Omor calificat

Prin rechizitoriul nr. 127/P/2013 din data de 30.09.2013, întocmit de către Parchetul de  pe lângă Tribunalul Suceava, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei M. S. F., pentru săvârşirea infracţiunii de „omor calificat”, prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. c, d C.pen., constând în aceea că, în cursul lunii martie 2013, în intervalul 16-18, profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra, a ucis-o pe fiica sa nou născută F. D., prin expunerea corpului la temperaturi scăzute şi neacordării îngrijirilor specifice imediat după naştere, precum şi prin abandonarea victimei într-un canal de deversare a apelor menajere.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpata M. S. F., persoană născută în anul …, a urmat clasele I-VII la o şcoală gimnazială din municipiul Fălticeni; în anul 2002 a abandonat cursurile, astfel că a absolvit doar şapte clase.

Carenţele din instrucţia sa şcolară, bagajul noţional redus, gândirea săracă, au condus la adoptarea unui comportament libertin necontrolat: inculpata a întrerupt relaţiile cu familia, a început să întreţină relaţii intime cu persoane necunoscute, acceptând să trăiască în locuri insalubre, fără a se gândi să-şi găsească o ocupaţie stabilă sau să-şi întemeieze o familie.

Din relaţiile intime întâmplătoare, inculpata a dat naştere unui număr de patru copii (f. 302-312), respectiv:

 M. A., născută la data de … – în luna noiembrie 2005 învinuita a abandonat copilul în comuna Hârtop, la locuinţa surorii sale M. E. M.; abia în anul 2007 învinuita a revenit la locuinţa surorii sale, până la acel moment dezinteresându-se complet de fetiţa sa;

 D., născută la data de … – imediat după momentul naşterii fetiţa a fost încredinţată în vederea adopţiei soţilor C.O. şi C.O.M., ulterior printr-o sentinţă civilă a Tribunalului Suceava (a se vedea f. 310, 311) minora a fost adoptată de cei doi soţi, totodată fiindu-i schimbat şi numele;

 N. C., născut la data de …;

 I. S., născut la data de … – cu privire la ultimii doi copii s-a reţinut că învinuita nu a fost în măsură să le ofere condiţii decente de creştere şi dezvoltare, trăia cu ei în locuri şi locuinţe insalubre, uneori îi lăsa singuri în casă în timp ce ea întreţinea relaţii intime sau căuta alimente prin buncărele de gunoi, alteori se deplasa cu aceştia prin locuri insalubre unde căuta mâncare; în luna februarie 2013 cei doi copii au fost daţi în plasament de urgenţă.

În perioada februarie-iunie 2012, inculpata împreună cu minorii N. C. şi I. S., şi-a stabilit reşedinţa temporară în comuna …, la locuinţa numitului Ţ. M. P. (f. 145). Cu toate că martorul era în măsură să-i ofere condiţii optime de trai, în jurul datei de 06-07 iunie 2012 învinuita a părăsit gospodăria acestuia, deplasându-se cel mai probabil în municipiul Fălticeni.

Ulterior acestei date, inculpata a întreţinut din nou relaţii intime cu persoane necunoscute, rămânând însărcinată pentru a cincea oară. Nici de această dată, inculpata nu a apelat la asistenţă medicală calificată, nu a solicitat să fie luată în evidenţă de un medic de familie, nu a efectuat controale medicale, preferând să ducă acelaşi trai ca şi anterior, „de pe o zi pe alta”.

În iarna anului 2012 - 2013, inculpata a fost internată pentru perioade scurte de timp la Centrul de plasament din municipiul Suceava, ocazie cu care personalul centrului a constatat că aceasta este însărcinată - se cuvine a fi precizat că şi faţă de personalul centrului inculpata avut o poziţie duplicitară, în sensul că avea momente când recunoştea că este însărcinată după care afirma că nu este însărcinată, talia sa mai pronunţată inducând în eroare pe cei cu care discuta. Din Centrul de plasament inculpata s-a deplasat în Fălticeni, locuind pentru câteva zile la mătuşa sa G. D. (f. 131). Potrivit depoziţiilor martorei, deşi sarcina era evidentă şi totodată aceasta cunoştea că inculpata fusese depistată ca fiind însărcinată la un control în cadrul centrului din Suceava, aceasta a negat permanent că ar fi din nou gravidă.

