Infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/20

Sentinţă penală Î N C H E I E RE din 14.02.2019


Î N C H E I E RE

Şedinţa camerei de consiliu din data de 14 februarie 2019

Judecător de cameră preliminară: (…)

Grefier: (…)

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public din cadrul DNA procuror (…)

Pe rol fiind verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. 173/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

-  GI pentru infracţiunea de: folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) şi

- GE pentru infracţiunea de : complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale).

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrare conform art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se prezintă avocat Manzini Constantine pentru inculpaţii lipsă. Se constată lipsa părţii civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S- a făcut referatul cauzei după care:

Judecătorul de cameră preliminară constată că, la data de 28 ianuarie 2019, inculpaţii GE şi GI au depus la dosar cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care au fost comunicate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. Serviciul Teritorial Braşov.

Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că, la data de 04 februarie 2019, parchetul menţionat a transmis la dosar note raportat la cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţi.

Judecătorul de cameră preliminară acordă părţilor cuvântul asupra cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţi. 

Avocat Manzini Constantine, pentru inculpaţi, pune concluzii de admitere a cererilor şi excepţiilor invocate în scris.

Referitor la încălcarea dreptului la un proces penal într-un termen rezonabil susţine că nu poate împărtăşi punctul de vedere al D.N.A. Serviciul Teritorial Braşov în sensul că această chestiune nu este aptă de a fi soluţionată în procedura de cameră preliminară. Consideră că încălcarea acestui drept pe care îl au inculpaţii este o chestiune de legalitate, respectiv legalitatea efectuării actelor în faza de urmărire penală. Apreciază că este o chestiune de legalitate, iar nu de temeinicie raportat la faptul că dreptul de a avea cauza soluţionată într-un termen rezonabil este expres şi explicit menţionată atât în Constituţia României, respectiv în art. 21 alin. 3  care prevede că părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi, de asemenea, prevederile art. 8 din Codul de procedură penală care reiau dispoziţiile Constituţionale.

Cu privire la încălcarea dreptului la apărare, prevăzut expres în art. 8 din noul Cod de procedură penală precum şi în art. 15 alin. 1, art. 16 alin. 1, art. 20 alin. 1, art. 24 alin. 1 şi 2, art. 124 alin. 2, art. 131 alin. 1 Cod procedură penală. În acelaşi sens invocă şi dispoziţiile art. 10 alin. 2 şi 5 din noul Cod de procedură penală. Astfel, solicită a se observa că dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt foarte clare cu privire la acest aspect şi anume că: părţile, subiecţii procesuali principali şi avocatul au dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării. Având în vedere aceste dispoziţii legale, având în vedere convocarea sa primită în 21 noiembrie 2018, a fost pentru a doua zi, respectiv 22 noiembrie 2018, având în vedere că împuternicirea avocaţială era datată şi a fost semnată la data de 21 noiembrie 2018 susţine că a fost imposibil să vină de la Bucureşti la Braşov, la ora 10,00. consideră că, în virtutea colegialităţii care ar fi necesar să existe, cererea de amânare pe care a formulat-o trebuia să fie admisă.

Referitor la cea de a doua convocare menţionează că a fost primită la data de 26 noiembrie 2018, pentru data de 27 noiembrie 2018, tot de pe o zi pe alta. Susţine că nu a avut timpul suficient pentru a putea pregăti apărarea întrucât a luat cunoştinţă de conţinutul dosarului de urmărire penală doar ulterior.

Având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Codul de procedură penală care impun recunoaşterea în favoarea avocatului a unui drept şi a unei înlesniri pentru pregătirea apărării consideră că nu se poate reţine faptul că a avut timpul de a putea studia actele dosarului. Menţionează că nu poate asigura o apărare eficientă şi competentă în situaţia în care nu are cunoştinţă de actele dosarului.

Susţine că organul de urmărire penală nu a invocat şi nu a probat urgenţa audierilor făcute în data de 27 noiembrie 2018.

Solicita ca, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. 2 şi 5 din Codul de procedură, să se constate că s-a produs o vătămare ireversibilă care nu mai poate fi remediată în faţa instanţei deoarece modul de desfăşurare a audierilor necesita prezenţa avocatului. 

Totodată, solicită ca, raportat la prevederile art. 102, 103 din Codul de procedură penală, să se dispună excluderea tuturor probelor testimoniale administrate în absenţa avocatului ales.

Raportat la apărarea pe care ar putea să o invoce reprezentanta Ministerului Public în sensul că martorii ar putea fi reaudiaţi în faţa instanţei menţionează că nu vede nicio legătură între declararea nulităţii fie absolută,m fie relativă şi excluderea probatoriilor. Dacă legiuitorul ar fi vrut să facă o legătură între art. 102, 280 şi 282 din Codul de procedură penală ar fi renunţat la excluderea prevăzută de art. 102 Cod procedură penală. Solicită a se observa că procedura prevăzută de art. 102 din Codul de procedură penală nu depinde de constatarea nulităţii absolute sau declararea nulităţii unui act procedural lovit de nulitate relativă. Precizează că este vorba despre două instituţii distincte.

