Infracţiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal.

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 209/S

Şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2018

Completul constituit din:

PREŞEDINTE – (…)  – judecător

Grefier – (…)

Cu participarea procurorului (…) din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi este amânată pronunţarea asupra cauzei penale cu privire la TF  trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrare conform art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2018 când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei la data de 29 noiembrie 2018 când,

T R I B U N A L U L, 

Deliberând,

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu numărul 567/P/2018 din data de 07.08.2018 înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 07.08.2018 sub numărul 2573/62/2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului TF (…) pentru  infracţiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal.

Ca stare de fapt se reţine că în seara zilei de 12.07.2018, în jurul orei 18.00, pe o alee dintre imobilele nr.37 şi 39 de pe bld. G, TF care, l-a lovit şi apoi înjunghiat de mai multe ori cu un cuţit pe numitul EZ în vârstă de 82 ani, scopul fiind acela de a obţine bani de la acesta.

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 10.09.2018 în temeiul art. 346 alin. (1) Cod Procedură Penală s-a constatat legalitatea rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu numărul 567/P/2018 din data de 07.08.2018 înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 07.08.2018 sub numărul 2573/62/2018 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului TF pentru  infracţiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal.

S-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul de mai sus pentru infracțiunea  arătată.

În faza de judecată inculpatul nu a furnizat declaraţii. A solicitat reaudierea persoanei vătămate şi a martorului LL.

La termenul de judecată din data de 28.11.2018 a fost audiată persoana vătămată, martorul LL şi martora Ene Măndica sub aspectul laturii civile.

Analizând actele şi probele dosarului, tribunalul constată următoarele:

În după-amiaza zilei de 12.07.2018, în jurul orei 18:00, persoana vătămată EZ (în vârstă de 82 ani), a plecat de acasă pentru a-şi face plimbarea de seară. A fost observat de inculpatul TF, care văzând starea acestuia (bătrân şi neînsoţit), a luat hotărârea de a-l ataca pentru a obţine banii pe care i-ar fi avut asupra sa.

EZ a observat că este urmărit de către inculpat încă de pe strada Iancu Jianu. Şi-a continuat deplasarea pe bld. G şi apoi a intenţionat să meargă pe strada ERspre domiciliul său.

Inculpatul l-a urmărit pe EZ o bună perioadă de timp, aşteptând un moment prielnic pentru a-l ataca şi a-i lua banii care îi avea asupra sa. Dovadă sunt filmările camerelor de supraveghere din zonă care îl surprind pe inculpat în urmărirea persoanei vătămate. Faptul că inculpatul este cel care apare în aceste filmări este dovedit prin recunoaşterea făcută de martorul Corcodel Vasile, precum şi declaraţiile martorilor TS (unchiul inculpatului) şi TM (fratele inculpatului) care au declarat că atunci când inculpatul a plecat de acasă era îmbrăcat cu aceleaşi haine ca cele ale persoanei surprinse de camerele de supraveghere urmărind persoana vătămată.

Ajuns pe o alee dintre imobilele nr.37 şi 39 de pe bld. G, alee ce face legătura dintre bld. G şi strada ER, EZ a fost atacat de către inculpat care a profitat de faptul că acea locaţie era relativ retrasă, având în vedere ora la care s-a întâmplat fapta.

Inculpatul l-a lovit pe persoana vătămată atât cu picioarele cât şi cu un cuţit, înjunghiindu-l de mai multe ori în diferite zone ale corpului.

Actele medicale atestă multitudinea leziunilor suferite de persoana vătămată, gravitatea acestora, precum şi faptul că acestuia i s-a pus viaţa în primejdie.

Agresiunea a fost observată de martorul ocular LLR, care a descris şi semnalmentele agresorului, semnalmente ce corespund cu cele ale inculpatului TF.

Persoana vătămată a început să strige, inculpatul punându-i mâna la gură pentru a-l împiedica să strige.

Apoi inculpatul a fugit pe bld. G înspre intersecţia cu strada A V, a urcat în autobuzul de pe linia 16 şi a mers la autogara 2 de unde a luat un autobuz către Zărneşti, mergând acasă la unchiul său – martorul TS, unde stătea împreună şi cu fratele său – martorul TM.