În cursul lunii ianuarie 2013, martorul P. F. i-a îngăduit inculpatei să locuiască într-o casă pe care o deţinea la marginea municipiului Fălticeni. După ce inculpata a început să locuiască în acel imobil (împreună cu cei doi băieţi) angajaţii Serviciului public de asistenţă socială din cadrul Primăriei municipiului Fălticeni au constatat condiţiile mizere de trai oferite copiilor astfel că faţă de aceştia s-a instituit plasamentul de urgenţă (f. 302).

După ce inculpata a rămas să locuiască singură în respectivul imobil, cu toate că sarcina sa evolua, a refuzat să apeleze fie la asistenţa medicală calificată, fie la ajutorul pe care i-l putea oferi martora G. D.. În aceste condiţii, în jurul datei de 17-18 martie 2013, inculpata a dat naştere singură, la domiciliu, unei fetiţe. Potrivit depoziţiilor pe care le-a dat în cursul anchetei penale, iniţial şi-a pierdut cunoştinţa, şi-a revenit după puţin timp, a rupt cu mâinile cordonul ombilical după care a legat capătul liber cu o sfoară de la ţolul de pe podeaua casei; placenta precum şi ţolul pe care născuse (plin de sânge) au fost puse într-un sac, care a fost aruncat ulterior în wc-ul din curtea casei (f. 214-219); sesizând că a născut un copil viu, inculpata l-a şters cu diverse cârpe aflate în casă, l-a îmbrăcat cu haine pe care le avea de la ceilalţi copii, după care a dormit cu fetiţa sa în braţe timp de mai multe ore. Declarativ, momentul naşterii a fost apreciat de către inculpată în intervalul orar 03:00-05:00. S-a menţionat în acest context că inculpata  a mai procedat în acelaşi mod şi în luna iulie 2011, când l-a născut singură, neasistată, pe I. S. (a se vedea depoziţia martorei G. D., f. 131).

În următorul interval de timp, aproximat de inculpată la orele 08:00-09:00, aceasta a părăsit locuinţa cu nou născuta în braţe, intenţia sa fiind de a ajunge cu aceasta la spital; după parcurgerea unei distanţe de circa 1-2 km, inculpata a sesizat că are sângerări puternice, astfel că a revenit la domiciliu unde şi-a schimbat hainele. În jurul orelor 10:00-11:00, inculpata a părăsit din nou domiciliul, de această dată cu intenţia de a se deplasa la maternitatea Fălticeni pentru a-şi abandona acolo copilul. S-a reţinut din depoziţia acesteia că a pus fetiţa nou născută într-o sacoşă din rafie, în acest mod deplasându-se cu aceasta prin oraş. Tot din depoziţiile sale a reieşit că în momentul în care a plecat de la domiciliu cu fetiţa în sacoşă, aceasta trăia.

Intenţia de abandon a copilului la maternitate (loc situat la circa 3-4 km de locuinţă) nu s-a putut materializa întrucât în zona respectivă erau prea multe persoane, iar inculpatei îi era frică să nu fie văzută de acestea.

Tot declarativ a reieşit că a revenit spre domiciliu, a ajuns în apropierea vechiului cimitir evreiesc al municipiului Fălticeni, s-a deplasat spre o gură de vizitare a canalului de colectare al apelor reziduale ale municipiului (f. 233-239), a coborât pe scară în canal şi acolo a lăsat în apă sacoşa în care se afla fetiţa nou născută. În opinia organului de urmărire penală, la momentul respectiv inculpata a adoptat rezoluţia infracţională de a-şi ucide copilul, abandonându-l într-un loc unde cu certitudine nu ar fi putut fi identificat de vreo altă persoană - întrebată despre motivul pentru care şi-a lăsat acolo copilul, învinuita a declarat că era sigură că în acel loc fetiţa putea fi găsită uşor de alte persoane.