Pentru motivele expuse solicită încuviinţarea cererilor şi excepţiilor invocate.

Reprezentanta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov pune concluzii de respingere a cererilor şi excepţiilor invocate de către inculpaţi.

Referitor la încălcarea dreptului la rezolvarea cauzei într-un termen rezonabil solicită a se avea în vedere dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală care stabileşte în mod clar care este obiectul camerei preliminare.

În ceea ce priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil solicită a se avea în vedere dispoziţiile art. 102 din Codul de procedură penală coroborate cu prevederile art. 281, 282 din Codul de procedură penală astfel cum au statuat atât Curtea Constituţională, anumite vicii cu privire la administrarea probelor. Menţionează că la acest moment nu au fost invocate vicii de legalitate sau de loialitate a administrării probelor raportat la susţinerile avocatului şi la cele referitoare la imposibilitatea participării acestuia la anumite audieri care au avut loc în cursul urmăririi penale.

Menţionează că, într-adevăr, în data de 21 noiembrie 2018 s-a primit o cerere de amânare însă aceasta a fost transmisă pe fax, la ora 19 în condiţiile în care inculpaţii erau deja anunţaţi să se prezinte a doua zi pentru a li se aduce la cunoştinţă calitatea procesuală. În data de 27 noiembrie 2018 avocatul ales al inculpaţilor nu s-a prezentat fără să motiveze lipsa sa la audierea de martori. Precizează că organul de urmărire penală nu este ţinut de susţinerile avocaţilor în sensul că au avut sau nu timp suficient să facă verificările necesare a materialului de urmărire penală administrat până la un anumit motiv deoarece urmărirea penală, după cum se cunoaşte, se desfăşoară în mod ritmic, fără anumite sincope ce ar fi putut i-ar fi putut fi imputate. Precizează că este adevărat că, după ci i s-a pus domnului avocat la dispoziţie întregul material de urmărire penală s-a aşteptat două săptămâni timp în care i s-a pus în vedere să formuleze cereri, inclusiv readministrarea unor probe, respectiv audierea martorilor ascultaţi în lipsa avocatului, însă nu s-a formulat nicio solicitare în acest sens.

În consecinţă, solicită să se constate că urmărire penală a fost corect realizată şi că probele au fost administrate în mod legal.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând,

Prin Rechizitoriul nr. 173/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

GE, pentru comiterea infracțiunii de: folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) şi

GI, pentru comiterea infracțiunii de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale).

Ca stare de fapt, în esenţă se reţine că:

În sarcina inculpatei GE, în calitate de fermier înregistrat în Registrul Unic de Identificare APIA (anterior Registrul Național al Exploatațiilor) cu codul RO 247103984, în fiecare dintre campaniile din perioada 2010-2014, cu rea-credință, în baza aceleași rezoluții infracționale, cu ajutorul fratelui său, inculpatul GI, a depus  la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA)  la datele de 17.05.2010, 12.05.2011, 14.05.2012, 15.05.2013 și 15.05.2014 declarații false (cereri de plată unice și anexele acestora - declarația de suprafață, angajamentele legale, declarații de eligibiliate), în cuprinsul cărora s-a menționat în mod nereal că este utilizatoarea și folosește efectiv, prin desfășurarea unor activităţi agricole proprii, suprafața de pășune solicitată la plată (60,45 ha în anul 2010, 60,11 ha în 2011, 60,11 ha în 2012, 61,70 ha în 2013 și 46,44 ha în 2014) din pășunea închiriată - trupul de Pășune Zănoguța, situată pe raza municipiului Săcele, județul Brașov, în condițiile în care pășunea menționat a fost folosită în toată perioada de către alţi fermieri care nu aveau obligaţia respectării vreunei măsuri de agromediu, condiţie esenţială pentru acordarea fondurilor, creând astfel în mod artificial condiţiile de eligibilitate cerute pentru obţinerea plăţilor în cadrul schemelor de sprijin în campaniile din perioada 2010-2014 și obtinând astfel pe nedrept de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene și bugetul național în sumă totală de 563776,14, lei, cu care APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal

