Plângere contravenţională. Regimul armelor

Hotărâre 807/A din 22.02.2019


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. …………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 807/A

Şedinţa publică de la 18 decembrie 2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :  ………………

JUDECĂTOR : ………….

GREFIER : ……………………..

Pe rol, pronunţarea asupra apelurilor declarate de apelanţii B.A. şi I.P.J. Covasna împotriva sentinţei civile nr. 1570/26.04.2018, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică lipsesc părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică de la 11 decembrie 2018, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 18 decembrie 2018.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. 1570/26.04.2018, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis în parte plângerea formulată de petentul B.A., CNP ……………., domiciliat în localitatea …………, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria PA nr. 2640803/07.07.2017 încheiat de intimatul I.P.J. Covasna, cu sediul în Sfântu Gheorghe, str. Korosi Csoma Sandor, nr. 16, judeţ Covasna şi, în consecinţă, a dispus înlocuirea sancţiunii amenzii de 5.001 lei, cu sancţiunea avertismentului şi a atras atenţia petentului ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal contestat s-a reţinut în sarcina petentului că, la data de 04.07.2017 ora 14:00, la controlul efectuat la domiciliul său, s-a constatat că arma de vânătoare cu alice prezenta piesa a treia montată pe armă, deşi trebuia să fie încuiată separat de armă, împreună cu cartuşele, într-un compartiment separat; pentru această faptă i-a fost aplicată sancţiunea contravenţională a amenzii în sumă de 5.001 lei şi sancţiunea complementară de anulare a dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor.

Petentul a semnat procesul-verbal, cu obiecţiunea că regretă foarte mult fapta, declarând că urma să cureţe arma după o partidă de vânătoare, dar cu munca a uitat.

Instanţa, procedând la verificarea legalităţii procesului-verbal, constată că procesul verbal contestat întruneşte condiţiile prevăzute de art. 16 din OG 2/2001, în cauză nefiind incident nici unul dintre cauzele de nulitate prevăzute de art. 17 din acelaşi act normativ, de altfel, aspecte privind nelegalitatea procesului-verbal nu au fost invocate nici de petent prin plângere.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa a constatat că în sarcina petentului s-a reţinut contravenţia prevăzută de art. 129 pct. 14 Legea nr. 295/2004 raportat la art. 31  alin. 1 şi 2 Legea nr. 295/2004 - constituie contravenţie păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 31 alin. 1 şi 2 Legea nr. 295/2004, respectiv, păstrarea armei şi muniţiei prevăzute la alin. 1 la domiciliul sau reşedinţa deţinătorului se face în locuri special destinate, în condiţiile prevăzute în condiţiile prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 – at. 14 alin. 2 HG nr. 130/2005 – dulapurile  (…) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite, pentru păstrarea muniţiei separate de arme, a închizătoarelor aparţinând carabinelor şi a piesei a treia la arme letale lungi cu ţevi basculate.

Potrivit art. 130 alin. 1 lit. e Legea nr. 295/2004 contravenţia prevăzută de art. 129 se sancţionează cu amendă de 5.001-10.000 lei.

Petentul în susţinerea plângerii a arătat că, în fapt, la data de 04.07.2017 şi ora la care s-a efectuat controlul la domiciliul său, se afla în pauza de prânz, după ce în prima parte a zilei participase la o partidă de vânătoare păsări dăunătoare – ciori.

Din autorizaţia de vânătoare colectivă tip A nr. 759911 emisă de A.J.V.P.S. Covasna la data de 26.06.2017, rezultă că un grup restrâns de 5 vânători autorizaţi, printre care şi petentul, au fost autorizaţi să vâneze ciori şi câini sălbăticiţi, în perioada 26.06.2017 – 12.07.2017, pe fondul de vânătoare Belin.

