârii, instanţa de fond nu a avut în vedere că răspunderea  civilă  delictuală  se concretizează într-o obligaţie de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o faptă  ilicită.

Răspunderea civilă  delictuală  este o sancţiune specifică dreptului civil, care se aplică pentru săvârşirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, nu în considerarea persoanei care a săvârşit fapta ilicită, ci a patrimoniului acesteia.

Răspunderea civilă delictuală reprezintă de fapt un mijloc specific de reparare a pagubelor cauzate printr-o faptă ilicită, astfel încât are o funcţie reparatorie. Aceasta pentru că prejudiciul trebuie reparat integral în scopul repunerii victimei în situaţia juridică pe care aceasta o avea anterior cauzării prejudiciului.

Din analiza  textelor  Codului civil, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiţii:

 - existenţa unui prejudiciu;

 - existenţa unei fapte ilicite;

 - existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu;

 - existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Alături de aceste elemente, în literatura de specialitate s-a susţinut şi necesitatea existenţei capacităţii delictuale a celui care a cauzat prejudiciul.

Alţi autori au argumentat în sensul că această condiţie trebuie analizată numai ca un element al vinovăţiei autorului faptei ilicite şi nu ca o condiţie distinctă a răspunderii civile delictuale.

Într-o altă opinie, s-a precizat că existenţa capacităţii delictuale a celui ce a săvârşit  fapta  ilicită  poate fi examinată separat, după cum poate fi considerată un element implicat în condiţia vinovăţiei.

Cu toate acestea,  instanţa nu a analizat cauza sub toate aspectele invocate prin cererea de chemare în judecată.

S-a arătat  în  cererea  introductivă care este vinovăţia, existenţa capacităţii delictuale, în ce constă prejudiciul  şi  care este legătura de cauzalitate.

Prejudiciul, calificat ca o condiţie sine qua non, este definit ca fiind efectul negativ suferit de o anumită  persoană, ca urmare a faptei  ilicite săvârşite de o altă persoană. Prejudiciul reprezintă rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane.

Prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile delictuale, condiţie necesară şi esenţială  a acesteia, deoarece atâta  timp cât o persoană  nu a fost prejudiciată, ea nu are dreptul de a pretinde nicio reparaţie, pentru că nu poate face dovada unui interes. Or, instanţa de fond a ignorat elementele care indicau acest aspect şi nici nu a făcut diligenţele necesare pentru aflarea adevărului.

Prejudiciul patrimonial este acel prejudiciu al cărui conţinut poate fi evaluat în bani.

Prejudiciul  dă  dreptul victimei de a cere obligarea autorului faptei ilicite la reparare, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: prejudiciul sa fie cert; prejudiciul să nu fi fost reparat încă.

Prejudiciul este cert atunci când este sigur atât sub aspectul existenţei, cât şi al întinderii sale. Şi a dovedit acest aspect în faţa instanţei de fond, care s-a limitat însă  la  a face o analiză  sumară  şi superficială, favorizându-le pe pârâte în mod clar, pe care apelantul susţine că nu o acceptă sub nicio formă.

Aprecierea vinovăţiei, asupra căreia nu a insistat deloc instanţa de fond, cu care un autor săvârşeşte o faptă păgubitoare reprezintă un obstacol dificil, având în vedere procesul psihic destul de complex ce compune structura vinovăţiei, şi anume factorii volitivi şi intelectivi. În sarcina instanţei se regăsea obligaţia de a emite o judecată de valoare cu privire la fapta ilicită şi prejudiciul ce a fost produs, acestea fiind nişte elemente cu o natură  obiectivă. Pornind de la acestea, instanţa trebuie să stabilească atât existenţa sau inexistenţa, cât şi forma vinovăţiei. Având în vedere că legiuitorul nu a intervenit pentru a oferi criterii pe baza cărora să fie stabilită vinovăţia, această operaţiune a rămas în sarcina judecătorului. Din păcate, acesta s-a străduit din toate puterile să dovedească nevinovăţia celor .......... infractoare, după cum le-a denumit apelantul, lucru de neacceptat pentru un magistrat.

Atunci când fapta ilicită a fost realizată cu intenţie, stabilirea vinovăţiei nu ridică mari probleme în dreptul civil, întrucât autorul prevede consecinţele conduitei sale şi urmăreşte sau acceptă producerea acestora. Astfel, existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei rezultă în majoritatea cazurilor din materialitatea faptei, în sensul că din modalitatea în care autorul a stabilit să pună în practică activitatea ilicită, precum şi din mijloacele folosite, deduce că a prevăzut producerea pagubei şi cel puţin a acceptat-o, dacă nu chiar a dorit-o.

Judecătorul instanţei de fond trebuia să cerceteze fundamentul de ordin intelectiv şi volitiv al acţiunii acestuia, realizând apoi legătura cu fapta sa şi cu urmările produse. Practic, judecătorul avea sarcina de a stabili o legătură între un element de ordin subiectiv şi unul de ordin obiectiv, motiv pentru care, din aceasta perspectivă, în special atunci când ne aflăm în sfera raporturilor juridice, obiectivul nu va putea fi vreodată rupt de subiectiv.

În fapt, între apelantul reclamant şi pârâta ............... existat o relaţie bazată, aparent pe afecţiune şi respect (doar din partea sa), o falsă relaţie, începută în luna martie a anului 2015.

