Infracţiunea de omor, faptă prev.şi ped de art.188 alin.1 Cod penal

SENTINŢA PENALĂ Nr. 182/S

Şedinţa publică din 31 octombrie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE (…)

Grefier (…)

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov este reprezentat de procuror (…).

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii  II ŞI AC, ambii trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de omor, faptă prev.şi ped de art.188 alin.1 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform dispoziţiilor art. 369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, părţile nefiind citate.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Se constată că s-au depus concluzii scrise de către inculpatul AC prin apărător din oficiu, avocat Bătuşaru Crinela.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 17.10.2018, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de azi când, în urma deliberării,

TRIBUNALUL

Constată că prin Rechizitoriul nr 193/P/2018 din data de 9 mai 2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor AC şi II, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.pen.

La data de 16 iunie 2018 s-a dispus începerea judecăţii în cauză, constatându-se legalitatea administrării probelor, a actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei.

Starea de fapt ce formează obiectul cercetării descrisă în actul de sesizare constă în aceea că:

„Inculpatul AC şi martorul CA lucrează de mai mult timp ca ciobani la ferma de oi aparţinând patronului RG, ce este amenajată în fostele grajduri C.A.P. din comuna Caţa, satul Beia, jud. Braşov.

În prima jumătate a lunii aprilie 2018, la această stână de oi a fost angajată şi victima CMI, care a locuit împreună cu colegii săi amintiţi mai sus într-o încăpere amenajată în incinta stânei.

În seara zilei de 17.04.2018, în jurul orei 20:00, după ce au terminat de muls oile, inculpatul AC şi victima CMI s-au deplasat în satul Beia aflat la distanţa de aproximativ 1 km., unde s-au întâlnit cu inculpatul II, ciurdarul satului, şi au consumat împreună băuturi alcoolice la domiciliul acestuia din urmă, situat pe strada Principală nr. 26, până au ajuns în stare de ebrietate.

După miezul nopţii, inculpaţii AC, II şi victima CMI au luat mai multe sticle cu băutură şi s-au deplasat la stâna amenajată la fostele grajduri C.A.P., unde l-au trezit din somn pe martorul CA şi i-au oferit băutură, astfel că toţi patru au consumat alcool şi au purtat discuţii.

La un moment dat, pe fondul consumului de alcool, discuţiile au degenerat, iar inculpaţii AC şi II au lovit-o pe victima CMI, iniţial, cu palmele peste faţă, apoi cu coada din lemn a unui bici în creştetul capului şi peste corp, producându-i leziuni de o gravitate redusă.

Realizând că victima i-ar putea reclama la poliţie pentru bătaia aplicată, cu consecinţa pierderii serviciului şi a declanşării cercetării penale, inculpaţii AC şi II au hotărât să-l ucidă pe CMI şi să-i însceneze o moarte accidentală. Astfel, în dimineaţa zilei de 18.04.2018, în jurul orei 05:00, inculpaţii i-au cerut victimei să-i însoţească în satul Beia pentru a mai lua băutură şi ţigări, iar aceasta a acceptat. Când au ajuns în dreptul trecerii la nivel peste calea ferată, inculpaţii i-au spus victimei că o conduc în Halta C.F.R. Beia pentru a pleca cu trenul în localitatea de reşedinţă Archita din judeţul Mureş, aşa cum aceasta îşi manifestase anterior intenţia, însă scopul real a fost de a se deplasa într-un loc mai ferit, unde să-şi ducă planul la îndeplinire.

Astfel, toţi trei s-au deplasat pe terasamentul căii ferate circa 90 de metri, iar după ce au trecut de un pod metalic, inculpatul AC a lovit-o prin surprindere pe victima CMI de mai multe ori cu bâta de cioban în cap, doborând-o în genunchi în exteriorul firului nr. 1 de cale ferată în direcţia Sighişoara. Profitând de poziţia victimei, inculaptul II i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un cuţit de vânătoare în zona spatelui şi a gâtului, iar inculpatul AC a înjunghiat-o în aceleaşi zone corporale cu un briceag, până i-au produs decesul.

În continuare, inculpaţii au luat-o pe victimă de pe acostament şi au aşezat-o cu faţa în jos peste şina de cale ferată, pentru ca următorul tren să o secţioneze şi să creeze impresia unei morţi accidentale sau a unui suicid.