Potrivit adeverinţei nr. 304/17.07.2017 emisă de A.J.V.P.S. Covasna, la data de 04.07.2017 s-a desfăşurat o acţiune de îndepărtare a vânatului care provoacă pagube în culturile agricole, în special ciori, în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A nr. 759911/26.06.2017, fiind recoltate două ciori, din care una de către petent.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanţa a reţinut că petentul posedă permis de vânătoare permanent seria CV nr. 00213 emis la data de 20.08.2010 şi permis de armă seria B nr. 015392 emis la data de 12.01.2009, din care rezultă că petentul deţine o armă de vânătoare Z.P. cal. 12-12.

Instanţa, coroborând informaţiile ce rezultă din planşele foto depuse la dosar de către intimat şi raportul agentului constatator, a reţinut că, la momentul controlului, arma se afla în dulapul metalic, „ruptă în două” şi introdusă într-o husă de material textil de culoare verde, piesa a treia fiind montată pe armă, nefiind păstrată separat în compartimentul distinct din dulapul metalic, dulap identificat în dormitorul locuinţei petentului, special amenajat, asigurat cu 3 sisteme de închidere independente, prevăzut cu un compartiment distinct, asigurat cu un sistem de închidere, destinat păstrării muniţiei şi a piesei a treia, separat de armă.

În ceea ce priveşte procedura de vânătoare ciori, martorul audiat în cauză a arătat că a participat la vânătoare şi pentru a vâna ciori se trag câteva focuri de armă, apoi este necesar să se facă o pauză pentru ca ciorile să revină; de asemenea, arătat că petentul a fost singurul controlat din cei prezenţi la vânătoare, care au participat la acţiune asigurând din fonduri proprii cele necesare; petentul locuieşte doar cu soţia sa, arma de vânătoare fiind ruptă în două şi încuiată în „rastel” la momentul controlului, urma să se continue vânătoarea, curăţarea armei având loc la finalul partidei de vânătoare, când după curăţare cele trei părţi ale armei se depozitează în cele trei compartimente ale dulapului; s-a arătat că faptul că arma nu era ruptă în trei, însă nu constituie pericol social specific, întrucât arma a fost ruptă în două, montarea sa presupunând pricepere, dar şi pentru că era depozitată şi încuiată în dulapul metalic amenajat, la cheie având acces doar petentul, astfel că fapta sa prezintă un pericol social redus.

Faţă de toate acestea, instanţa a constatat că fapta reţinută în sarcina petentului există în materialitatea sa, fiind întrunite generic elementele constitutive ale contravenţiei pentru care s-a aplicat sancţiunea contravenţională.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, instanţa, ţinând seama de toate împrejurările de fapt şi de criteriile de individualizare a sancţiunii, prev. de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, a apreciat că pericolul social concret al faptei nu este unul ridicat, care să justifice amenda aplicată, care, deşi legală, este profund disproporţionată faţă de împrejurările de fapt descrise mai sus, iar pentru a-şi atinge scopul urmărit, se justifică înlocuirea amenzii cu cea a avertismentului, pentru ca pe viitor petentul să evite implicarea în astfel de situaţii şi să respecte dispoziţiile legale.

În ceea ce priveşte măsura complementară, CEDO a statuat în cauza Malige c. France (hotărârea din 23.09.1998), că sancţiunea complementară constând în suspendarea exercitării unui drept are caracter „penal” în sensul Convenţiei  (art. 6, 7) nu se poate dispune în mod automat şi poate fi supusă controlului  instanţelor, acestea având dreptul în condiţiile art. 31 OG nr. 2/2001 să verifice şi modul de individualizare a acestei sancţiuni.

Pentru contravenţia reţinută în sarcina petentului în baza art. 130 alin. 2 lit. b Legea nr. 295/2004 se aplică sancţiunea complementară a anulării dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor.