Întrucât  la  început, relaţia se desfăşura, aparent sub auspicii foarte bune, la propunerea pârâtei .................., au luat hotărârea de a se căsători. Faţă de  această situaţie, au stabilit şi să locuiască împreună. În toată această perioadă, a achitat din surse proprii, la solicitarea expresă  a acesteia,  atât verbală,  cât şi scrisă din data de ............. (este ataşată dovada la dosarul cauzei-fila ............), o serie de credite pe care pârâta le contractase la mai multe bănci, anterior relaţiei, plătind practic în numele acesteia sume obţinute exclusiv prin înşelăciune, de ............. lei, precum şi datorii curente ale acesteia din anul 2010, către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în valoare de .................... lei şi obţine prin abuz de încredere în formă continuă, în perioada ..................., rambursarea anticipată parţială a unor sume aferente aceloraşi credite amintite, în valoare de ................. lei.

Ulterior, în luna ........... a anului ..............., după ce a realizat adevăratele intenţii ale pârâtei, relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat, încheindu-se astfel falsa relaţie, care a fost un adevărat coşmar pentru apelant. După acest moment, pârâta a părăsit apartamentul în care locuia, însuşindu-şi o serie de bunuri aparţinând acestuia, precum şi din cel aparţinând societăţii comerciale al cărei unic asociat şi administrator este, ................ (dosar penal ................ şi acţiune civilă ........................).

Apelantul susţine că  a  fost un om foarte bine intenţionat şi de la început i-a acordat  încredere  pârâtei, deoarece era angajată  a unei companii de renume din domeniul software (...............), o persoană cu studii superioare, iar aceasta, la începutul relaţiei, a încercat să lase impresia unui om bine intenţionat.

Referitor la capătul 1 de cerere, în fapt,  situaţia este următoarea:

În perioada .................., pârâta ..................., abuzând non stop  de  încrederea şi  buna sa credinţă, a folosit cardul său bancar, pentru plata unor cheltuieli personale  şi  exclusive ale sale, în valoare de ...................... lei, invocând mereu scuza că veniturile sale salariale sunt direcţionate pentru rambursarea anticipată a creditelor bancare şi pentru diminuarea dobânzilor aferente over drafurilor în vederea accesării unui credit imobiliar.

Astfel, în ................., pârâta  ..................... l-a înştiinţat că în ultimul weekend al lunii este obligată de mama ei  să o însoţească câteva zile în staţiunea ................, deoarece a contractat şi achitat un sejur de 4 zile „prin sindicat", împreună cu o persoană din cercul acesteia.

Conform  înscrisurilor  depuse alăturat, se poate vedea că  aceasta minte cu neruşinare, ea mergând în staţiunea .................., în perioada  ..................., la hotelul ............... şi nicidecum în localitatea ................. (judecătorul instanţei putea să vadă acest lucru).

Aceasta îşi permite luxul de a plăti sumele ............ lei şi ............ lei din contul ............ nr. ....................., către hotelul ................., deci nu se afla într-o situaţie delicată, aşa cum i-a susţinut în mod repetat în acele zile.

 Încă o dată se poate vedea atitudinea şi caracterul specific escrocilor, al pârâtei ............... din timpul falsei relaţii, bazate exclusiv pe interes material, pe minciună, pe abuz de încredere, interese meschine şi numai pe înşelăciune.

 După cum se poate vedea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, aceasta  minţea  non stop, îşi urmărea scopurile şi interesele meschine, conform planului pus la cale cu complicitatea şi sub atenta supraveghere a pârâtei .....................

De altfel, toate  acţiunile  şi  faptele pârâtei ....................., sunt dovezi elocvente ale faptului că aceasta este o persoană de proastă factură, o escroacă, o infractoare din toate punctele de vedere, cu un istoric pe măsura caracterului sau.

În drept, pentru primul capăt al cererii, invoc prevederile art. 1349 din Noul Codul civil, art. 1357, art. 1359, art. 1386 din NCC.

La capătul 2 de cerere, în fapt situaţia este următoarea:

În data de ................, la propunerea  expresă  a pârâtei .............., a stabilit să efectueze în perioada  ................, o excursie cu ocazia aniversării zilei sale de naştere, având destinaţia ....................., ce nu a mai fost efectuată deoarece ulterior au realizat adevăratele intenţii ale celor două pârâte.

Profitând  şi abuzând de încrederea şi buna sa credinţă, precum şi de faptul că  în acea zi efectuase prima rambursare parţială  anticipată a creditului în valoare de ....... lei, de la ........, au hotărât împreună să  suporte din conturile societăţii pe care o administrează, contravaloarea respectivei acţiuni (a se vedea capitolul special cu înscrisuri depus la dosarul cauzei filele ........).

În fapt, pe pârâta .........., de profesie medic, a cunoscut-o personal în perioada ............(filele .......), atunci când aceasta a efectuat o vizită  în .........  la  solicitarea  pârâtei .........., pentru ca pârâta să-i câştige încrederea şi pentru ca impostoarea să efectueze o serie de „Investigaţii medicale", la o clinică de specialitate din ........ (a descoperit ulterior că era doar un plan bine pus la punct de cele două infractoare).

Aceasta  s-a prezentat  ca fiind sora mamei făptuitoarei, sub un nume şi o identitate falsă, lucru susţinut cu vehemenţă de pârâta ........., în toată perioada ........, în timpul acţiunii civile nr. ............, precum şi în plângerea penală făcută împotriva sa, pentru fapte şi acuze inexistente, din ........... (dosar penal ..............)

