Tentativă la infracţiunea de omor

Sentinţă penală 217 din 12.12.2008


Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu înregistrat la această instanţă la data de 2.IV.2008 sub dosar nr. 1475/85/2008, a fost trimis în judecată inculpatul R.S. pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor,  prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1,2 C.p., constând în aceea că la data de 17.III.2008, la solicitarea inculpatului, partea vătămată s-a deplasat la domiciliului celui dintâi, unde s-a produs o altercaţie care a degenerat şi pe parcursul căreia inculpatul a aplicat consăteanului său lovituri repetate cu pumnii, picioarele şi lama unui cuţit în hemitoracele drept, lovituri care au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile îngrijiri medicale şi care au pus în primejdie viaţa victimei.

În cauză partea vătămată C.T. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea hranei suplimentare, medicamente, transport, etc. şi cu suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.

De asemenea, Spitalul Clinic Judeţean s-a constituit parte civilă cu suma de 1344,92 Ron plus dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data stingerii sumei datorate, iar Serviciul de Ambulanţă Judeţean s-a constituit parte civilă cu suma de 480 Ron plus dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data stingerii sumei datorate.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Inculpatul R.S. este consătean cu partea vătămată C.T., ambii locuind în localitatea M., judeţul S.

În data de 17 martie 2008, în jurul orei 16,30,  la cererea inculpatului R.S., partea vătămată s-a deplasat la domiciliul acestuia împreună cu martorul R.T., pentru a-i vinde o haină de blană.

Pe fondul unor discuţii contradictorii între părţi s-a produs o altercaţie, pe parcursul căreia inculpatul a aplicat părţii vătămate lovituri cu pumnii, picioarele şi cu un cuţit în hemitoracele drept, pe linia axilară posterioară.

Lovitura aplicată cu cuţitul i-a produs părţii vătămate o plagă toracică penetrantă, cu pneumotorax latero-toracic drept, care a impus spitalizarea, dar şi supunerea la o intervenţie chirurgicală pentru salvarea vieţii.

Constatarea medico-legală efectuată a concluzionat că partea vătămată a prezentat o plagă înjunghiată la nivelul hemitoracelui drept, penetrantă, cu pneumotorex latero-toracic drept, produsă la data de 17.III.2008 prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, care a necesitat 16-18 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, şi că în urma leziunii suferite viaţa părţii vătămate a fost pusă în primejdie.

Prin declaraţiile date în cauză, inculpatul a recunoscut doar că a lovit partea vătămată cu pumnii şi picioarele, susţinând că nu l-a lovit cu cuţitul. Tribunalul consideră însă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, întrucât:

- în mod constant, pe întreg parcursul procesului, partea vătămată a arătat că inculpatul a fost cel care l-a lovit cu cuţitul, iar aceste declaraţii se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, şi în primul rând cu raportul de constatare medico-legală ca şi mijloc de probă ştiinţific, obiectiv, necontestat, dar şi cu mijloacele materiale de probă: tricoul şi hanoracul purtate de partea vătămată;

- de asemenea, declaraţiile părţii vătămate se coroborează şi cu depoziţiile martorilor: T.R., M.R.M., N.N.C., G. N.;

- apărarea inculpatului conform căreia partea vătămată şi-a cauzat plaga penetrantă ulterior, prin cădere pe obiectele de fier depozitate lângă blocul său, nu poate fi reţinută ca fiind veridică având în vedere că •este infirmată de procesul-verbal de cercetare la faţa locului – potrivit căruia s-au identificat două pete de sânge pe holul blocului, lângă uşa apartamentului inculpatului;  • această apărare nu a fost formulată de inculpat în faza de urmărire penală, ci doar la trei luni după incident, în faţa instanţei; deşi a fost audiat de organele de urmărire penală a doua zi după incident, inculpatul nu a relatat nimic despre prezenţa martorilor S. şi B. şi nici despre vreo cădere a victimei lângă blocul său (filele 35, 36 dosar urmărire penală); de asemenea, inculpatul nu a învederat aspectele de mai sus nici când organele de poliţie au efectuat cercetarea la faţa locului (pentru a putea fi identificate şi ridicate respectivele obiecte metalice), şi nu a formulat vreo cerere în acest sens nici chiar la prezentarea materialului de urmărire penală;  •declaraţiile martorilor S.M., B.E.R. vor fi apreciate ca fiind nesincere întrucât, pe lângă aspectele mai sus evidenţiate, ele nu se coroborează cu celelalte probe ale cauzei, ce au infirmat prezenţa lor la momentul incidentului ( cu declaraţiile părţii vătămate, ale martorului T., şi nici chiar cu declaraţiile inculpatului din faza de urmărire penală);  •atitudinea inculpatului nu poate fi apreciată ca fiind sinceră în totalitate, întrucât şi alte susţineri ale sale au fost infirmate în cauză; astfel, de pildă inculpatul a pretins că victima s-a oferit să îi  vindă haina de blană, or atât partea vătămată cât şi martorul T., au arătat că inculpatul a fost cel care l-a invitat pe C. T. la el acasă, cu blana pe care o avea de vânzare.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, tribunalul consideră că vinovăţia inculpatului la comiterea faptei a fost pe deplin dovedită.