Tot acest traseu a fost stabilit în urma identificării camerelor de supraveghere a spaţiului public, pe traseu fiind chiar identificate urme de sânge lăsate de inculpat.

Ajuns acasă inculpatul şi-a spălat hainele pentru a înlătura urmele infracţiunii, respectiv petele de sânge rezultate în urma comiterii faptei ce face obiectul prezentei cauze.

Totodată inculpatul i-a cerut unchiului său ceva cu care să se bandajeze pentru că era tăiat la mână, minţindu-l că s-a lovit la mână în timp ce s-a agăţat de o creangă pentru a lua vişine dintr-un copac. În realitate, leziunile prezentate la nivelul mâinii de către inculpat, atestate prin examinarea sa de către medicul legist după prinderea acestuia, au fost autoprovocate, după cum concluzionează şi raportul de expertiză medico-legală, cel mai probabil cu ocazia mânuirii cuţitului la înjunghierea persoanei vătămate.

Martorul Corcodel Vasile, un prieten de-al lui TS ce se afla la domiciliul acestuia în momentul sosirii acasă a inculpatului, a observat că acesta din urmă avea un comportament diferit faţă de zilele anterioare, fiind foarte supărat, abătut şi nu vorbea prea mult.

De asemenea, fratele inculpatului – martorul TM a observat de asemenea leziunile de la mâini, şi acestuia inculpatul spunându-i că s-a tăiat într-un vişin.

A doua zi inculpatul împreună cu fratele său au plecat în judeţul Vrancea la tatăl lor. Pe drum şi TM, fratele inculpatului, a remarcat că acesta din urmă nu mai era la fel, era mai stresat, mai îngândurat.

La casa tatălui său, inculpatul a fost găsit de către organele de urmărire penală. Cu această ocazie s-au constatat leziuni la nivelul degetelor de la mâini, leziuni provocate cel mai probabil cu ocazia mânuirii cuţitului la înjunghierea persoanei vătămate. De asemenea s-a constatat că TF este încălţat cu aceeaşi pereche de încălţăminte pe care o purta la data comiterii faptei, încălţăminte pe care au fost identificate urme cu aspect de sânge.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei. Inculpatul a declarat că pe bătrân l-a văzut pentru prima dată în locul în care l-a înjunghiat, această declaraţie fiind evident mincinoasă având în vedere filmările surprinse de camerele de supraveghere. Astfel inculpatul încearcă să ascundă faptul că fapta sa a fost premeditată, că l-a urmărit pe EZ pentru a-i lua banii pe care acesta i-ar fi avut asupra sa.

Teza acreditată de inculpat în sensul că ar fi fost oarecum provocat de persoana vătămată, care l-ar fi înjurat şi chiar lovit nu a fost confirmată de probatoriul cauzei, aceasta fiind contrazisă de declaraţiile persoanei vătămate şi ale martorului ocular. Oricum, o astfel de variantă este neverosimilă având în vedere diferenţa de vârstă dintre inculpat şi victimă, precum şi starea de sănătate a acestuia din urmă.

Inculpatul era consumator de marijuana, astfel cum declară şi rudele sale audiate ca martor.

Activitatea infracțională ce face obiectul prezentei cauze trebuie analizată și în contextul evenimentelor anterioare și posterioare comiterii faptei penale, împrejurări care au condus, conform probatoriului administrat în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că scopul urmărit de inculpatul fost însușirea unor bunuri prin folosirea violenţei.

Pe fondul stării create de consumul de substanţe psihoactive inculpatul a acţionat prin comiterea de fapte de violenţă pentru a intra în posesia unor valori materiale.