 De asemenea, în cele 2 zile din luna .........., pârâta .......... a  înnoptat  în locaţia din ............. doar cu pârâta ............ în apartamentul aparţinând societăţii.

În urma insistenţelor acesteia din urmă, a acceptat această situaţie, la momentul respectiv acordând încredere celor 2 persoane.

În timpul falsei relaţii, toate acţiunile părţii reclamate, au fost premeditate şi instrumentate în cel mai mic detaliu, cu ajutorul pârâtei .........., pe care a prezentat-o ca fiind mătuşa sa, căreia la interogatoriul din .......... al acţiunii ............. (vezi fila nr...........) i-a schimbat gradul de rudenie  în bunică, realitatea fiind că  între cele 2 persoane nu există niciun grad de rudenie, (fiind de fapt o impostoare), detalii pe care le-a descoperit după aproximativ 5 luni de cercetări personale.

Susţine apelantul că pârâta ..........., de profesie medic, o vizita frecvent pe făptuitoare doar în lipsa sa, o îndruma permanent prin intermediul convorbirilor telefonice zilnice şi interminabile atât să îi administreze diverse substanţe otrăvitoare  în alimentaţie cât şi în toate acţiunile bazate pe înşelăciune, escrocherie şi abuz de încredere.

„Ieşirea din scenă" a  pârâtei  .......... a fost pusă  la cale de cele două  persoane  începând cu ........., când acestea au înscenat o acţiune lacrimogenă, prin care soţul impostoarei, în persoana lui ........, ar fi urmat să  aibă o intervenţie chirurgicală  urgentă  şi pentru afecţiuni deosebit de grave la un spital din ....... (filele ...............).

Operaţiunea  „apartamentul" eşuase în .............., deoarece apelantul a  amânat pentru o perioadă  vânzarea celui proprietate personală şi achiziţia celui din ...........

Întrucât excursia planificată din ......... la ............ era achitată şi rezervata, cele două  intimate au instrumentat o înscenare "lacrimogenă".

După ce au discutat telefonic, acestea au hotărât să  însceneze o intervenţie chirurgicală a soţului impostoarei, ce urma să aibă loc la sfârşitul săptămânii, în perioada .............

La momentul respectiv, a hotărât, după o discuţie pe care a avut-o cu pârâta ............, să amâne excursia din perioada ....................., pentru perioada ..............., achitând diferenţa pentru modificarea datelor respective.

Această modificare a fost făcută în data de ................, în momentul în care se afla în incinta restaurantului ............ din strada ....................., împreună  cu pârâta  ..................  şi  în compania a 15 invitaţi, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere (oricare din cei prezenţi pot susţine şi declara autenticitatea respectivei modificări).

 În momentele în care pârâta ............ susţinea cu vehemenţă autenticitatea operaţiunii „Intervenţia Chirurgicală", aceasta i-a adus la cunoştinţă  faptul că  ori ea, ori pârâta  ............., se vor angaja să suporte costurile aferente acestei excursii planificate din luna .............., lucru care nu s-a întâmplat niciodată. (este ataşată dovada la obiectul cauzei filele .................).

Ulterior, a realizat că totul a fost doar o înscenare, bazată pe minciună patentată  ca  şi marca "..........", pentru  ca  aceasta  să poată urgenta procedura de suprimare a vieţii sale din interes material.

Din cercetările personale efectuate, a aflat că .................., soţul impostoarei , nu a făcut nicio deplasare  în  .............  şi nu a fost internat la niciunul din următoarele spitale: ............. sau ......................

Este incredibil cum pârâta ................ minte cu  o nonşalanţă ieşită din comun, în chestiuni legate de viaţă şi de moarte, dar aceste aspecte sunt ignorate de către judecătorul instanţei de fond, care nu face altceva decât să o favorizeze non-stop pe aceasta.

De asemenea, în perioada ..................., pârâta ................... a însoţit-o pe ........... ........... în locaţia din ............., în apartamentul aparţinând societăţii, atunci când aceasta a sustras bunurile şi foile de vărsământ pentru operaţiunile bancare din ................. (este ataşată dovada la obiectul cauzei filele ................).

Abia în ............., după 5 luni de cercetări personale, apelantul susţine că a descoperit adevărata identitate a falsei „mătuşi" şi a contactat-o telefonic pe pârâta .....................

Aceasta, în timpul celor 6 minute ale convorbirii telefonice, se bâlbâia şi repeta în mod obsesiv următoarea frază :„Nu vin la tribunal sau la parchet, am fost chemată de .............. , nu vreau să fiu implicată şi este treaba mea cine sunt şi cu ce mă ocup".

Având în vedere toate acţiunile întreprinse de intimate, în perioada .........., a decis să îşi recupereze parţial prejudiciile pe care acestea i le-au creat, cu ajutorul instanţei de judecată.

Prejudiciul creat prin această operaţiune este în valoare de ................ lei.

În drept,  pentru  al  doilea capăt  al cererii, invocă prevederile art. 1349 din Noul Codul civil, art. 1357, art. 1359, art. 1386 din NCC.