Ulterior abandonării copilului, inculpata a revenit la domiciliu, iar în zilele următoare, deşi s-a întâlnit cu mai multe persoane care o văzuseră anterior prezentând semne de graviditate, la întrebările acestora legate de sarcină nu le-a oferit date concrete despre ceea ce făcuse (unora le-a spus că nu a fost însărcinată; altor persoane le-a spus că era în luna a 6-a, i s-a făcut rău, a fost dusă cu o ambulanţă la spital unde s-a constatat că a pierdut sarcina; altor persoane le-a spus că este în continuare însărcinată; etc.. În acelaşi context s-a reţinut şi faptul că la data de 21 martie 2013, inculpata a declarat lucrătorilor de poliţie judiciară că s-a deplasat în municipiul Suceava, a născut spontan în cartierul Burdujeni, dar pentru că şi-a dat seama că este vorba de un avorton l-a aruncat într-un tomberon de gunoi - a se vedea f. 94-96).

La data de 20 martie 2013, în jurul orelor 07:30 (f. 2, 13, 82), angajaţii Staţiei de epurare a apelor reziduale ale municipiului Fălticeni au descoperit la intrarea în staţie, în canal, cadavrul nou născutului de sex feminin. Locul unde a fost găsit cadavrul este situat la aproximativ 2-3 km de locul unde inculpata şi-a lăsat în canal copilul nou născut.

Conform expertizei genetice nr. 2896574/2013, întocmită de către experţii din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică al I.G.P.R., s-a stabilit că numita M. S. F. este cu certitudine mama nou născutului de sex feminin. Potrivit datelor statistice, doar 0,0044 % din persoanele de sex feminin din populaţia României ar putea fi mama victimei, respectiv 99,9956 % dintre persoanele de sex feminin din aceeaşi populaţie nu pot fi mama victimei (f. 345-350).

Conform concluziilor cuprinse în raportul de autopsie nr. 109-SV/A3/2013 întocmit de S.M.L. Suceava (f. 57, 58) moartea numitei F. D. a fost cel mai probabil violentă. Pe suprafaţa externă a corpului nu s-au constatat semne de violenţă. La nivelul organelor interne au fost evidenţiate leziuni de hipoxie severă - anoxie şi leziuni de putrefacţie. Medicul legist nu s-a putut pronunţa cu certitudine asupra mecanismului de producere al decesului, acesta putând fi:

a) aspirat minim în pulmon de lichid amniotic în timpul naşterii neasistate, ce generează tulburări respiratorii asociate posibil cu un mediu deficitar în oxigen (nou născut purtat neglijent într-o sacoşă de rafie) poate duce la deces în câteva ore;

b) comprimarea voluntară a toracelui şi abdomenului victimei produce sistarea mişcărilor respiratorii şi deces;

c) un copil, prin suprafaţa mare tegumentară, pierde mai repede căldura corpului, iar prezenţa într-un lichid rece face ca efectul hipotermic, de hidrocuţie, să fie foarte intens;

d) o cantitate foarte mică de apă poate să producă prin contactul cu mucoasa reflexogenă faringo-laringiană un reflex inhibitor al respiraţiei şi circulaţiei;

e) înec propriu-zis (imersie) obişnuită, dar într-un lichid cu debit rapid de scurgere.

În opinia medicului legist, data naşterii poate fi de 3 - 5 zile, anterior efectuării autopsiei (data de 20 martie 2013), iar decesul poate data de 2 - 4 zile, anterior efectuării autopsiei (data de 20 martie 2013).

În raport de această situaţie s-a solicitat şi opinia Comisiei de Avizare şi Control al Actelor Medico-Legale din cadrul I.M.L. Iaşi. Potrivit comunicării din data de 23 august 2013 (f. 69), comisia s-a declarat de acord cu partea descriptivă a raportului de necropsie şi totodată a formulat următoarele concluzii:

1. Nou născutul de sex feminin s-a născut viu, viabil şi la termen.

2. Moartea nou născutului a fost violentă.

3. Moartea s-a datorat cel mai probabil expunerii corpului la temperaturi scăzute şi neacordării îngrijirilor specifice imediat după naştere.