În sarcina inculpatului GI se reţine că în perioada 2010 – 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în urma înțelegerii cu inculpata GE și în numele acesteia, a prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) la datele de 17.05.2010, 12.05.2011, 14.05.2012, 15.05.2013 și 15.05.2014 declarații false (cererea și anexele - declarația de suprafață, angajamentele legale, declarații de eligibiliate), în cuprinsul cărora s-a menționat în mod nereal că fermierul solicitant, GE, este utilizatoarea și folosește efectiv, prin desfăşurarea unor activităţi agricole proprii, suprafaţa de pășune solicitată la plată (60,45 ha în anul 2010, 60,11 ha în 2011, 60,11 ha în 2012, 61,70 ha în 2013 și 46,44 ha în 2014) din pășunea închiriată - trupul de Pășune Zănoguța situată pe raza municipiului Săcele, județul Brașov, cunoscând că aceasta nu folosește terenul în mod real, în condițiile în care pășunea menționată a fost folosită în toată perioada de către alţi fermieri care nu aveau obligaţia respectării vreunei măsuri de agromediu, condiţie esenţială pentru acordarea fondurilor, creând astfel în mod artificial condiţiile de eligibilitate cerute pentru obţinerea plăţilor în cadrul schemelor de sprijin în campaniile din perioada 2010-2014, cu consecința obținerii pe nedrept de către GE de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene și bugetul național în sumă totală de 563.776,14 lei, cu care APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Istoricul cauzei relevă că în dosarul penal nr. 173/P/2014, prin ordonanța organelor de cercetare penală ale poliției judiciare din data de 05.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal, fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 și uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Ulterior, prin ordonanța din data de 28.09.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18¹, alin. 1 din Legea 78/2000 iar prin ordonanța din data de 08.02.2018 s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18¹, alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanța din data de 02.08.2018 s-a dispus schimbarea încadării juridice a faptelor cercetate din infracțiunile de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal, fals în declarații, prevăzută de art. 326, uz de fals prevăzută de art. 323 Cod penal (pentru care s-a început urmărirea penală prin ordonanța din 05.03.2014), folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 (vizând cererile aferente anilor 2011, 2012 și 2013 pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale prin ordonanța din data de 28.09.2015) și folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (vizând cererile aferente anilor 2010 - 2014 pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale prin ordonanța din 08.02.2018), într-o singură infracţiune de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată prevăzută de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

GE pentru comiterea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) și

GI pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale)

Ulterior, la data de 20.11.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaților GE și GI pentru săvârșirea acelorași infracțiuni.

În cursul camerei preliminare, inculpaţii prin avocat au solicitat date referitoare la urmărirea penală şi au ridicat excepţii, după cum urmează:

- dacă în cauză s-au efectuat interceptări și înregistrări telefonice, de către cine, intervalul de timp în care acestea au fost efectuate, dacă acestea au fost autorizate

- dacă la instrumentarea acestei cauze au participat și lucrători din cadrul SRI, cu indicarea în concret a actelor procedurale efectuate de aceștia

- dacă a existat în cauză vreun denunț sau denunțuri, de către cine, la ce dată, precum și o copie a celui sau acelor denunțuri.

Referitor la excepţii:

Încălcarea dreptului la un proces penal într-un termen rezonabil, s-a apreciat că s-a încălcat art. 8 din codul de procedură penală, întrucât de la data sesizării din oficiu a organului de urmărire penală, respectiv 08.02.2013 și până la data întocmirii rechizitoriului au trecut mai mult de 5 ani.

Încălcarea dreptului la un proces echitabil, încălcarea art. 8 din codul de procedură penală și ale art. 6 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât a fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul la apărare, adică nu ar fi avut asigurat dreptul de a asista la audierea martorilor în faza de urmărire penală.

 Solicitările de date şi excepţiile au fost înaintate DNA Braşov, procurorul de caz a răspuns punctual fiecărui aspect.

Astfel s-a arătata că în prezentul dosar nu s-au solicitat interceptări și înregistrări telefonice, astfel nu s-au efectuat asemenea măsuri de supraveghere tehnică. S-a mai arătat că urmărirea penală a fost efectuată strict de către organele de urmărire penală, respectiv procuror și ofițeri de poliție judiciară din cadrul DNA, delegați expres de către procurorul de caz. În cauză nu au fost înregistrate denunțuri, actul de sesizare a constat într-un proces verbal de sesizare din oficiu a organului de urmărire penală.

Având în vedere datele comunicate nu se poate aprecia că în cauză există aspecte de nelegalitate cu privire la actele efectuate în dosar, neexistând aspecte privind necompetenţa organelor de urmărire penală.

În ceea ce priveşte durata procedurii, chiar dacă este vorba de o sesizare efectuată la data de 08.02.2013, faţă de complexitatea procedurii şi faţă de lipsa unor dovezi că durata acesteia ar fi afectat părţile în vreun fel, în plus excepţia invocată este nu se circumscrie celor care pot fi invocate în această fază, faţă de natura camerei preliminarii.

Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil întrucât inculpaţii ar fi fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul la apărare, adică nu ar fi avut asigurat dreptul de a asista la audierea martorilor în faza de urmărire penală, se constată următoarele:

Din verificarea actelor de urmărire penală rezultă că avocatul inculpaților, dl. Geantă Sorin a fost încunoștiintat despre efectuarea de acte de urmărire penală după momentul la care a formulat cerere în acest sens, acesta neprezentându-se pentru asistarea la audieri.

Doar în data de 21.11.2018 dl. avocat a trimis o adresă prin care ne invedera faptul că  a reziliat contractul de asistență juridică cu inculpații, și că nu le mai reprezintă interesele.

La data de 21.11.2018 inculpații au fost convocați la sediul DNA pentru efectuarea unor acte de urmărire penală.

În aceeași zi, la orele 19:09 a fost primită pe faxul instituției o solicitare a d-lui avocat Manzini C prin care se solicita amânarea sau reprogramarea zile de prezentare a clienților săi.

La data de 22.11.2018, procurorul de caz, primind solicitarea, a emis o ordonanță prin care a respins-o ca nefiind dovedită.

Ulterior, la data de 26.11.2018 dl. avocat Manzini a fost încunoștiințat despre faptul că în data de 27.11.2018 urmează să aibă loc audieri de martori, acesta a confirmat primirea adresei, precum și a telefonului primit tot în acest sens, însă nu a formulat nici o solicitarea cu privire la reprogramarea activităților, nedepunând nici un act în acest sens.

Începând cu data de 04.12.2018, până la data de 11.12.2018 a fost pus la dispoziție întregul material de urmărire penală, inculpații au arătat că nu au cereri de formulat (a se vedea procesele verbale întocmite la data de 04.12.2018), urmând să facă solicitări în acest sens după consultarea cu avocatul ales.

Personal dl. avocat s-a deplasat la sediul unității de parchet care a efectuat urmărirea penală în data de 11.12.2018, a arătat expres că nu dorește să consulte fizic dosarul, ci doar să le fie pus la dispoziție clienților săi în format electronic.

După această dată, până la momentul emiterii rechizitoriului, respectiv 21.12.2018 nu a fost formulată nici o solicitare de administrare sau readministrare probe de către inculpați, nici personal, nici prin avocatul ales.

În aceste condiţii nu se poate aprecia că s-a produs vreo vătămare inculpaților din perspectiva respectării dreptului la apărare, care să atragă consecința constatării nelegalității obținerii probelor constând în declarațiile de martori, astfel încât excepția ridicată de inculpați este nefondată, urmând a fi respinsă.

Se constată că probele au fost administrate de procuror conform strategiei stabilită de acesta în cadrul urmăririi penale.

Rechizitoriul se limitează la faptele şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2, datele privitoare la fapta reţinută în sarcina fiecărui inculpat şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul lealităţii şi temeiniciei de prim procurorul parchetului.

Analizând structura actului de sesizare din prezenta cauză, se poate constata că procurorul a procedat în capitolul dedicat prezentării situaţie de fapt, la descrierea generală a activităţii infracţionale. Din lecturarea situaţiei de fapt se poate constata cu uşurinţă că se face o descriere amplă a activităţii considerată infracţională, în toate etapele derulării activităţilor contractuale.

Ulterior, la capitolul dedicat încadrării juridice a faptelor, a procedat la sintetizarea activităţii infracţionale.

În aceste condiţii, se constată că în cauză se poate stabili cadrul procesual.

Având în vedere cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară constată că în cauză urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de legalitate, probele au fost administrate în condiţii de legalitate, nu există nicio vătămare a drepturilor inculpaţilor, iar sesizarea instanţei s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor care reglementează materia, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

În concluzie, în temeiul art. 346 alin. (2) Cod Procedură Penală se va constata legalitatea rechizitoriului cu nr. 173/P/2014 al MINISTERULUI PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE  DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

-GE, pentru infracțiunea de: folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) şi

-GI, pentru infracțiunea de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale).

Se va dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii de mai sus, pentru infracţiunile menţionate.

Se vor respinge, cererile, excepţiile și neregularitățile invocate de inculpaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

În temeiul art. 346 alin. (2) Cod Procedură Penală constată legalitatea rechizitoriului cu nr. 173/P/2014 al MINISTERULUI PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE  DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

-GE, pentru infracțiunea de: folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale) şi

-GI, pentru infracțiunea de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (5 acte materiale).

Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii de mai sus, pentru infracţiunile menţionate.

Respinge, cererile, excepţiile și neregularitățile invocate de inculpaţi.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu azi data de 14.02.2019.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,

(…)

ed. C.G.C/14.02.2019

Tehnored. V.P./15.02.2019

6 ex.

Domenii speta