Prezenta cerere este o acţiune în realizarea dreptului, acţiunea civilă prin care reclamantul pretinde obligarea pârâtului la respectarea dreptului subiectiv ce i-a fost încălcat, iar dacă aceasta nu mai este posibil, obligarea lui la despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

Din  economia  dispoziţiilor art. 1349 din Noul Cod civil, reiese faptul că orice  persoană  are îndatorirea să  respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ,  încalcă această  îndatorire  răspunzând  de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

 Având în vedere comportamentul pârâtei .............. bazat exclusiv pe înşelăciune, escrocherie, minciună, abuz de încredere, plângeri penale formulate împotriva sa pentru fapte inexistente, folosirea abuzivă a serviciului pentru situaţiile de urgenţă 112, atitudinea din timpul acţiunilor civile din anul 2016 şi acţiunile disperate ale acesteia de a scăpa  de  răspundere pentru infracţiunile săvârşite), prejudiciul creat intenţionat  (apelantul arată că a sustras documente pentru a-l pune în  imposibilitatea recuperării sumelor, a denunţat cererea de închidere a contului overdraft, a instrumentat o falsă intervenţie chirurgicală  şi a avut doar interese meschine), folosirea de nume, atribuirea de calităţi mincinoase şi mijloace frauduloase, consideră ca ne aflăm în cadrul răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1349 alin. (1) si (2) NCC care arată că:

(1)Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2)Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Pârâtele, prin faptele lor ilicite, i-au cauzat un prejudiciu ce trebuie reparat, drept consfinţit de dispoziţiile art. 1357 NCC (1) -Un anunţ care exclude sau limitează răspunderea contractuală, indiferent dacă este adus ori nu la cunoştinţa publicului, nu are niciun efect decât dacă acela care îl invocă face dovada că cel prejudiciat cunoştea existenţa anunţului la momentul încheierii contractului;  şi de art. 1359 Noul Cod civil -"Autorul faptei ilicite este obligat să repare prejudiciul cauzat şi când acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dacă interesul este legitim, serios şi, prin felul în care se manifestă, creează aparenţa unui drept subiectiv".

(1)Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

(2)Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

(3)Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor."'

Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1349 Noul Cod civil, (iniţiativele şi acţiunile pârâtei, plângeri penale pentru fapte inexistente, producerea  şi  ticluirea unor probe în scopul unei învinuiri nedrepte, prin refuzul acesteia de returnare a sumelor şi „recomandarea" de a urma calea legală), în noua reglementare a răspunderii civile delictuale, din care reiese faptul că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunzând de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

 Spre deosebire de vechea reglementare conţinută de art. 998 C. civ., noua reglementare nu mai condiţionează explicit angajarea răspunderii civile de culpă, de greşeala autorului, limitându-se la constatarea existenţei unei încălcări prin acţiune ori inacţiune a drepturilor, dar şi a intereselor.

Studiind  şi  lecturând  cu atenţie  hotărârea  nr. ............., a constatat cu stupoare faptul că judecătorul instanţei de fond prezintă în mod eronat situaţia de fapt, ba chiar mai mult, acesta se comportă pe tot parcursul acesteia ca fiind cel mai înfocat apărător şi susţinător al pârâtei .............., pe care apelantul o consideră o infractoare în adevăratul sens al cuvântului, precum  şi al complicei acesteia, pârâta ................, considerată de apelant o impostoare care s-a prezentat sub o falsă identitate, şi care şi-a atribuit calităţi mincinoase.

Pârâta ............. este cea care a îndrumat-o non stop pe pârâta  .................., prin intermediul convorbirilor telefonice interminabile şi al vizitelor în ................. să îi administreze diverse substanţe otrăvitoare  şi  a fost cea care a susţinut-o permanent, în săvârşirea infracţiunilor din timpul falsei relaţii.

Aşa  cum  a amintit în cererea de chemare  în judecată, i-au fost necesare peste 5 luni pentru a afla adevărata sa identitate, aceasta nu are niciun grad de rudenie cu pârâta ............, ci este doar mentorul acesteia în activităţile cu caracter ocult.

De asemenea, apelantul ............ se arată surprins în mod neplăcut că deşi pârâta .......... recunoaşte personal faptul că acestea sunt obligate la plata unor sume „ce provin din infracţiuni", judecătorul instanţei de fond nu face altceva decât să caute şi să găsească motive pentru a respinge acţiunea reclamanţilor, răstălmăcind afirmaţiile apelantului reclamant, încercând din răsputeri să le favorizeze, să pledeze pentru nevinovăţia acestora şi să le catalogheze drept persoane de „bună credinţa" şi cu intenţii „nevinovate". (solicită a se vedea şi vocabularul specific infractorilor, plângerile penale pentru fapte inexistente, producerea şi ticluirea de probe în scopul unei învinuiri nedrepte şi tot restul acţiunilor pârâtei ............).

În opinia sa, judecătorul instanţei de fond are o prestaţie pe care nu au avut-o niciunul din cei 5 avocaţi ce au reprezentat-o pe  pârâta .............. pe parcursul celor 2 acţiuni din cursul anului 2016, toţi aceştia realizând în final, că au de-a face cu o infractoare.

Susţine că este incredibil comportamentul judecătorului instanţei de fond, acesta efectiv caută  în textul înscrisurilor depuse de acesta minciunile emanate non stop de către pârâta ............ în toată această perioadă, pe care şi-o însuşeşte ca pe nişte adevăruri absolute, trecând cu vederea sau ignorând efectiv toate acţiunile bazate pe escrocherie, înşelăciune, abuz de încredere şi minciună (vezi operaţiunile ........., .............  şi „..........").

Dacă  judecătorul primei instanţe are aptitudini atât  de  mari  în analiza unor texte, se întreabă apelantul de ce nu a menţionat în cuprinsul hotărârii pe care a pronunţat-o şi următoarele expresii emanate de către intimată, cu o proastă reputaţie încă din perioada liceului, ce minţea non stop :

-„păi ia-mi ce am în cont dacă eşti şmecher" (...........)