4. Decesul poate data cu 2 - 4 zile anterior efectuării necropsiei.

5. Aspectul microscopic şi macroscopic al leziunilor sugerează o supravieţuire de câteva ore.

Examinarea medico-legală efectuată de medicul legist din cadrul S.M.L. Suceava asupra inculpatei (raport nr. 81-SV/A1/2013 - f. 314, 315) a dus la concluzia că la data examinării (01 aprilie 2013) aceasta se afla în stare de lehuzie de 2-3 săptămâni; la examenul genital medico-legal şi obstretical nu s-au constatat semne de violenţă la nivelul regiunii perineale; examinările medico-legale, obstreticale şi ecografice din data de 01 aprilie 2013 nu au permis aprecieri privind durata sarcinii, însă datele medicale din zilele de 21 şi 22 martie 2013 au exclus posibilitatea ca inculpata să fi născut la termen.

Inculpata a fost totodată supusă şi unei expertize medico-legale psihiatrice în condiţii de internare.

Comisia de expertiză din cadrul S.M.L. Suceava a concluzionat (raport nr. 133/A1Psi/2013 - f. 334-336) că inculpata prezintă intelect liminar, fără tulburări psihice de intensitate psihotică în prezent; inculpata a avut diminuată capacitatea psihică de analiză şi sinteză a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, discernământul fiind prezent.

Prin dispoziţia nr. 246 din data de 02 aprilie 2013 a primarului municipiului Fălticeni, nou născutei descoperite decedată i s-a atribuit numele „F.D.” (f. 78).

Ancheta penală întreprinsă în cauză nu a stabilit cine este tatăl natural al victimei.

În cauză, s-a constatat că există constituire de parte civilă din partea Spitalului judeţean de urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava (f. 332).

Situaţia de fapt şi vinovăţia învinuitei au fost probate cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu (f. 2), procesul verbal de cercetare la faţa locului, schiţele de orientare şi planşa fotografică aferentă (f. 3-42), raportul de autopsie întocmit de S.M.L. Suceava (f. 57, 58), avizul Comisiei din cadrul I.M.L. Iaşi (f. 69), C.D.-ul conţinând fotografiile efectuate în timpul desfăşurării necropsiei (f. 71), actele întocmite de Primăria Municipiului Fălticeni (f. 76-79), declaraţiile martorilor din lucrări … procese verbale de investigaţii (f. 86-92, 269, 351), înscrisuri (f. 97-105, 150-193, 299-312), copii ale actelor din dosarul nr. 1181/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava (f. 106-115), procesul verbal de conducere în teren (f. 194-197), planşa fotografică cu aspecte de la conducerea în teren, schiţe de orientare şi planşa fotografică aferentă (f. 198-242), proces verbal de examinare criminalistică (f. 246-268), încheierea nr. 102/04 aprilie 2013 a Tribunalului Suceava şi autorizaţia nr. 102/2013 (f. 272-274), listing convorbiri telefonice (f. 276-281), raportul de constatare medico-legală nr. 81-SV/A1/2013 întocmit de S.M.L. Suceava (f. 314, 315), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 133/A1Psi/2013 întocmit de S.M.L. Suceava (f. 334-336), raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2897564/2013 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. (f. 334-350), procese verbale predare - primire bunuri (f. 43, 72), mijloacele materiale de probă - coletele nr. 1, 2, 3, 4, A, B;  procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 352, 353), coroborate cu declaraţiile inculpatei (f. 94-96, 284-298, 333).

Potrivit fişei sale de cazier, inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale (f. 283).

La debutul cercetărilor a adoptat o poziţie nesinceră, încercând iniţial să acrediteze ideea că nu ea ar fi mama nou născutului F. D., descoperit decedat în municipiul Fălticeni, ci ar fi o persoană care a dat naştere unui avorton pe raza municipiului Suceava; ulterior însă, pe parcursul desfăşurării anchetei penale, învinuita a adoptat o poziţie relativ sinceră, oferind amănunte cu privire la modul în care a născut şi ulterior şi-a omorât copilul, depoziţiile acesteia coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate.

În cauză a fost începută urmărirea penală in rem prin rezoluţia din data de 20 martie 2013 (f. 80).

Prin rezoluţia datată 29 martie 2013 (f. 282) a fost începută urmărirea penală in personam.