După comiterea faptei, inculpatul II a aruncat cuţitul de vânătoare folosit la înjunghiarea victimei pe câmpul din partea dreaptă a căii ferate, iar inculpatul AC şi-a aruncat bâta de cioban în pârâul ce trece pe sub calea ferată. Apoi, inculpaţii II şi AC s-au deplasat la locuinţa primului dintre ei, situată în satul Beia nr. 26, unde au ars în sobă hainele pătate cu sânge, briceagul utilizat de inculpatul AC la înjunghierea victimei şi o altă lamă de cuţit, fără importanţă pentru cauză”.

În cursul urmăririi penale s-a administrat următorul probatoriu:  procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 18.04.2018 (fila 1);  procesele-verbale de cercetare la faţa locului din 18.04.2018 (fila 24-71); procesul-verbal de identificare a victimei CMI (fila 72);  procesul-verbal de efectuare a investigaţiilor privind circulaţia trenurilor întocmit la data de 18.04.2018 (fila 73); procesul-verbal de examinare fizică a inculpatului AC şi fotografiile efectuate inculpatului II şi martorului CA (fila 74-80); procesul-verbal întocmit la data de 18.04.2018 cu ocazia examinării jurnalului de apeluri al telefonului mobil aparţinând martorei A Alina-Elena (fila 81-86); concluziile preliminare şi raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 130/Aut/13.03.2018 întocmite de S.J.M.L. Braşov pentru victima CMI (fila 90-107);  procesul-verbal întocmit la data de 19.04.2018 cu ocazia examinării exterioare a victimei CMI (fila 108-110); actele administrative necesare obţinerii certificatului de deces (fila 111-112); declaraţia părţii civile Stângaciu Ioan (fila 116-118); declaraţia martorului CA (fila 119-123);  declaraţia martorului A Alina-Elena (fila 124-126); declaraţia martorului Sorban Francisc (fila 127-129); declaraţia martorului RG (fila 130-132); cazierul judiciar al inculpatului AC (fila 133); declaraţia inculpatului AC (fila 134-138); cazierul judiciar al inculpatului II (fila 144);  declaraţia inculpatului II (fila 145-149).

În cursul urmăririi penale s-a reţinut că, în drept, fapta inculpaţilor AC şi II care, în ziua de 18.04.2018, în jurul orei 05:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a unui conflict spontan, au condus-o pe victima CMI pe calea ferată din proximitatea satului Beia, com. Caţa, jud. Braşov, unde au lovit-o în mod repetat cu o bâtă în cap şi au înjunghiat-o de mai multe ori în spate cu un cuţit şi un briceag, producându-i decesul, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.pen.

Inculpaţii nu au contestat probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi au dorit să urmeze procedura simplificată; întrucât în cauză s-a pus în discuţie schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea prev de art. 188 al 1 Cp în infracţiunea de omor calificat prev de art. 188, 189 al 1 lit a,d Cp, s-a respins cererea formulată de inculpaţi şi s-a dispus audierea unor martori din lucrări pentru stabilirea încadrării juridice.

Inculpaţii au dat declaraţii la momentul solicitării urmăririi procedurii simplificate şi nu au dorit să ofere alte depoziţii în cauză. S-a dispus audierea martorilor din lucrări – AAE şi CA, fiind audiat doar acesta din urmă, martorul AAE înţelegând să nu ofere declaraţii ca urmare a faptului că se află în relaţii de familie cu inculpaţii.

Examinând materialul probatoriu administrat în cauză prin raportare la starea de fapt indicată în actul de sesizare, stare de fapt care reţine ca împrejurări ale comiterii infracţiunii şi aceea că: „Realizând că victima i-ar putea reclama la poliţie pentru bătaia aplicată, cu consecinţa pierderii serviciului şi a declanşării cercetării penale, inculpaţii AC şi II au hotărât să-l ucidă pe CMI şi să-i însceneze o moarte accidentală”,  instanţa reţine următoarele:

Inculpatul AC, victima CMI şi martorul CA lucrau împreună la stâna de oi aparţinând lui RG, stână situată în localitatea Beia, comuna Caţa din judeţul Braşov, în grajdurile fostului CAP Beia. Acest aspect rezultă din declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor CA, RG.

În seara zilei de 17.04.2018, în jurul orei 20:00, după mulsul oilor, inculpatul AC şi victima CMI s-au deplasat în satul Beia aflat la distanţa de aproximativ 1 km. faţă de stână, iar în sat s-au întâlnit cu inculpatul II care se întorcea de la un bar de unde luase şi pentru acasă băuturi alcoolice. Inculpaţii şi victima au intrat în locuinţa martorei A Alina situată pe strada Principală nr 26, adresă la care locuieşte şi concubinul acesteia - inculpatului IIuţ, inculpatul AC fiind fratele Alinei A.