-,,du-te naibii de fraier" (..............)

-,,e cam naşpa camera" (..............)

-"sindicat,  nu tratament" (................)

-„vrei tu să îi programezi să îl opereze până miercuri" (................)

-„nu îi pot planifica omului când să moară şi când să trăiască "(.................)

-,,ti-a zis că nu a fost vineri aici Că nu exista operaţie?"(................)

De asemenea, ignoră următoarele aspecte care dovedesc vinovăţia celor doua pârâte, după cum urmează:

-Pârâta  .............. recunoaşte personal prin acea „întâmpinare" faptul că  sumele sunt obţinute prin infracţiuni.

-Pârâtele  îşi recunosc vinovăţia prin lipsa de la termenele din ....... şi din ............;

-Pârâtele  nu s-au prezentat la interogatoriul din data de ..........., cu toate ca au fost citate sub sancţiunea aplicării prevederilor art. 358 din NCPC;

-La termenul din data de ................ pârâtele  nu s-au prezentat în vederea administrării interogatoriului şi s-au aplicat prevederile art. 358 NCPC, deci răspunsurile interogatoriului trebuiau să fie interpretate în mod favorabil reclamanţilor.

-Pentru operaţiunea „............." pârâtele erau cele ce trebuiau să facă dovada autenticităţii acesteia şi nu apelantul pe cea a inexistenţei sale.

Referitor la motivaţia făcută de judecătorul primei instanţe, consideră că acesta are un comportament total inadecvat şi efectiv caută motive sau excepţii, prin care să dovedească nevinovăţia celor două intimate. Drept urmare, face următoarele precizări:

1. Existenţa prejudiciului

a) pentru primul capăt al cererii

Din extrasul de cont emis de către .............., se poate vedea că acel card aparţine apelantului, cu datele de identificare menţionate de acesta începând cu .......... ............. a fuzionat prin absorbţie cu ..............

b) pentru al doilea capăt al cererii

Nu a depus iniţial şi ordinele  de plată, pentru facturile emise de ............., întrucât sunt depuse facturile finale, emise de către agenţia de turism după încasarea contravalorii serviciilor, biletele de avion emise, vouchere-lor de cazare. Precizează că acestea nu se emit fără a fi încasată contravaloarea serviciilor turistice în urma emiterii unor facturi proforme.

Arată că judecătorul primei instanţe îşi permite să îi jignească competenţele profesionale de expert contabil şi consultant fiscal şi afirmă că sunt încălcate dispoziţiile administrative şi  fiscale referitoare la operaţiunile din conturile unei societăţi comerciale.

Apelantul reclamant mai arată că are o experienţă  de ........... ani în  domeniul financiar -contabil, apropiată de vârsta sa, că este expert contabil din anul ........... şi  consultant  fiscal din anul .............  şi că sumele achitate din contul societăţii sunt înregistrate la categoria „debitori diverşi" . În cazul în care, excursia s-ar fi efectuat, precizează că aceasta ar fi fost înregistrată ca o cheltuială  nedeductibilă  din punct de vedere fiscal, cu evidenţierea şi plata tuturor taxelor şi impozitelor, care ar fi decurs din această operaţiune.

 Menţionează faptul că  în acele momente nu deţinea în conturile personale  fondurile necesare finanţării acesteia.

Referitor la afirmaţia judecătorului instanţei de fond, aceea prin care pârâta  ............ s-ar fi oferit să suporte costurile, din ce surse proprii ar fi putut să le achite, având în vedere faptul că în .................,  aceasta  a obţinut prin înşelăciune suma de ............... lei şi prin abuz de încredere suma de ........... lei, pentru rambursarea anticipată  a unor credite bancare (vezi extrasul de cont anexat) şi că nu dispunea de absolut nicio sumă lichidă, în acel moment.

De asemenea, pârâta ................ nu era capabilă să îşi onoreze în acea perioadă nici măcar sumele restante de peste 4 luni, faţă de administraţia imobilului din strada .......... pentru utilităţile acestuia şi că ratele lunare de credit ale acesteia însumau peste 45% din venitul sau salarial. (sunt dovezi elocvente depuse la obiectul prezentei cauze.)

A depus la dosar  înscrisuri doveditoare ale caracterului pârâtei ................., ale acţiunilor bazate exclusiv pe minciună (inclusiv cu locaţiile unde se află în anumite momente) prefăcătorie, înşelăciune (conform opisului anexat cererii de chemare în judecată), însă apelantul reclamant  susţine că judecătorul fondului a fost incompetent şi a soluţionat prezenta cauză potrivit bunului său plac, prin favorizarea non stop a celor două intimate pârâte.

Arată apelantul reclamant .................. că este depus la obiectul prezentei acţiuni un testament fals, pe care pârâta ................... l-a depus într-o altă  acţiune civilă, pentru „a nu fi purtată aiurea pe drumuri". Din motive pe care nu le cunoaşte,  judecătorul instanţei de fond ignoră acest înscris şi nici nu conştientizează faptul că scopul final al acestei intimate pârâte  era acela de a-i curma viaţa din interes material.

În acest sens, îi recomandă judecătorului primei instanţe  să citească atât noţiunea cuvântului testament din dicţionarul explicativ al limbii române, cât şi al acestui termen de la art.1034 din NCC, astfel:

a.) Act juridic unilateral, revocabil cât timp testatorul este în viaţă, prin care cineva  îşi  exprimă  dorinţele ce urmează a-i  fi îndeplinite după moarte, mai cu seamă în legătură cu transmiterea averii sale -in DEX.

 b.) Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană,  numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă -art.1034 NCC.