Privitor la persoana inculpatei s-a reţinut că inculpata este cunoscută de membrii comunităţii locale şi de familia sa ca o persoană singuratică, retrasă, care însă niciodată nu a intrat în conflict cu alte persoane sau cu autorităţile.

Cu privire la judecata pe fond a cauzei, la termenul din data de 02.12.2013, în considerarea disp. art.300 Cod procedură penală, a fost pusă în discuţie regularitatea actului de sesizare a instanţei de judecată care, după ascultarea punctelor de vedere ale părţilor, a constatat că a fost legal investită prin rechizitoriul nr. 127/P/2013, întocmit la data de 30 septembrie 2013 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

La acelaşi termen de judecată, respectiv la data de 02.12.2013, a fost audiată inculpata M. S. F., care a invocat aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 3201 Cod procedură penală, arătând că recunoaşte săvârşirea faptei, astfel cum a fost reţinută prin rechizitoriu şi îşi însuşeşte probele administrate în cursul urmăririi penale.

Analizată fiind cauza din perspectiva incidenţei art.3201 Cod procedură penală, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor legale ce dau conţinut articolului menţionat: „Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse….. Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin.1 - 6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă….”

În procesul penal pendinte instanţa regăseşte toate condiţiile de procedibilitate impuse de art. 3201 Cod procedură penală, pentru ca acest articol să-şi producă efectul de drept substanţial referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, pentru infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Astfel:

-  inculpata a declarat expres disponibilitatea de a urma procedura simplificată prev. de art.3201 Cod procedură penală până la începerea cercetării judecătoreşti, respectiv după citirea actului de sesizare, care marchează momentul procesual al debutului cercetării judecătoreşti;

- inculpata a declarat personal, în faţa instanţei de judecată, că recunoaşte săvârşirea faptei reţinută în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte;

- infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei nu este pedepsită de lege cu detenţiunea pe viaţă, pentru a nu deveni astfel incidente dispoziţiile prev. de art.3201 Cod procedură penală;

- prezenta instanţă de judecată se consideră pe deplin lămurită numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, apreciind că fapta inculpatei este completă şi corect stabilită şi, de asemenea, există suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse, fără a mai fi necesară administrarea de probe sub acest aspect.

Raportând dispoziţiile legale mai sus enunţate, cu consideraţiile teoretice expuse, la situaţia de fapt din prezenta cauză, astfel cum a fost descrisă în mod detaliat în cuprinsul rechizitoriului, bazată pe probele administrate în mod complet şi temeinic în cursul urmăririi penale, recunoscută de către inculpată, prezenta instanţă de judecată reţine următoarele:

Potrivit art.174 Cod penal, „constituie infracţiunea de omor şi se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi, fapta de ucidere a unei persoane”.

 Gradul de pericol social pe care-l prezintă infracţiunea de omor este deosebit de ridicat, reflectat fiind şi în limitele mari de pedeapsă instituite de legiuitor, o astfel de faptă aducând atingere celui mai important atribut al persoanei – viaţa – suprimarea vieţii persoanei interesând nu numai victima, ci persoana în general şi aceasta deoarece, fără respectarea vieţii persoanei nu poate fi concepută existenţa în condiţii paşnice, de normalitate, a colectivităţii în general, respectiv convieţuirea membrilor acesteia în condiţii de siguranţă.

Potrivit art.175 alin.1 lit. c şi d Cod penal „constituie infracţiunea de omor calificat şi se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi, fapta astfel cum a fost mai sus descrisă, atunci când aceasta a fost comisă de o persoană asupra unei rude şi respectiv, profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra.

 În speţa de faţă, activitatea infracţională a inculpatei, astfel cum se relevă din probele administrate în faza de urmărire penală, a constat în aceea că, în cursul lunii martie 2013, în intervalul 16-18, profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra, a ucis-o pe fiica sa nou născută F. D., prin expunerea corpului la temperaturi scăzute şi neacordării îngrijirilor specifice imediat după naştere, precum şi prin abandonarea victimei într-un canal de deversare a apelor menajere.