Inculpaţii şi victima au consumat împreună băuturi alcoolice până în jurul orelor 22.30-23.00, până au ajuns în stare de ebrietate, apoi toti trei au luat băutura care rămăsese şi s-au deplasat la stână unde au ajuns în jurul orelor 00.00. (aspect ce rezultă din depoziţia martorului CA, declaraţia martorei A Alina – audiată la urmărire penală susţine că cei trei au plecat înainte de miezul nopţii de la locuinţa sa; imaginile evidenţiate în procesul verbal la faţa locului – fila 32 d.u.p; declaraţiile inculpaţilor).

Ajunşi la stână, inculpaţii şi victima l-au trezit din somn pe martorul CA şi i-au oferit băutură, astfel că toţi patru au consumat alcool şi au discutat (aceste aspecte sunt confirmate de inculpaţi şi martorul amintit). Pe fondul consumului de alcool, discuţiile au degenerat, posibil ca victima să fi lezat verbal onoarea inculpatului Istrate  (aspecte descrise de martorul C şi de inculpatul A), împrejurare în care s-ar fi readus în memorie inculpaţilor o situaţie povestită de victimă cu câteva zile înainte; în aceste condiţii, inculpaţii au încercat să obţină mărturisiri de la victimă legate de posibile fapte penale pe care aceasta le-ar fi comis, acuzând-o că se ascunde la stână. În aceste circumstanţe inculpaţii au început să agreseze fizic victima care stătea în şezut pe patul din încăpere, inculpatul AC luând un bici şi lovind-o cu codirişca acestuia (mânerul) de câteva ori în zona capului; în timp ce victima continua să fie chestionată, inculpatul IIuţ a luat la rândul său biciul lăsat pe pat de inculpatul AC şi a şfichiuit-o de câteva ori în zona capului şi zona superioară a corpului. Inculpatul Istrate a lovit victima şi cu palma peste faţă. Victima s-a apărat ridicând mâinile deasupra capului şi a solicitat să fie lăsată în pace, iar de la loviturile primite, dar şi ca urmare a consumului de alcool,  la un moment dat a căzut pe spate în pat unde posibil să-și fi pierdut cunoștința câteva minute. (aspecte ce reies din declaraţiile coroborate ale inculpaţilor şi martorului CA; inculpatul II a susţinut în depoziţia dată în faţa instanţei că victima a stat întinsă pe pat după ce a fost lovită). Nu se poate reţine cu certitudine că victima ar fi fost lovită sau chestionată, cu privire la aceleaşi aspecte care „interesau” pe inculpaţi, şi de martorul CA, neexistând indicii nici că acesta din urmă ar fi încercat să ia apărarea victimei.

În cuprinsul stării de fapt din rechizitoriu s-a reţinut că motivul pentru care victima ar fi fost ucisă ar fi fost dat de faptul că cei doi inculpaţi au „realizat că victima i-ar putea reclama la poliţie pentru bătaia aplicată, cu consecinţa pierderii serviciului şi a declanşării cercetării penale”, astfel că „au hotărât să-l ucidă pe CMI şi să-i însceneze o moarte accidentală.” S-a mai reţinut că scopul real pentru care  inculpaţii au spus victimei că o conduc în Halta C.F.R. Beia pentru a pleca cu trenul în localitatea de reşedinţă Archita din judeţul Mureş, ar fi fost „de a se deplasa într-un loc mai ferit, unde să-şi ducă planul la îndeplinire”. Se constată astfel că în chiar actul de sesizare se vorbeşte de un plan  pus la cale de inculpaţi, care intenţionau să scape de o acuzaţie în materie penală.

Starea de fapt relevată în actul de sesizare este confirmată de materialul probatoriu de la dosar. Astfel, inculpaţii au recunoscut că s-au temut pentru faptul că victima i-ar putea reclama organelor judiciare pentru că l-ar fi bătut, mai ales că atunci când s-a ridicat din pat a spus că nu mai stă la stână şi doreşte să plece acasă (aspect care rezultă din depoziţiile inculpatului II şi martorului CA, dar indirect şi din declaraţia inculpatului A care  a susţinut că inculpatul Istrate s-a opus să conducă victima la el acasă); în aceste condiţii, inculpaţii au luat hotărârea să ucidă victima şi, cel mai posibil, au purtat discuţii despre modalitatea în care se poate realiza acest fapt: dacă să-i dea foc sau să o conducă pe calea ferată. Această ultimă variantă a fost aleasă, astfel că în momentul în care victima s-a ridicat din pat şi a spus că nu mai doreşte să stea la fermă, inculpatul Istrate i-a propus să stea la el acasă şi să meargă împreună la muncă în ciurda satului.