Referitor la restul condiţiilor pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, respectiv raportul de cauzalitate şi vinovăţia, prin studierea înscrisurilor de la dosar,  prin confirmarea inexistenţei intervenţiei chirurgicale şi prin parcurgerea cu seriozitate a listei întrebărilor de la interogatoriul din 12.07.2017, consideră că acestea sunt îndeplinite în totalitate.

Învederează, pentru toate acţiunile judecătorului fondului, că a formulat împotriva acestuia o sesizare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat sancţionarea disciplinară  a judecătorului instanţei de fond, pentru exercitarea funcţiei cu neglijenţă  şi pentru favorizarea pârâtelor, în conformitate cu art. 99 litera t)-"exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau cu gravă neglijenţă", raportat la art. 99 indice 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, înregistrată sub nr.1/18013/23.08.2017.

Având în vedere aspectele învederate, solicită admiterea apelului şi modificarea sentinţei şi, implicit, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Probe:  înscrisuri, martori (..............., .........................., solicitare probatoriu suplimentar.

În acest mod consideră că sunt îndeplinite toate condiţiile cerute pentru atragerea răspunderii civile delictuale a acestora.

În drept: art.470 si următoarele din Noul Cod Civil.

 Intimata pârâtă ................ a formulat întâmpinare la cererea de apel formulată de către ................. şi de către ....................., solicitând  respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

1. Reclamantul nu reuşeşte  să  aducă nimic în  plus faţă de aşa-zisul suport probator existent în etapa de fond, chemarea în  judecată formulată de ................ devenind, ca şi etapa iniţială, o înşiruire de acuze, jigniri şi frustrări ale dânsului privind încheierea relaţiei, fără vreo dovadă concretă asupra comportamentului ilicit al pârâtelor, adică al său sau al mătuşii sale.

2. Deşi aceste aspecte au fost analizate în etapa de fond, susţine în continuare că fapta ilicită nu există, pentru niciuna dintre cele două sume susţinute de dânsul ca fiind prejudiciu adus lui sau firmei lui, din următoarele considerente:

- Reclamantul nu poate dovedi că suma de ............... de lei, despre care susţine că îi lipseşte din cont, a fost cheltuita de intimata pârâtă; mai mult, reclamantul insista constant în acea perioadă ca intimata să îi păstreze cardul pentru folosinţă, probabil tocmai pentru a-i imputa ulterior eventuale cheltuieli; anexează mesaj.

- Privind aspectul prejudiciului de ...................... de lei, mult disputata internare a unchiului său (decedat între timp) nu a mai avut loc, din motive pe care nu doreşte  să  le expună  în această  dezbatere civilă; istoricul medical al său sau al

familiei sale este un aspect ce o priveşte personal, cu atât mai mult cu cât de pe urma spitalizării sau a nespitalizării unei rude ale sale nu au avut niciun folos material sau necuvenit.

................ a insistat să suporte costurile excursiei sau a amânării ei, din fonduri proprii, conform mesajelor depuse chiar de dânsul în etapa de fond.

 Faptul că a invocat probleme familiale/medicale în perioada în care excursia ar fi trebuit să aibă loc, aşa cum reiese din mesaje, nu face dovada faptelor care i se impută, din mesajele ataşate nu rezultă nicio intenţie frauduloasă.

Nu contestă că  există  posibilitatea ca,  aflându-se  într-o situaţie delicată din punct de vedere medical/personal, aceasta sau mătuşa să se fi oferit verbal  să  îi  plătească o parte din excursie lui ................. pentru a scăpa în vreun fel de insistenţa  lui  continuă privind găsirea unei noi date pentru excursie. Totuşi, din mesajele ataşate nu rezultă pentru ce excursie se oferă  să plătească.

Bunele sale intenţii privind contribuţia la plata excursiei, aşa cum rezultă din anumite mesaje, nu o obligă la rambursarea ulterioară a plăţii excursiei în cazul neonorării ei din motive personale, întrucât reclamantul a insistat să plătească şi să amâne excursia de unul singur.

Ataşează mesaj conform căruia reclamantul îi spune „să nu îşi facă probleme cu banii pentru ...........", asumându-şi în acest fel pierderea sumei achitate în cazul neprezentării în excursie.

-întâmpinarea pentru etapa de fond a semnat-o în locul mătuşii sale, cu acordul dânsei; depune în acest sens, la începerea şedinţelor civile, o procură notarială; nu vede în acest lucru un motiv de tergiversare a judecaţii.

Pentru toate aceste motive, solicită respingerea cererii de apel ca neîntemeiată.

Probe: înscrisuri

Apelantul reclamant .............. formulat RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA depusă de intimata pârâtă .................., prin care sunt reluate, în esenţă, apărările şi criticile din cererea de apel, arătând  că  aceasta  este  o  dovadă  pură  a faptului că  pârâta  este o persoană cu grave afecţiuni psihice (inclusiv tulburare antisocială psihopatică- sociopatică) care este un pericol real pentru societate, o infractoare în  adevăratul sens al cuvântului, ce trebuie urgent scoasă în afara acesteia.

Susţine că pârâta ................ DELIREAZĂ (este un semn al gravelor afecţiuni psihice) şi minte cu o nonşalanţă pe care cu greu o putem întâlni  şi  nu recunoaşte faptul că la dosarul  cauzei sunt dovezi elocvente privind prejudiciul în valoare de ................. lei.