În drept, fapta inculpatului R.S., care i-a aplicat părţii vătămate C. T. lovituri repetate cu pumnii, palmele dar şi cu un cuţit, violenţe soldate cu producerea unei plăgi toracice penetrante, cu pneumotorax latero-toracic drept, care au pus în primejdie viaţa  victimei, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor, prev. de art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1,2 C.p. 

Cu privire la cererea inculpatului de a se reţine în favoarea sa circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, tribunalul constată că în speţă nu sunt întrunite cumulativ cerinţele obligatorii prev. de dispoz.  art. 73 lit. b C.p.., pentru a putea fi reţinută această împrejurare; susţinerea inculpatului că partea civilă i-a aruncat haina de blană în faţă, nu a fost nici confirmată de probatoriu şi nu poate fi considerată nici ca fiind un act de violenţă, care a adus atingere gravă demnităţii inculpatului.

Pentru fapta reţinută în sarcina inculpatului instanţa va aplica o pedeapsă la a cărei individualizarea  va lua în considerare criteriile prevăzute de legiuitor în art. 72, 52 C.p. 

Faţă de împrejurarea că inculpatul înainte de săvârşirea acestei infracţiuni, a avut o bună conduită, instanţa va reţine în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 71 C.p., art. 357 al. 3 C.p.p., ţinând seama de natura şi gravitatea infracţiunii comise, de valoarea socială lezată- dreptul persoanei la viaţă, de jurisprudenţa C.E.D.O. în materie- cu referire la cauzele Hirst contra Marii Britanii, Cumpănă şi Mazăre, Sabău şi Pârcălab contra României,  instanţa va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, lit. b Cod penal, considerându-le măsuri de limitare a acestor drepturi , proporţionale şi justificate în cauză.

De asemenea, instanţa apreciază că pronunţarea acestei condamnări va constitui un avertisment pentru inculpat, şi chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni; aşa fiind, în temeiul art. 86 ind.1, 86 ind. 2 Cod penal, tribunalul va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 8 ani, ce constituie termen de încercare.

În conformitate cu prevederile art. 86 ind. 3 al. 1 Cod penal, instanţa va stabili ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 863 al. 3 C.p. impune inculpatului să respecte obligaţia de a nu intra în legătură cu partea vătămată C. T.

În temeiul prevederilor art. 83 ind. 3 al. 4 Cod penal, instanţa va dispune ca supravegherea măsurilor şi obligaţiilor stabilite de instanţă să fie încredinţate Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În conformitate cu prevederile art. 359 C.p.p. raportat la art. 86 ind. 4 Cod penal, se va atrage atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării sub supraveghere.

Potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, se va dispune ca pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, să se suspende şi executarea pedepselor accesorii.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine următoarele:

În cauză, partea civilă C. a invocat producerea unui prejudiciu material în cuantum de 10.000 lei. Având în vedere -că acest prejudiciu a fost evaluat de victimă în mod global, fără a distinge efectiv între diferitele tipuri de cheltuieli pretins a fi fost suportate, şi fără a le cuantifica separat, -depoziţiile martorilor N. N.C., T.R. care la rândul lor, doar „au auzit” că partea civilă „ar fi cheltuit la Spital” în jur de 2500-3000 euro, martori care însă nu au vizitat partea civilă şi nu au ştiut în concret ce sume şi pentru ce anume a fost folosită suma respectivă,-partea civilă nu a dovedit paguba sa cu nici un mijloc de probă direct sau material (reţete, prescripţii medicale, chitanţe, etc.), -raportând şi la numărul de 10 zile de internare în spital şi de 16-18 zile de îngrijiri medicale, tribunalul apreciază, în conformitate cu dispoziţiile art. 998, 999, 1169 C.civ., ca fiind cuvenite  victimei despăgubiri materiale în cuantum de 6000 lei, şi în consecinţă îl va obliga pe inculpat, la plata acestei sume către partea civilă C.

Sub aspectul daunelor morale pretinse, instanţa consideră că se impune obligarea inculpatului la plata sumei de 4000 lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. raportat la art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificat, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 1344,92 lei despăgubiri civile plus dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data plăţii efective către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, precum şi la plata sumei de 480 lei despăgubiri civile plus dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data plăţii efective către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean .

Potrivit prevederilor art. 191 al. 1 C.p.p., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv onorariul avocatului din oficiu în faza de urmărire penală.