Împrejurarea că inculpaţii au discutat la stână de posibilitatea de a ucide victima rezultă din depoziţiile acestora, dar şi din cea a martorului CA. Nu rezultă cu certitudine cine a propus ca victimei să i se dea foc, însă a existat şi o astfel de variantă – aspect confirmat de inculpatul Istrate la urmărire penală, iar de inculpatul A în faţa instanţei. Din modul în care s-a comis fapta rezultă că inculpaţii nu au dorit să ucidă victima de faţă fiind şi martorul CA, motiv pentru care, pentru a scăpa de eventuale acuzaţii penale ulterioare, au luat hotărârea să ucidă pe CMI şi să însceneze un accident. Pentru aceasta era însă nevoie ca victima să-i însoţească de bună voie în apropiere de zona aleasă pentru comiterea faptei, zonă cunoscută celor doi.

În timp ce încă erau la stână, inculpatul II a observat că martorul CA deţinea un cuţit de vânătoare, ce era expus pe masa din cameră şi i-a propus să i-l cumpere, cei doi înţelegându-se pentru suma de 50 lei care urma să fie plătită a doua zi. (aceste aspecte rezultă din depoziţiile inculpaţilor şi ale martorului CA). Martorul CA a ieşit pentru câteva minute din încăpere, iar la întoarcere a constatat că pe masă nu se mai afla cuţitul, fapt care nu i-a trezit alte suspiciuni în condiţiile în care a fost de acord să-l vândă inculpatului Istrate.

De menţionat că inculpaţii locuiau în imobilul ce-i aparţine martorei A Alina şi nu la stână (depoziţia martorului RG). Inculpatul Istrate avea loc de muncă în altă parte, ocupându-se de ciurda satului şi trebuia să ajungă acasă de dimineaţă. Pentru a nu da de bănuit prea mult asupra celor ce vor urma, deşi discutaseră aproape deschis despre uciderea victimei (fapt confirmat, chiar dacă privit ca neserios, de martorul CA), inculpaţii propun lui CM să meargă cu ei în sat, la locuinţa lor, pentru a consuma băuturi alcoolice  - posibil până la sosirea trenului cu care victima intenţiona să se deplaseze în Archita. Pentru a nu trezi suspiciuni victimei şi a o determina să-i însoţească, cei doi inculpaţi nu mai au manifestări violente între momentul în care aceasta s-a ridicat din pat şi plecarea de la stână; din contră, au continuat să consume băuturi alcoolice împreună cu martorul CA, fapt care se pare că nu a îmbunat victima care şi-a menţinut poziţia de a nu mai rămâne la stână şi a pleca la domiciliul său, în Archita. În aceste condiţii, pentru a determina victima să-i însoţească şi pentru că acasă la ei nu o puteau duce (căci A Alina ar fi anunţat organele de poliţie, după cum susţine inculpatul Istrate), „Constantin A i-a zis victimei că îi dă 20 de lei ca să meargă acasă, şi a zis Constantin să mergem să îl conducem până la gară” – declaraţia inculpatului Istrate. Victima nu a fost de acord, însă pentru că se apropia dimineaţa, acceptă să plece împreună cu inculpaţii, aceştia cunoscând cum se poate ajunge pe întuneric până la gară.

La plecarea de la stână, realizată la peste o oră de la momentul sosirii la stână, posibil aproape de orele 5.00, inculpatul A a luat cu el bâta pe care o purta de obicei, iar inculpatul Istrate cuţitul de vânătoare pe care-l cumpărase de la martorul CA. Cei doi inculpaţi solicită martorului CA să iasă din saivan să ţină câinii, acţiune pe care martorul o execută şi aude pe inculpatul Istrate spunând ceva legat de linia de cale ferată, dar şi adresându-i-se lui A: „Hai să-l omorâm pe acesta!” (declaraţia martorului CA de la urmărire penală). În acelaşi timp victima se plânge că-i este frig, iar martorul C îi dă o haină din fâş de culoare neagră, cu fermoar.