În prezenta cauză, ţinând seama de toate împrejurările descrise mai sus, dar şi de persoana petentului, instanţa a apreciat că aplicarea acestei sancţiuni complementare nu se impune, suspendarea exercitării dreptului de port şi folosire armă, intimatul nefăcând dovada unor împrejurări care să formeze convingerea instanţei că deţinerea şi folosirea de către petent a armei pentru care deţine autorizaţie, constituie un pericol iminent, această sancţiune complementară având caracter preventiv, dar şi caracter punitiv şi disuasiv, motiv pentru care se apreciază că nu se impune a se aplica.

Pentru aceste considerente, instanţa a admis în parte plângerea petentului.

Prin încheierea din 3 august 2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe a fost admisă cererea formulată de petentul B.A., domiciliat în ……… şi, în consecinţă, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele sentinţei civile nr. 1570/26.04.2018 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în sensul că măsura complementară dispusă prin procesul-verbal seria PA nr. 2640803/07.07.2017 este ce de ANULARE şi nu de SUSPENDARE a dreptului de deţinere, port, folosire armă.

A dispus completarea dispozitivului astfel: „Dispune înlăturarea sancţiunii complementare a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor şi restituirea către petent a permisului de vânătoare seria CV nr. 00213/2010 şi permis de armă seria B nr. 015392/2009”.

Împotriva acestei sentinţe, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 august 2018, a declarat apel B.A.. 

În motivarea apelului se arată că sentinţa este nelegelă şi netemeinică pentru următoarele considerente:

La momentul întocmirii actului contestat organul constatator a apreciat că petentul s-ar fi făcut vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 129 pct. 14 din Legea 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu raportare la art. 31 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, faptă sancţionată la art. 130 alin. 1 lit. „e”, fiindu-i totodată aplicabilă şi sancţiunea complementară a anulării dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor în conformitate cu art. 130 alin. 2 lit. „b" din actul normativ precitat.

Potrivit dispoziţiilor în vigoare la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenţie, respectiv cele înscrise în Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor din 24/02/2005, la Secţiunea a 4-a privitoare la Condiţiile păstrării şi asigurării securităţii armelor letale şi a muniţiilor, se arăta că:

„Art. 14. - (1) Titularul dreptului de deţinere este obligat să păstreze armele şi muniţiile letale la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, care sunt asigurate cu cel puţin două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate.

(2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniţiei separat de arme, a închizătoarelor aparţinând carabinelor şi, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu ţevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de funcţionare semiautomat se păstrează numai asigurate cu dispozitiv special, omologat în condiţiile legii, destinat pentru blocarea trăgaciului.

(3) În cazul unui număr mai mare de 15 arme letale, deţinătorul are obligaţia de a asigura la adresa prevăzută în permis o încăpere special amenajată pentru depozitare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), dotată cu sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispeceratele de alarmare şi intervenţie specializate”.

Începând cu data de 28.02.2018, aceste dispoziţii au fost modificate prin Norma metodologică din 17/01/2018, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 83bis din 29/01/2018, conţinând Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, în sensul că la Secţiunea a 3-a, privitoare la Condiţiile păstrării şi asigurării securităţii armelor letale şi a muniţiilor, se arată că:

„Art. 15. - (I) Titularul dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire, este obligat să păstreze armele letale şi muniţiile acestora la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, fixate în perete sau în pardoseală, încuiate şi asigurate, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate.

(2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniţiei separat de arme. Armele letale, cu excepţia celor cu destinaţia apărare şi pază, se păstrează neîncărcate cu muniţie.

(3) În cazul unui număr mai mare de 15 arme letale, deţinătorul are obligaţia de a asigura la adresa prevăzută în permisul de armă, un spaţiu special amenajat pentru depozitare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), dotat cu sisteme electronice de alarmare, avizate de către organul de poliţie competent şi conectate la un dispecerat de alarmare şi intervenţie specializat”.