Conform expertizei genetice nr. 2896574/2013, întocmită de către experţii din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică al I.G.P.R., s-a stabilit că numita M. S. F. este cu certitudine mama nou născutului de sex feminin. Potrivit datelor statistice, doar 0,0044 % din persoanele de sex feminin din populaţia României ar putea fi mama victimei, respectiv 99,9956 % dintre persoanele de sex feminin din aceeaşi populaţie nu pot fi mama victimei (f. 345-350).

Consecinţele faptei au constat, aşa cum rezultă din concluziile cuprinse în raportul de autopsie nr. 109-SV/A3/2013 întocmit de S.M.L. Suceava (f. 57, 58) moartea numitei F. D. a fost cel mai probabil violentă. Pe suprafaţa externă a corpului nu s-au constatat semne de violenţă. La nivelul organelor interne au fost evidenţiate leziuni de hipoxie severă - anoxie şi leziuni de putrefacţie. Medicul legist nu s-a putut pronunţa cu certitudine asupra mecanismului de producere al decesului, acesta putând fi:

 a) aspirat minim în pulmon de lichid amniotic în timpul naşterii neasistate, ce generează tulburări respiratorii asociate posibil cu un mediu deficitar în oxigen (nou născut purtat neglijent într-o sacoşă de rafie) poate duce la deces în câteva ore;

b) comprimarea voluntară a toracelui şi abdomenului victimei produce sistarea mişcărilor respiratorii şi deces;

c) un copil, prin suprafaţa mare tegumentară, pierde mai repede căldura corpului, iar prezenţa într-un lichid rece face ca efectul hipotermic, de hidrocuţie, să fie foarte intens;

d) o cantitate foarte mică de apă poate să producă prin contactul cu mucoasa reflexogenă faringo-laringiană un reflex inhibitor al respiraţiei şi circulaţiei;

e) înec propriu-zis (imersie) obişnuită, dar într-un lichid cu debit rapid de scurgere.

În opinia medicului legist, data naşterii poate fi de 3 - 5 zile, anterior efectuării autopsiei (data de 20 martie 2013), iar decesul poate data de 2 - 4 zile, anterior efectuării autopsiei (data de 20 martie 2013).

În raport de această situaţie s-a solicitat şi opinia Comisiei de Avizare şi Control al Actelor Medico-Legale din cadrul I.M.L. Iaşi. Potrivit comunicării din data de 23 august 2013 (f. 69), comisia s-a declarat de acord cu partea descriptivă a raportului de necropsie şi totodată a formulat următoarele concluzii:

1. Nou născutul de sex feminin s-a născut viu, viabil şi la termen.

2. Moartea nou născutului a fost violentă.

3. Moartea s-a datorat cel mai probabil expunerii corpului la temperaturi scăzute şi neacordării îngrijirilor specifice imediat după naştere.

4. Decesul poate data cu 2 - 4 zile anterior efectuării necropsiei.

5. Aspectul microscopic şi macroscopic al leziunilor sugerează o supravieţuire de câteva ore.

Examinarea medico-legală efectuată de medicul legist din cadrul S.M.L. Suceava asupra inculpatei (raport nr. 81-SV/A1/2013 - f. 314, 315) a dus la concluzia că la data examinării (01 aprilie 2013) aceasta se afla în stare de lehuzie de 2-3 săptămâni; la examenul genital medico-legal şi obstretical nu s-au constatat semne de violenţă la nivelul regiunii perineale; examinările medico-legale, obstreticale şi ecografice din data de 01 aprilie 2013 nu au permis aprecieri privind durata sarcinii, însă datele medicale din zilele de 21 şi 22 martie 2013 au exclus posibilitatea ca inculpata să fi născut la termen.

Inculpata a fost totodată supusă şi unei expertize medico-legale psihiatrice în condiţii de internare.

Comisia de expertiză din cadrul S.M.L. Suceava a concluzionat (raport nr. 133/A1Psi/2013 - f. 334-336) că inculpata prezintă intelect liminar, fără tulburări psihice de intensitate psihotică în prezent; inculpata a avut diminuată capacitatea psihică de analiză şi sinteză a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, discernământul fiind prezent.