Potrivit Raportului de expertiză medico legală 1636/E din data de 13.07.2018 victima EZ a prezentat multiple leziuni traumatice cranio-faciale, cervicale şi toraco-abdominale ce s-au putut produce prin loviri repetate cu un instrument tăietor-înţepător, posibil cuţit, briceag sau similare. Leziunile pot data din 12.07.2018, necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale în cazul unei evoluţii favorabile. Faţă de natura, gravitatea leziunilor suferite, precum şi terenul patologic preexistent s-a apreciat că viaţa victimei a fost pusă în pericol. În lipsa unei intervenţii medico-chirurgicale instituite corect şi în timp util evoluţia ar fi fost nefavorabilă ducând spre decesul victimei. S-a apreciat că poziţia victimă-agresor a fost faţă în faţă urmate de mişcări în dinamică.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei sau a faptelor ce vor fi reţinute în sarcina inculpatului, faţă de starea de fapt prezentată mai sus, se impun următoarele precizări:

Inculpatul a lovit victima cu intenţia de a o deposeda de bunuri materiale.

În aceste condiţii nu se poate considera că ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni de omor comise în interes material pentru că prin acţiunea sa nu a urmărit ca prin eventualul deces al victimei, autorul să obţină un beneficiu.

Ne aflăm în situaţia existenţei a două infracţiuni, de tâlhărie şi omor, ambele rămase în forma tentativei, comise în concurs cu conexitate etilogică, când una dintre infracţiuni – cea de omor în forma tentativei este infracţiunea mijloc comisă pentru a înlesni comiterea altei infracţiuni, în speţă de tâlhărie, tot în faza tentativei, care reprezintă infracţiunea scop. Infracţiunea de omor a fost comisă cu preterintenţie – a urmărit cu intenţie lovirea victimei, în concret s-au produs consecinţe mai grave – lezarea victimei fiind puternică cu punerea în primejdie a vieţii acesteia, iar tâlhăria a fost comisă cu intenţie directă. În ambele cazuri, referirea la infracţiuni este luată în considerarea formei tentate. Rezoluţia infracţională pentru infracţiunea de tâlhărie a fost anterioară rezoluţiei pentru infracţiunea de omor (ambele rămase în forma tentată. Reţinerea celor două forme nu este afectată de rămânerea celor două infracţiuni în forma tentativei.

În aceste condiţii se impune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracţiunea de omor în forma tentativei prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal în infracţiunile de tentativă de omor prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 189 alin. 1 lit. d Cod Penal şi tentativă de tâlhărie prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 234 alin. 1 litera a teza I Cod Penal.

Se va avea în vedere forma calificată a infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 234 alin. 1 litera a Cod Penal deoarece inculpatul a folosit o armă, respectiv un cuţit, iar conform art. 179 alin. 2 Cod Penal sunt asimilate armelor obiectele de natură a putea fi folosite ca arme şi care au fost întrebuinţate pentru atac.

Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată în infracţiunea de omor simplu. S-a apreciat că nu a existat un mobil cert pentru comiterea infracţiunii, inculpatul nu a intenţionat să deposedeze pe partea vătămată de vreun bun.

Această cerere este neîntemeiată deoarece inculpatul a lovit victima cu intenţia de a o deposeda de bunuri, astfel cum rezultă şi din declaraţia persoanei vătămate care a menţionat că inculpatul i-a cerut bani în toată perioada în care l-a lovit. Faptul că victima nu a fost deposedată de nicio sumă de bani nu are relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de tâlhărie în forma tentată astfel cum a fost reţinută.

De asemenea, în ceea ce priveşte numărul redus de zile de îngrijiri medicale reţinute în certificatul medico legal, nici acest aspect nu are relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de tentativă de omor în varianta reţinută de instanţa de judecată. Pe de o parte obiectul vulnerant folosit, cuţit şi pe de altă parte numărul loviturilor aplicate victimei cu consecinţa punerii în primejdie a vieţii victimei justifică pe deplin încadrarea juridică reţinută.

Nu era necesară reexaminarea victimei, aspect care cu certitudine ar fi condus la creşterea numărului de zile de îngrijiri medicale pentru însănătoşire deoarece în speţă nu numărul acestor zile determină încadrarea juridică ci dinamica loviturilor şi efectele acestora asupra corpului victimei.

Având în vedere că în cauză probatoriul a stabilit dincolo de orice dubiu rezonabil comiterea faptei de către inculpat, constatând că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor mai sus precizate, urmează a se dispune condamnarea acestuia.