Se poate vedea cu uşurinţă, prin consultarea extrasului de cont aferent contului de card, ce aparţine  apelantului, că intimata a abuzat de buna sa credinţă şi a utilizat cardul pentru plata unor cheltuieli ce îi aparţin în exclusivitate (locaţiile fiind în apropierea domiciliului, a locului de muncă sau retrageri de numerar care pot fi oricând verificate în evidenţele ..........., ce a preluat portofoliul ....................).

Mai susţine apelantul reclamant că toată apărarea pârâtei se bazează EXCLUSIV pe MINCIUNĂ, DEZINFORMARE, DEFORMAREA REALITĂŢII şi REA CREDINŢĂ .

Menţionează faptul că pârâta ................. nu a depus întâmpinare  în  prezenta cauză, nici instanţei de fond, unde a fost semnată în fals de către pârâta ............. şi nici în acţiunea de apel, recunoscând în mod indirect că toate aspectele precizate de reclamanţi sunt reale. De altfel, niciuna dintre pârâte nu s-au prezentat la vreun termen de judecată.

Precizează că  acţiunile de răspundere civilă delictuală ........... şi ..............  au fost suspendate de către Judecătoria Sectorului 4, conform art. 413 alin. 1 punctul 2 din NCPC, întrucât  din probatoriul administrat în cele două cauze, sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale infracţiunilor de FURT, prevăzută la art. 228 alin. 1 din NCP, respectiv de ÎNŞELĂCIUNE, prevăzută la art. 244 alin. 1 din NCP, ce fac obiectul dosarelor penale .............. şi ............. (filele 1-4 anexate prezentei).

Având în vedere toate aceste aspecte,  solicită  admiterea apelului,  modificarea hotărârii instanţei de fond,  în  sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

Probe:  înscrisuri  şi  documente în copie certificate pentru conformitate cu originalul-19 pagini.

În drept,  dispoziţiile art. 201 alin. (2) şi art. 471 alin. (6)din NCPC.

Analizând sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel invocate în conformitate cu dispoziţiile art. 476-479 Cod procedură civilă, tribunalul constată, în fapt şi în drept, că apelul este nefondat.

Tribunalul reţine  că prin sentinţa civilă criticată acţiunea având ca obiect răspundere civilă delictuală promovată de reclamanţii ................. şi ................... în contradictoriu cu pârâtele ................. şi ........................... a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât fapta ilicită pretins a fi săvârşită de aceste două pârâte nu a fost reţinută de judecătorul fondului în sarcina lor.

 Din analiza probatoriului administrat în faţa primei instanţe coroborat cu înscrisurile ataşate dosarului de apel, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a folosit un raţionament logico-juridic corect şi minuţios în vederea  pronunţării unei soluţii legale şi temeinice, soluţie ce urmează a fi menţinută.

În acest sens, tribunalul observă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie îndeplinite în mod cumulativ condiţiile disp. art. 1357 alin. (1) Cod Civil (2009), conform cărora „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare", aşa încât, prioritar, trebuie supusă analizei instanţei existenţa sau inexistenţa faptei ilicite, în funcţie de care pot fi verificate şi celelalte elemente ale răspunderii  civile delictuale: existenţa unui prejudiciu, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi consecinţele dăunătoare produse şi vinovăţia făptuitorului.

În cauza dedusă judecăţii, în mod judicios instanţa de fond a reţinut că  reclamanţii nu au făcut dovada, în sensul art. 249 C. proc. civ., existenţei faptei ilicite în sarcina pârâtelor, în sensul în care în perioada ........, pârâta .............., abuzând de  încrederea şi de  buna  credinţă a reclamantului, ar fi folosit cardul său bancar, pentru plata unor cheltuieli personale  şi  exclusive ale pârâtei, în valoare de ......... lei, respectiv în perioada ............, ca urmare a stabilirii unei excursii de ziua reclamantului în ......., excursie anulată din cauza presupuselor intenţii frauduloase  ale pârâtelor, reclamantul ar fi fost nevoit să suporte costul biletelor de avion în cuantum de .......... lei.

Astfel, în pofida alegaţiilor apelantului reclamant care fac trimitere la o conduită infracţională  a intimatelor pârâte cărora le asociază apelative inadecvate, în lipsa unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare a acestora pentru oricare dintre infracţiunile enumerate de apelantul reclamant ca fiind săvârşite de către intimatele pârâte, tribunalul nu poate valorifica,  prin intermediul prezentului  apel, criticile aduse sentinţei primei instanţe, cât timp ele nu sunt susţinute de probatorii eficiente şi concludente.

În atare situaţie, tribunalul reţine, în acord cu constatările judecătorului fondului, existenţa unei relaţii personale intime liber consimţite  între apelantul reclamant Grigore Florin şi intimata pârâtă ......... în perioada ........, interval de timp în care părţile comunicau, petreceau timp împreună, respectiv planificau vacanţe.

Din înscrisurile ataşate dosarului, coroborat cu discuţiile purtate prin intermediul aplicaţiei de telefonie mobilă WhatsApp (filele .......... dosar de fond), ce reprezintă început de dovadă raportat la disp. art. 282-284 C. proc. civ., rezultă că apelantul reclamant şi intimata .............. au avut o relaţie ce s-a manifestat prin afecţiune reciprocă, se adresau cu apelative „pui”, „scumpi”, apelantul reclamant chiar transmiţându-i intimatei ........... că o iubeşte în conversaţiile lor on-line-fila .............. dosar de fond.