Raportând dispoziţiile legale mai sus amintite precum şi consideraţiile teoretice abordate în analiza infracţiunii deduse judecăţii, instanţa reţine că inculpata  M. S. F. se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de „omor calificat”, prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. c, d C.pen.

Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale, Tribunalul constată că, în drept, fapta inculpatei M. S. F., constând în aceea că, în cursul lunii martie 2013, în intervalul 16-18, profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra, a ucis-o pe fiica sa nou născută F. D., prin expunerea corpului la temperaturi scăzute şi neacordării îngrijirilor specifice imediat după naştere, precum şi prin abandonarea victimei într-un canal de deversare a apelor menajere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „omor calificat”, prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. c, d C.pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată, Tribunalul va aplica succesiv dispoziţiile art.174 alin. 1 rap. la art.175 alin. 1 lit. c, d Cod penal şi apoi ale art. 3201 Cod procedură penală, rezultând limite de pedeapsă de la 10 ani închisoare  la 16 ani şi 8 luni închisoare.

Vor fi avute în vedere în continuare criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal şi anume: dispoziţiile părţii generale ale Codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise, împrejurările şi modalitatea în care a fost săvârşită, descrisă detaliat mai sus şi urmarea produsă, respectiv suprimarea vieţii fiicei sale, conform raportului de necropsie întocmit în cauză.

Referitor la persoana inculpatei, Tribunalul reţine că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale.

Comisia de expertiză din cadrul S.M.L. Suceava a concluzionat (raport nr. 133/A1Psi/2013 - f. 334-336) că inculpata prezintă intelect liminar, fără tulburări psihice de intensitate psihotică în prezent; având diminuată capacitatea psihică de analiză şi sinteză a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, discernământul fiind prezent.

Prin prisma criteriilor menţionate, Tribunalul consideră că aplicarea unei pedepse cu executare în regim de penitenciar este de natură a constitui un avertisment ferm al autorităţilor şi este aptă a conduce la formarea unei atitudini corecte a inculpatei faţă de valorile sociale, muncă şi ordinea de drept.

Instanţa reţine că pedeapsa aplicată trebuie să reflecte un echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare şi să nu arate în nici un caz un efect intimidant, datorită severităţii excesive sau un efect indulgent, urmare a unei clemenţe abuzive, nemăsurate, astfel că, cea care a fost stabilită, este de natură a realiza funcţia prevăzută de legiuitor.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul făptuitoarei. Ca atare, cuantumul acesteia şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât să conducă la reeducarea inculpatei, iar acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite în viitor săvârşirea de fapte penale.

Instanţa nu va reţine circumstanţe atenuante în favoarea inculpatei, apreciind că, raportat la gravitatea sporită a faptei săvârşite, natura infracţiunii, modalitatea în care a fost comisă şi urmările produse, nu se impune reţinerea lor. Constatarea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanţe atenuante este atributul instanţei de judecată şi, deci, lăsată la aprecierea acesteia, fiind de evidenţiat că, deşi este posibil să fie în prezenţa unora din împrejurările enumerate exemplificativ de legea penală, nu este obligată să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, ci urmează a le aprecia în raport cu criteriile anterior enunţate, spre a decide dacă au caracter atenuant sau nu.

Astfel, în temeiul disp. art. 174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c, d Cod penal, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, va condamna pe inculpata M. S. F., la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare cu titlu de pedeapsă principală şi 6 (şase) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă complementară.

În temeiul disp. art.71 Cod penal va interzice inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul va constata că Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou Suceava” nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Ca efect al soluţiei de condamnare, în temeiul disp. art.191 alin.1 Cod procedură penală, va obliga inculpata M. S. F. la plata către stat a sumei de 5279,57 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 4879,57 lei se va avansa în fondul Ministerului Public (din care suma de 2919,55 lei reprezintă cheltuieli făcute pe perioada spitalizării inculpatei pentru examinare psihiatrică generală), iar suma de 400 lei în fondul Ministerului Justiţiei (din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpată din faza de judecată, conform delegaţiei cu nr.2756/03.10.2013, se va vărsa în contul Baroului Suceava).

Domenii speta

Spete similare