Astfel, inculpaţii şi victima pornesc spre sat, iar pe drum inculpatul Istrate reia discuţiile cu victima referitoare la posibile acţiuni penale ale acesteia, fapt ce o irită şi o determină să meargă mai în faţa inculpaţilor (inculpatul A a susţinut la urmărire penală că au lovit victima din spate, pentru ca în faţa instanţei să susţină că victima a încercat să fugă; inculpatul Istrate a susţinut atât la urmărire penală, cât şi la instanţă, că victima se deplasa în faţa lor). Ajunşi la barieră, inculpaţii îndrumă victima spre calea ferată, afirmând că o conduc la gara din Beia (aspect ce reiese din depoziţia inculpatului Istrate de la urmărire penală), însă intenţionau să o conducă spre un loc ferit din apropierea căii ferate.

Toţi trei s-au deplasat pe terasamentul căii ferate circa 90 de metri, iar după ce au trecut de un pod metalic, inculpatul AC se îmbrânceşte cu victima, care posibil să fi înţeles ce urma să se întâmple şi a încercat să fugă spre calea ferată în direcţia Sighişoara; inculpaţii o urmăresc şi posibil ca victima să fi încercat să se apere de inculpatul II (afirmaţie făcută de inculpatul A în cursul urmăririi penale); inculpatul A loveşte victima cu bâta în zona capului de câteva ori, determinând îngenunchierea acesteia, iar inculpatul II i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un cuţit de vânătoare în zona spatelui şi a gâtului; inculpatul AC a înjunghiat-o în aceleaşi zone corporale cu un briceag, până i-au produs decesul. (Aceste aspecte rezultă din coroborarea declaraţiilor oferite de inculpaţi la urmărire penală şi în faţa instanţei).

În continuare, inculpaţii au luat-o pe victimă de pe acostament şi au aşezat-o cu faţa în jos peste şina de cale ferată, pentru ca următorul tren să o secţioneze şi să creeze impresia unei morţi accidentale sau a unui suicid.

Imediat după comiterea faptei, inculpatul II a aruncat cuţitul de vânătoare folosit la înjunghierea victimei pe câmpul din partea dreaptă a căii ferate, iar inculpatul AC şi-a aruncat bâta de cioban în pârâul ce trece pe sub calea ferată. Apoi ambii inculpaţi s-au deplasat la locuinţa martorei A Alina, în satul Beia nr. 26, situată în apropiere de locul faptei, unde au ars în sobă hainele pătate cu sânge, briceagul utilizat de inculpatul AC la înjunghierea victimei şi o altă lamă de cuţit, care s-a dovedit a fi fără importanţă pentru cauză.

Raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 193/AUT/ 19.04.2018 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Braşov, a stabilit că moartea numitului CMI, în vârstă de 19 ani, a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne (hemotorax) şi externe, cu anemie generalizată consecutivă unor plăgi tăiat-înţepate penetrante în cavitatea toracică, cu interesarea arterei aorte şi a plămânului stâng. Leziunile traumatice constatate au putut fi produse prin lovire cu un obiect tăietor-înţepător cu un singur tăiş (posibil cuţit sau similare), precum şi a unor corpuri alungite, unul dur (posibil bâtă sau similare) şi altul semidur (posibil bici) la data de 18.04.2018. S-a stabilit că leziunile traumatice de la nivelul toracelui posterior – plăgi tăiat-înţepate penetrante în cavitatea toracică – au legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată cu decesul. Având în vedere localizarea şi morfologia leziunilor constatate la autopsie (plăgile tăiat-înţepate), s-a apreciat că acestea au putut fi heteroproduse, cu poziţia victimă-agresor faţă în faţă, urmate de mişcări în dinamică, în ortostatism, apoi victima în decubit ventral, iar agresorul deasupra acesteia, moartea putând data din 18.04.2018. S-a mai stabilit că sângele recoltat de la cadavru conţine 1,70g/L etanol.

Având în vedere că starea de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde și aspectelor reținute de instanță mai sus, se impune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute prin Rechizitoriu în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188,  art. 189 al 1 lit a,d Cp pentru următoarele considerente:

Inculpații au prezentat motivul pentru care au procedat la uciderea victimei, respectiv teama acestora că vor fi denunțați pentru faptul că o perioadă apreciabilă în timp au lovit-o constant, extrem de dur, posibil și fără ai acorda posibilitatea de a părăsi încăperea cât timp nu terminau ”judecata” faptelor sale. Inculpații au avut capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea faptelor lor și, deși consumaseră cantități importante de alcool, starea de euforie creată nu a fost de natură a le reduce discernământul (cum susține apărarea), ci le-a dat curaj să conceapă un plan simplu, dar eficient pentru a scăpa de eventualele probleme în justiție. Temerea inculpaților că dacă nu vor ”scăpa” de victimă vor putea ajunge la închisoare pentru agresarea acesteia în mod brutal, sălbatic, a fost recunoscută de aceștia într-un mod natural, extrem de sincer, fapt care le scoate în evidență gravele carențe educaționale generate de mediul limitat în care trăiesc și în care infracțiunile comise prin întrebuințarea violenței fizice sunt acceptate și de multe ori ascunse autorităților.