Or, în contextul unei relaţii de prietenie şi de afecţiune reciprocă între parteneri, tribunalul îşi însuşeşte raţionamentul judecătorului fondului în sensul în care apelantul  reclamant a făcut mai multe favoruri financiare intimatei pârâte ............, favoruri ce nu au fost smulse apelantului, ci acesta, de bunăvoie şi pe fondul unei generozităţi derivate din afecţiunea purtată partenerei sale, a fost în măsură să le facă în vederea consolidării relaţiei, însă această manifestare benevolă  a afecţiunii sub forma unor cadouri, respectiv sume de bani  nu dă dreptul solicitării recuperării contravalorii acestora de la partenerul care le primeşte la momentul ieşirii din relaţia de concubinaj, în lipsa unor probe ferme sub aspectul reţinerii unei conduite frauduloase, a unor manopere dolosive exercitate de intimatele pârâte în vederea obţinerii exclusive a unor beneficii financiare de pe urma relaţiei cu apelantul reclamant.

Mai mult decât atât, nu  poate fi primită  teza apelantului reclamant în sensul în care ar fi fost înşelat ori că s-ar fi abuzat de încrederea sa, întrucât înscrisurile depuse la f. .......... dosar de fond  reprezentând extrase de cont atestă efectuarea unor cheltuieli din contul bancar al apelantului şi, implicit, o diminuare a patrimoniului acestuia, însă simpla lipsă a intimatei pârâte ........... la interogatoriu, în condiţiile art. 358 C. proc. civ.,  nu poate contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, ideea că aceasta, în mod intenţionat ori fără permisiunea apelantului, ar fi sustras suma totală de .............. lei pentru cheltuieli personale, cât timp în perioada retragerii sumelor- ..........., probatoriul administrat în cauză atestă că cei doi parteneri se aflau în relaţii cordiale, iar apelantul reclamant se oferea să îşi ajute partenera aflată în dificultate financiară din cauza creditelor contractate, fără să pretindă ori să se înţeleagă asupra modalităţii de recunoaştere şi/sau restituire  a ajutorului primit.

În ceea ce priveşte  prejudiciul constând în sumele reprezentând contravaloarea vacanţei în ..............., existenţa debitului rezultă din facturile depuse la f. ............. dosar de fond, însă tribunalul reţine, în acord cu judecătorul fondului, că apelanta reclamantă ............ nu a făcut dovada achitării acestor facturi, aşa încât, în lipsa dovezilor privind plata efectivă a sumelor de bani, rezultă că apelanta reclamantă nu a făcut dovada unui prejudiciu patrimonial, această condiţie a răspunderii civile delictuale nefiind îndeplinită.

Totodată, reţine tribunalul că din convorbirile redate în înscrisurile depuse la dosar, rezultă că deşi intimata pârâtă ......... a insistat că nu poate să meargă în excursia programată la .........., în replică apelantul reclamant a insistat şi i-a solicitat acesteia să îi indice o dată pentru care să amâne vacanţa (f. ......... dosar de fond), pe fondul îngrijorării intimatei că apelantul reclamant va pierde banii achitaţi pentru excursie, or o astfel de atitudine a intimatei ....... nu poate fi catalogată drept abuzivă, ci reprezintă manifestarea unui comportament raţional al unui partener în relaţia de cuplu, care înţelege potenţiala pierdere financiară a celuilalt în condiţiile anulării unei călătorii achitate. 

Pe de altă parte,  referitor la achiziţionarea biletelor de avion, intimata  pârâtă ........  a menţionat în conversaţia redată la f. ......... dosar de fond  că va achita personal aceste bilete, însă apelantul reclamant a manifestat disponibilitate, menţionând  că va plăti din firmă.

Referitor la înscenarea incidentului medical care a reprezentat cauza amânării excursiei în ........, tribunalul reţine că apelantul-reclamantul a afirmat că din cercetări proprii a aflat că soţul intimatei  pârâte ........... nu a fost internat în vederea efectuării unei intervenţii medicale, or  în etapa apelului-fila ....... dosar apel- susţinerile apelantului au fost verificate şi confirmate doar parţial, în sensul în care doar o unitate sanitară (.......) a arătat că numitul ....... nu a figurat consultat sau internat în acest spital, de unde rezultă că aceste afirmaţii nu pot induce, în lipsa altor mijloace de probă concludente,  ideea că intimata pârâtă ....... a folosit un pretext neserios cu scopul exclusiv al inducerii în eroare a apelantului reclamant ..............

Faţă de considerentele expuse, tribunalul constată  că prima instanţă a procedat la o corectă valorificare a probelor administrate, reţinând ca legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond, aşa încât, în baza art. 480  alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de  apelanţii - reclamanţi .............. ŞI ................, ambii cu domiciliul/sediul în ................... împotriva sentinţei civile nr. .............., pronunţate  de  Judecătoria  Sectorului  4  Bucureşti  în dosarul nr. ................., în contradictoriu cu intimatele - pârâte  ..................., cu domiciliul în ................. şi .............., cu domiciliul în ............, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.09.2018.

PREŞEDINTE  ****  JUDECĂTOR**** Simona Maricela Pîslaru

GREFIER *****

Red. Jud. DAP 20.10.2018

Therd. –DAP/AM/5 ex.

--------------------------------

Judecătoria Sectorului 4  Bucureşti

Jud.Fond – *****

Domenii speta

Spete similare