Astfel cum se poate observa din dispoziţiile legale enunţate mai sus, legiuitorul a înţeles să modifice condiţiile şi modalitatea efectivă de păstrare a armelor letale de vânătoare, în sensul de a renunţa la obligativitatea de păstrare separată a pieselor componente a armei, fără a mai face distincţii şi a se da indicaţii cu privire la piesa a treia la arme letale lungi cu ţevi basculante.

Trebuie observat că la descrierea faptei contravenţionale reţinute în sarcina petentului prin procesul-verbal contestat s-a făcut referire expresă privitoare la modalitatea de păstrare separată a piesei a treia, acesta fiind şi temeiul aplicării sancţiunii contravenţionale.

Întrucât noul legiuitor nu mai face asemenea distincţii, trebuie apreciat că, în prezent, fapta reţinută ca temei al sancţionării la momentul întocmirii actului atacat (07.07.2017), nu mai este prevăzută ca şi contravenţie, nemaiputând fi sancţionată şi nici executată.

Având în vedere că până la momentul modificării legislative indicate mai sus, procesul-verbal de contravenţie nu a căpătat caracter definitiv, fiind atacat pe calea plângerii contravenţionale, sancţiunea aplicată trebuie desfiinţată ca urmare a intervenirii unui act normativ nou, de dezincriminare, întrucât în cuprinsul actului normativ nu se mai regăseşte acea faptă ca temei de aplicare a sancţiunii.

Împotriva acestei sentinţe, precum şi împotriva încheierii din 3 august 2018, a declarat apel I.P.J. Covasna.

În motivarea apelului se arată că sentinţa este nelegelă şi netemeinică pentru următoarele considerente:

Cu privire la măsura complementară a anulării dreptului de deţinere, port şi folosire a armelor, aplicată în temeiul art. 130, alin. 2, lit. B din Lg. nr. 295/2004, invocă excepţia inadmisibilităţii anulării acestei măsuri pe calea unei plângeri contravenţionale, din următoarele considerente:

Această măsură face obiectul Dispoziţiei nr. 145821/16.08.2017, emisă de I.P.J. Covasna în temeiul art. 31, alin. 1 şi 2 din Legea nr. 295/2004, coroborat cu art. 14, alin. 1 şi 2 din HG nr. 130/2005 şi art. 129, pct. 14, art. 130, alin. 2, lit. b, art. 45, alin. 1, lit. f din Legea nr. 295/2004.

Art. 46, alin. 3 din Legea nr. 295/2004 prevede: Măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În concluzie, măsura anulării dreptului petentului de deţinere, port, folosire a armelor este stabilită printr-un act administrativ - Dispoziţia nr. 145821/16.08.2017, comunicată petentului la data de 22.08.2018, care este supus controlului judecătoresc al instanţei de contencios administrativ. Câtă vreme acest înscris nu a fost contestat, măsura dispusă nu poate fi înlăturată. Invocă cu titlu de jurisprudenţă decizia Tribunalului Covasna nr. 687/15.11.2016, pronunţată în dosarul nr. 3538/305/2015.

Pe fond, apreciază că nepedepsirea cu amendă şi aplicarea măsurii complementare pentru o faptă de natura celei în cauză are drept consecinţă nu numai înlăturarea caracterului punitiv al sancţiunilor, ci şi minimalizarea rolului preventiv-educativ al sancţiunii contravenţionale.

Din examinarea sentinţei civile nr. 1570/26.04.2018 şi a încheierii din 3 august 2018 prin prisma motivelor invocate în cele două apeluri, tribunalul reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie supus controlului judiciar, petentul a fost sancţionat pentru contravenţia prevăzută de art. 129 pct. 14 raportat la art. 31 alin. 1, 2 din Legea nr. 295/2004 – reţinându-se că, la data de 4.07.2017, la controlul efectuat la domiciliul petentului, s-a constatat că arma de vânătoare cu alice prezenta piesa a treia montată pe armă, deşi trebuia încuiată separat de armă, împreună cu cartuşele; pentru fapta comisă petentului i-a fost aplicată sancţiunea amenzii în sumă de 5000 lei şi sancţiunea complementară de anulare a dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor.