De asemenea, se constată că inculpații au luat rezoluția infracțională de a ucide victima imediat după momentul în care aceasta, lovită repetat cu biciul, a căzut pe spate în pat; atât inculpații, cât și martorul CA, au indicat existența unor discuții referitoare la modalitatea în care victima putea fi ucisă și se observă că ambele variante relevate erau de natură a șterge urmele infracțiunii: arderea victimei sau plasarea acesteia pe șina de cale ferată pentru a simula un accident. Planul celor doi inculpați, la care nu există date certe că ar mai fi contribuit o a treia persoană, este unul simplu și ales ținând seama de faptul că victima a reușit să se ridice din pat și nu a fost convinsă să rămână la stână. Întrucât victima a dat de înțeles că dorește să plece în localitatea de domiciliu cu trenul, din gara Beia, iar împrejurimile erau cunoscute foarte bine celor doi inculpați, i-a determinat pe aceștia din urmă să adopte varianta suprimării vieții victimei în apropiere de calea ferată și apoi plasarea acesteia pe șină, astfel încât secționarea acesteia de unul dintre trenuri să împiedice identificarea urmelor infracțiunii. Inculpații nu au abandonat această idee nici un moment, din contră, pentru a-și pune planul în aplicare inculpatul Istrate a cumpărat de la martorul C un cuțit de vânătoare, inculpatul A s-a arătat disponibil să-i dea victimei suma de 20 lei pentru a se putea pleca spre casă, ambii inculpați s-au arătat dispuși să plece împreună cu victima pentru a o conduce la gară. Inculpații nu au  elaborat un plan detaliat, însă au avut timp suficient cât să prevadă care ar putea fi consecințele ajungerii victimei la domiciliul său din Archita și să aprecieze, astfel, ”necesitatea” suprimării vieții lui CM rapid, în acea noapte, pe drumul ce duce spre gară; de la momentul luării rezoluției infracționale și până la plecarea de la saivan a trecut o perioadă de timp suficientă în care inculpații au încercat convingerea victimei de ”bunele” lor intenții, timp în care au gândit cum vor acționa și armele ce urmau a fi folosite. Apoi, pe drumul de la saivan până la barieră inculpații au încercat să irite victima, determinând-o să-i fie teamă, iar în încercarea de a-și justifica unul pentru altul acțiunile de ucidere a victimei i-au reamintit lui CM motivele pentru care anterior fusese lovită la stână. Potrivit planului stabilit, inculpații au condus victima spre un loc de lângă calea ferată despre care știau că este ferit de ochii unor eventuali trecători, iar  după uciderea victimei inculpații au transportat corpul acesteia pe șina de cale ferată, au aruncat nu foarte departe bâta și cuțitul de vânătoare folosite în agresiune, iar apoi s-au deplasat acasă unde s-au schimbat de hainele murdare de sânge pe care le-au ars.

În drept, fapta inculpaților AC şi II care, în ziua de 18.04.2018, în jurul orei 05:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a unui conflict spontan în cadrul căreia au lovit victima, de teamă a nu fi denunțați organelor de poliție și a ajunge la închisoare, au condus-o pe victima CMI pe calea ferată din proximitatea satului Beia, com. Caţa, jud. Braşov, unde au lovit-o în mod repetat cu o bâtă în cap şi au înjunghiat-o de mai multe ori în spate cu un cuţit şi un briceag, producându-i decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev de art.188 al 1 Cp rap la art. 189 al 1 lit a și d Cp, sens în care se va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica fiecăruia dintre inculpați, instanța va avea în vedere pericolul social generic și concret al faptei comise, prin raportare la elementele de circumstanțiere ale faptei și ale persoanei cercetate.