ÎN DREPT;

Faptele inculpatului TF care, în seara zilei de 12.07.2018, în jurul orei 18.00, pe o alee dintre imobilele nr.37 şi 39 de pe Bld. G, l-a lovit şi apoi înjunghiat de mai multe ori cu un cuţit pe numitul EZ în vârstă de 82 ani, scopul fiind acela de a obţine bani de la acesta, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. d Cod Penal şi tentativă la tâlhărie calificată prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 234 alin. 1 litera a teza I Cod Penal. Cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal, faptele fiind în concurs real.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului instanţa va avea în vedere circumstanţele reale ale faptelor şi cele personale ale acuzatului.

Pedeapsa aplicată infractorului are ca scop reeducarea sa și prevenirea de noi infracțiuni, deci ea trebuie să fie adaptată, individualizată persoanei căreia îi este destinată. Aceeași pedeapsă, identică ca gen și cuantum, nu produce aceleași efecte asupra tuturor infractorilor cărora le este aplicată. Din aceste motive, pedeapsa trebuie să fie adaptată fiecărei persoane, să fie proporțională față de fiecare infractor, în raport cu trăsăturile sale specifice, cu periculozitatea sa pentru ordinea publică și cu orice alte elemente de natură să caracterizeze personalitatea sa.

Pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice mai profunde ale făptuitorului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice în mod statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate, numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.

Pedeapsa trebuie adecvată nu numai în raport cu fapta săvârșită, care rămâne totuși în centrul procesului de individualizare, dar și cu periculozitatea infractorului, cu gradul său de moralitate și cu șansa de reeducare pe care o prezintă.

Inculpatul este în vârstă de 22 de ani. Era consumator de substanţe psihoactive. A declarat că regretă comiterea faptelor.

Aplicând în cauză considerațiile teoretice expuse anterior, instanța urmează a dispune condamnarea inculpatului în baza art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. d Cod Penal la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

În baza art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 234 alin. 1 litera a teza I Cod Penal se va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată.

În baza art. 38 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 45 alin. 3 Cod Penal se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului acesta va executa pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă respectiv durata de 8 luni închisoare, în final inculpatul va executa pedeapsa de 9 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

La fiecare din pedepsele principale, în baza art. 65 Cod penal se aplică pedeapsa accesorie prevăzută de 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal, respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

LATURA CIVILĂ

Persoana vătămată EZ a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 4140 lei daune materiale reprezentând cheltuielile pe care le-a efectuat pentru însănătoşire. Pentru dovada acestor cheltuieli a fost depusă la dosar factura fiscală. De asemenea, partea civilă a solicitat suma de 100.000 lei daune morale.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit parte civilă cu suma de 12.305,30 lei.

Scopul răspunderii civile este, în principiu, de a repara un prejudiciu, această obligație de reparațiune urmărind totodată ca fapta susceptibilă a produce prejudiciul să nu mai fie săvârșită. Pentru ca răspunderea civilă a celui care a cauzat un prejudiciu să fie angajată, trebuie să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul ce a fost produs, fiind necesar ca această faptă să poată fi imputată autorului ei,  fiind necesar ca autorul să fi avut o vină atunci când a săvârșit-o, acționând cu vinovăție. Atunci când fapta ilicită a fost realizată cu intenție, cum este cazul în speţă, stabilirea vinovăției nu ridică mari probleme în dreptul civil, întrucât autorul a prevăzut consecințele conduitei sale și a urmărit sau a acceptat producerea acestora. Astfel, existența vinovăției sub forma intenției rezultă în în speţă din materialitatea faptei, în sensul că, din modalitatea în care autorul a stabilit să pună în practică activitatea ilicită, precum și din mijloacele folosite, se deduce că a prevăzut producerea pagubei și cel puțin a acceptat-o, dacă nu chiar a dorit-o.