În legătură cu fapta comisă, tribunalul reţine că articolul 31 alin. 1, 2 din Legea 295/2004 prevede condiţiile de păstrare a armelor letale astfel:

„(1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme letale are obligaţia de a păstra arma şi muniţia înscrisă în permisul de armă în condiţii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor neautorizate.

(2) Păstrarea armei şi muniţiei prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau reşedinţa deţinătorului se face în locuri special destinate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

După cum se poate observa, articolul 31 alin. 2 din Legea 295/2004 face trimitere la normele metodologice de aplicarea legii.

La momentul constatării faptei (4.07.2017), normele metodologice erau stabilite prin H.G. nr. 130/2005, care, la articolul 14 alin. 2, prevedea următoarele:

„(2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniţiei separat de arme, a închizătoarelor aparţinând carabinelor şi, după caz, a piesei a treia la arme letale lungi cu ţevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de funcţionare semiautomat se păstrează numai asigurate cu dispozitiv special, omologat în condiţiile legii, destinat pentru blocarea trăgaciului.”

Ulterior, în cursul procesului, H.G. nr. 130/2005 a fost abrogată prin H.G. nr. 11/17 ianuarie 2018 care, la articolul 15 alin. 2, prevede următoarele:

„(2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniţiei separat de arme. Armele letale, cu excepţia celor cu destinaţia apărare şi pază, se păstrează neîncărcate cu muniţie.”

Din interpretarea raţională a celor două texte de lege citate reiese că, în ambele variante, deţinătorul unei arme este obligat să aibă la domiciliu un dulap (sau o casetă) prevăzut (ă) cu compartimente diferite în care să fie păstrată muniţia separat de armă (împreună cu celelalte componente ale acesteia).

Chiar dacă am lua în considerare interpretarea dată de organul constatator, am fi în prezenţa unei legi contravenţionale mai favorabile (în conformitate cu art. 12 din  OG 2/2001), căci art. 15 alin. 2 din HG 11/2018 prevede, fără echivoc, doar obligaţia deţinătorului de a păstra arma (împreună cu celelalte componente) separat de muniţie.

În speţa de faţă, la momentul controlului, în dulapul petentului, într-un compartiment se afla arma (pe care era montată piesa a treia) şi, în alt compartiment (separat) se afla muniţia.

În lumina tuturor considerentelor expuse, tribunalul constată că fapta petentului nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 129 pct. 14 raportat la art. 31 alin. 1, 2 din Legea 295/2004, procesul-verbal fiind lovit de nulitate.

Aşa fiind, în raport cu cele ce preced, tribunalul, în baza art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de B.A., va schimba sentinţa civilă nr. 1570/2018 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 august 2018) în sensul admiterii plângerii contravenţionale şi anulării în întregime a procesului-verbal de contravenţie.

De asemenea, ţinând seama de toate cele arătate, tribunalul constată că toate motivele invocate de apelantul I.P.J. Covasna sunt vădit nefondate, fapt pentru care, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de I.P.J. Covasna împotriva sentinţei civile nr. 1570/2018 şi a încheierii din 3 august 2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 Admite apelul declarat de apelantul B.A., domiciliat în ……….. şi domiciliul ales în municipiul ………………., împotriva sentinţei civile nr. 1570/26.04.2018, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 august 2018), pe care o schimbă, după cum urmează:

Admite plângerea formulată de petentul B.A. în contradictoriu cu intimatul  Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna.

Anulează procesul-verbal de contravenţie seria PA nr. 2640803/7.07.2017 încheiat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna.

Respinge apelul formulat de apelantul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, B-dul General Grigore Bălan nr. 71, judeţ Covasna, împotriva sentinţei civile nr. 1570/26.04.2018, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe şi a încheierii pronunţată la data de 3 august 2018 de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 decembrie 2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Judecător,  Grefier,