Astfel, se constată că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților sunt ridicate, aspect care scoate în evidență importanța pe care societatea o acordă dreptului la viață. Apoi, instanța are în vedere că fapta s-a comis pe fondul consumului de alcool care a întreținut starea de surescitare nervoasă apărută între inculpați și victimă  în seara zilei de 17 aprilie 2018; infracțiunea de omor s-a comis pentru a ascunde săvârșirea unei infracțiuni de violență fizică a cărei victimă a fost CMI, iar din acest punct de vedere nu pot fi ignorate acțiunile agresive îndreptate împotriva acestuia anterior conducerii sale pentru a fi ucis. Instanța ține seama că inculpații s-au comportat cu superioritate față de victimă, sentiment dat de faptul că aceasta nu era din zonă, nu avea unde să plece. Inculpații și-au arogat calitatea de anchetatori ai unor presupuse fapte comise de victimă, au supus-o unor violențe repetate care nu au încetat decât în momentul în care aceasta a căzut. Fapta este gravă și ca urmare a conceperii unui plan de suprimare a vieții victimei, plan pe care inculpații nu s-au sfiit să-l discute deși martorul CA și victima se aflau în apropiere și-l puteau auzi, aspect care scoate în evidență că au acționat fără temere că ar putea fi ulterior identificați.

Instanța are în vedere că inculpații au acționat împreună, cu intenție directă de a ucide victima; acțiunile agresive produse cu o bâtă, un cuțit de vânătoare și cu un briceag s-au îndreptat cu preponderență în partea superioară a corpului victimei, fiind evidențiate leziuni la nivelul gâtului, scalpului, a feței, a toracelui, membrelor inferioare și superioare. Multitudinea plăgilor identificate pe corpul victimei scot în evidență brutalitatea cu care s-a acționat și implicit periculozitatea inculpaților.

În același timp se va ține seama de faptul că inculpații au recunoscut comiterea faptei, recunoaștere care a contribuit și la stabilirea cu exactitate a încadrării juridice și nu au contestat rpobele de la urmărire penală. Este însă de remarcat că fiecare dintre inculpați prezintă versiuni oarecum diferite de starea de fapt reținută, situație care se explică prin aceea că la momentul comiterii faptei se aflau în stare de ebrietate. Pe de altă parte se constată că ambii inculpați au acționat cu intenție directă, nu există diferențieri între acțiunile acestora, ambii având o contribuție egală în ducerea la capăt a planului de ucidere a victimei.

Cu referire la inculpatul II reținem că nu este la primul contact cu legea penală, deși nu a depășit cu mult vârsta minorității. Implicarea sa în comiterea faptei, rolul asumat la săvârșirea acesteia, modalitatea în care și-a asumat răspunderea acțiunilor sale, relevă faptul că regretul manifestat în fața instanței este determinat de situația în care se află și nu de consecințele sociale și morale ale  faptei.

Inculpatul AC este cumnatul lui II; deși nu este cunoscut cu antecedente penale, este de remarcat ușurința cu care s-a lăsat angrenat în activitatea infracțională deși este la o vârstă la care ar fi trebuit să poată aprecia cu mai multă  maturitate consecințele faptelor sale. Și în cazul acestui inculpat constatăm că regretul manifestat în fața instanței este generat de situația juridică în care se află și nu de consecințele acțiunilor sale.

Nu se poate face abstracție de mediul din care provin inculpații, mediu caracterizat de probleme sociale diverse și greu de soluționat, unde există grave carențe educaționale ale membrilor săi care sunt dificil de corectat.

La individualizarea judiciară a sancțiunii complementare se va avea în vedere că săvârșirea unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social îl face nedemn pe autor de a ocupa orice funcție publică sau o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 188 al 1 Cp rap la art. 189 al 1 lit a și d Cp, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor simplu prev de art. 188 al 1 Cp, va condamna inculpații AC și  II  la pedeapsa de câte 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al 1 lit a,b Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

Pe durata pedepsei se vor interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 66 al 1 lit a,b Cp.

Întrucât față de inculpați s-a dispus măsura reținerii și mai apoi a arestării preventive, în baza art. 72 al 1 Cp se va deduce această perioadă din durata pedepsei aplicate la zi. În același timp constatăm că măsura arestării preventive s-a dispus legal față de inculpați, a fost verificată în termenele prevăzute de lege, prin Încheiere motivată. Măsura preventivă se impune a fi menținută având în vedere nu doar soluția de condamnare  pronunțată, ci și cuantumul ridicat al acesteia. Reținerea formei calificate a infracțiunii de omor, elementele de circumstanțiere ale faptei și ale persoanelor inculpate, relevă faptul că lăsarea în libertate a inculpaților constituie și în prezent pericol pentru ordinea publică. De asemenea, reținem că inculpații au încercat să înlăture urmele comiterii faptei penale, iar prin raportare la nivelul scăzut de înțelegere a consecințelor acesteia există riscul ca fiind în libertate să prejudicieze procedura care nu este încă finalizată, prin luarea de contact cu martori care nu au dorit să ofere declarații sau cu privire la care nu s-a considerat necesar a fi reaudiați. Așa fiind, în baza art. 399 Cpp, art 404 Cpp se va menține măsura arestării preventive a inculpaților.