Dauna morală reprezintă rezultatul dăunător direct de natură patrimonială al unei fapte ilicite prin care se aduce o vătămare valorilor și drepturilor extrapatrimoniale ce sunt strâns legate de personalitatea umană. Traumele de natură fizică și psihică sunt intime și dăunătoare și îi însoțesc pe oameni timp îndelungat, uneori, chiar și până la sfârșitul vieții lor, fiind greu de perceput și, mai ales, de cuantificat.

În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale instanţa le va acorda în cuantumul solicitat aceasta faţă de vârsta victimei şi dinamica acţiunilor inculpatului, suma fiind destinată compensa respectivul prejudiciu. Daunele morale acordate urmăresc să asigure părții vătămate o alinare, în condiții de viața mai confortabile, sa permită acesteia ca, la un moment dat, sa poată realiza un transfer de afectivitate.

În concluzie, apreciind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale inculpatul va fi obligat conform art. 1394 Cod Civil la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- către EZ suma de 4140 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale.

- către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 12.305,30 lei

MĂSURI PREVENTIVE:

Inculpatul a fost reţinut pentru o perioadă de 24 ore, în data de 15.07.2018 şi apoi arestat pentru o perioadă de 30 zile, prin încheierea nr.85/UP/15.07.2018 a Tribunalului Braşov în dosar nr.2264/62/2018.

În faza camerei preliminare la termenele din datele de 09.08.2018, 30.08.2018 şi 24.09.2018 şi ulterior în faza de judecată la termenul din data de 18.10.2018 măsura preventivă a fost menţinută.

Constatând că temeiurile care au stat la baza plasării inculpatului în detenţie provizorie, apreciind că măsura este necesară şi utilă într-un stat de drept, pentru buna desfăşurare a instrucţiei penale şi pentru apărarea ordinii de drept, măsura arestului preventiv va fi menţinută în continuare.

Având în vedere cele ce preced, din durata pedepsei se va deduce perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 15.07.2018 la zi.

Au calitatea de mijloace materiale de probă şi rămân ataşate cauzei următoarele:

4mediile de stocare în dosarul nr.567/P/2018, privind pe inculpatul TF, respectiv : 

-(…)

Persoana vătămată a solicitat încunoştinţarea sa la momentul eliberării inculpatului, ca atare la momentul punerii în libertate a inculpatului numitul EZ va fi anunţat cu privire la acest aspect.

În temeiul art. 4 alin.1 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 260 lei pentru prestaţia avocatului desemnat din oficiu – Lucaci Lucian, se suportă din fondurile MJ.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care inculpatul TF a fost trimis în judecată, din infracţiunea de omor în forma tentativei prevăzută de art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. b Cod Penal în infracţiunile de tentativă de omor prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 189 alin. 1 lit. d Cod Penal şi tentativă de tâlhărie prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 234 alin. 1 litera a teza I Cod Penal.

În baza art.32 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit. d Cod Penal condamnă pe inculpatul TF (…) la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

În baza art. 65 Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

În baza art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 234 alin. 1 litera a teza I Cod Penal condamnă pe inculpatul TF la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată.

În baza art. 65 Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

În baza art. 38 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 45 alin. 3 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului acesta execută pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv durata 8 luni închisoare, în final inculpatul execută pedeapsa de 9 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 Cod penal, inculpatul execută pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b din Codul penal – respectiv „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice” şi „dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

Respinge cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice.

Conform art. 1394 Cod Civil obligă inculpatul la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- către EZ suma de 4.140 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale.

- către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 12.305,30 lei

Menţine măsura arestului preventiv şi din durata pedepsei deduce perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 15.07.2018 la zi.

Au calitatea de mijloace materiale de probă şi rămân ataşate cauzei următoarele:

-(…)

În temeiul art. 4 alin.1 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

Dispune încunoştinţarea persoanei vătămate EZ despre punerea în libertate a inculpatului.

Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 260 lei pentru prestaţia avocatului desemnat din oficiu – Lucaci Lucian, se suportă din fondurile MJ.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi data de 29.11.2018.

PREŞEDINTEGREFIER

(…)

red.C.G.C./29.11.2018

tehnored.V.P./30.11.2018

6 ex

4 comunicări/

Domenii speta

Spete similare