 Având în vedere gradul ridicat de pericol social concret al faptei comise, dar și potețialul scăzut de inhibare a conduitei agresive, în baza art. 7 din L 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați și includerea profilului lor genetic în baza de date S.N.D.G.J.

În cauză s-a constituit parte civilă Stângaciu Ioan, persoana care a crescut pe CM și care s-a ocupat de înmormântarea acestuia. Stângaciu Ioan s-a prezentat la fiecare termen la care a fost citată și s-a constituit parte civilă cu sumele cheltuite cu înmormântarea victimei – în cuantum de 4.000 lei, dar solicitând și daune morale în cuantum de 80.000 lei. Instanța are în vedere că, deși partea civilă nu a depus niciun fel de act cu privire la daunele materiale suferite, ea este persoana care s-a ocupat de înmormântarea victimei; apoi, este de notorietate că astfel de evenimente presupun cheltuieli ridicate, astfel că va acorda în integralitate suma solicitată cu titlu de daune materiale.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale, instanța ține seama că victima a fost crescută de partea civilă, relațiile dezvoltate fiind cele de familie; șocul producerii unui deces este mare, iar atunci când persoana decedată este un tânar, aflat la începutul vieții și de la care părinții săi așteaptă ajutor la bătrânețe, suferința sufletească a celor rămaşi este dificil de înlăturat. Pentru a remedia părintelui victimei o parte a confortului deranjat de evenimentul produs prin acțiunea inculpaților, constatând că și în acest caz sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii civile  solidare, se va dispune obligarea inculpaților la plata daunelor morale solicitate de partea civilă, sumă care este pe deplin justificată în condițiile în care fiul lor nu va mai fi alături de ei în viitor.

Mijloacele materiale de probă vor rămâne ataşate dosarului.

Văzând și dispoziţiile art. 274 al 1 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 188 al 1 Cp rap la art. 189 al 1 lit a și d Cp, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor simplu prev de art. 188 al 1 Cp, condamnă inculpații AC  și  II la pedeapsa de câte 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 66 al 1 lit a,b Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

Cu aplicarea art. 65 al 1,3 Cp rap la art. 66 al 1 lit a,b Cp.

În baza art. 72 al 1 Cp deduce din durata pedepsei aplicate inculpaților perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 18.04.2018 la zi și în baza art. 399 Cpp, art 404 Cpp menține măsura arestării preventive a inculpaților AC - deţinut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 14/19.04.2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de Tribunalul Braşov şi II - deţinut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 15/19.04.2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Braşov.

În baza art. 7 din L 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați și includerea profilului lor genetic în baza de date S.N.D.G.J.

În baza art. 397 Cpp, art. 1382 Cod civil dispune obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă Stângaciu Ioan a sumei de 4.000 lei reprezentând daune materiale și la suma de 80.000 lei reprezentând daune morale.

În baza art 162 Cpp următoarele obiecte constituie mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului: I. căciulă victimă, cuţit indicat cu jalonul 8, lama de cuţit găsită în sobă, briceag găsit în sobă, pet bere fără lichid, laţ lemn cu lungime de aproximativ 130 cm, 12 probe biologice ridicate prin transfer pe tampon steril de la mâna stângă şi mana dreaptă a victimei, fragmente din material textil arse, găsite în vatra focului din spatele şurii, fragmente din material textil, arse, găsite în cenuşa din sobă aflată în locuinţă; II, fragment din material textil, din puloverul lui AC, cu urme de substanţa brun roşcată; fragment din material textil, din pantalonii numitului CMI, cu urme de substanţă brun roşcată; III, geacă fâş albastra cu capse; pulover tricotat bej şi cămaşă albastră, pereche pantaloni cu buzunare aplicate.

Onorariu avocat oficiu în cuantum de câte 690 lei, avocați Bătuşaru Crinela şi Fluturaş Marius se suportă din fondruiel Tribunalului Brașov.

În baza art. 274 al 1 Cpp obligă inculpații să plătească statului suma de câte 1.750 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 31.10.2018.

Preşedinte, Grefier,

(…)

Red.E.M.T./01.11.2018

Dact.D.M./06.11.2018

Ex.5

Domenii speta

Spete similare