Exercitarea autorităţii părinteşti

Hotărâre 834/A din 22.02.2019


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ……………

DECIZIA CIVILĂ Nr. 834/A

Şedinţa publică de la 19 decembrie 2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ………….

JUDECĂTOR : ………….. 

GREFIER : ………………

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelanta K.M.M. împotriva sentinţei civile nr. 130/08.02.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul …………  în contradictoriu cu intimatul S.Z., având ca obiect

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, stadiul procesului şi modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2018 când părţile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de azi 19 decembrie 2018.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunţat decizia de mai jos:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr.130/08.02.2018  a Judecătoriei  Târgu Secuiesc a fost admisă în parte acţiunea  civilă  formulată de reclamanta pârâtă-reconvențională K.M.-M. în contradictoriu cu pârâtul reclamant-reconvențional S.Z. şi s-a stabilit locuința minorului  S.- K.A. la reședința reclamantei din orașul …………………...

Totodată, s-a dispus ca exercitarea autorității părintești față de minor să se efectueze de ambele părți, iar pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere lunare în favoarea minorului, în sumă de 350 lei, începând de la data înregistrării acțiunii din 28 aprilie 2017 până la majorat, ori noi dispoziții ale instanței.

De asemenea, s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant-reconvențional S.Z. și s-a stabilit în favoarea lui un program de a avea legături personale cu minorul S.- K.A., născut la data de .........., prin următorul program de vizitare:

În fiecare al doilea sfârșit de săptămână de vineri orele 18 până duminică orele 18, o săptămână în timpul vacanței de iarnă, în care în anii pari se includ și sărbătorile de  Crăciun, o săptămână în timpul vacanței de primăvară în care se  includ în anii impari, sărbătorile de Paști,  și o lună în timpul vacanței de vară, în toate situațiile cu preluarea minorului de la reclamanta pârâtă-reconvențională, din fața scării blocului.

S-a respins cererea de intervenţie  în interes propriu formulată de intervenienta S. E.  în contradictoriu cu reclamanta K.M.-M.  și cu pârâtul S.Z..

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut şi motivat următoarele:

Din relația  de 16 ani de concubinaj a părţilor  a  rezultat minorul S.- K.A., născut la data de .......... în municipiul …………...

După scurt timp de la naşterea minorului, când acesta avea … ani, în aprilie 2017 reclamanta pârâtă-reconvențională s-a mutat împreună cu copilul la domiciliul surorii sale și a părăsit locuința cumpărată în anul 2008 împreună cu pârâtul reclamant-reconvențional.

Pârâtul reclamant-reconvențional, anterior nașterii minorului a lucrat mai mulți ani în străinătate, respectiv în Franța unde în anul 2011 s-a îmbolnăvit de depresie, fiind internat și la Spitalul din Sfântu Gheorghe la secția psihiatrie.

Scrisorile medicale datate 2015 și 25.02.2016 atestă diagnosticul de tulburare afectivă bipolară, cu recomandarea de a avea un regim de viață echilibrat, fără însă a se preciza că ar necesita internarea sa ori că ar prezenta pericol pentru sine ori pentru cei din jurul său.

Nici din actele medicale depuse, nici din declarațiile părților nu rezultă că pârâtul reclamant-reconvențional, ar prezenta un pericol pentru starea fizică ori mentală a copilului său, din contră prin ultima anchetă efectuată în prezența ambilor părți, s-a stabilit în concret atitudinea pozitivă identificată în comportamentul parental.

S-a specificat că minorul are un comportament adecvat în prezența tatălui, se simte în siguranță și se joacă cu acesta cu mare plăcere. Relația care se conturează între cei doi este una de afecțiune, care îi conferă copilului o atmosferă de siguranță.

S-a concluzionat că comportamentul tatălui nu prezintă pericol asupra dezvoltării psihoemoționale a copilului, în momentul examinării. S-a propus totodată consiliere psihologică pentru cuplul de părinți, dintre care comunicarea este una defectuoasă, fapt ce îngreunează exercitarea unei coparentalizări cooperante.

Martorul S.L. a arătat că pârâtul conștientizează faptul îmbolnăvirii sale, însă acesta fiind o fire liniștită, care se preocupă de a avea o viață sănătoasă, nu prezintă pericol asupra fiului său și nici pentru altcineva. Martorul a mai relatat că și reclamantul-reconvențional a avut grijă de minor, mai ales când pârâta-reconvențională se afla la muncă, afirmând grija deosebită pe care îl are tatăl în creșterea copilului și influența negativă asupra relațiilor de cuplu a sorei reclamantei pârâte-reconvenționale.

Nici martora K. I.-E. nu a putut relata aspecte negative în privința persoanei pârâtului reclamant-reconvențional, aspecte pe care instanța ar trebui să aibă în vedere la soluționarea cauzei.

Cert este că de la data separării în fapt a părților relația dintre ei s-a mutat total pe tărâmul conflictual, nici una dintre părți neprezentând intenție de a comunica cu cealaltă parte,  nici măcar în interesul copilului lor.

În loc de comunicarea verbală părțile au ales calea judecătorească, între ei purtându-se mai multe procese, inclusiv și un ordin de protecție.

Pârâtul reclamant-reconvențional a promovat în august 2017 pe calea ordonanței președințiale o cerere prin care a solicitat stabilirea în mod provizoriu a modalității de exercitare a drepturilor părintești, în sensul de a avea legături personale cu minorul după un program stabilit de instanță.

Prin sentința civilă nr. 807/15.09.2017 pronunțată în dosarul nr. ….., instanța a încuviințat programul solicitat, însă doar în prezența reclamantei pârâte-reconvenționale.

Având în vedere interesul superior al minorului, care trebuie să se bucure de prezența și grija ambilor părinți, instanța a dispus efectuarea a două completări la ancheta psihosocială iniţială, subliniind importanța stabilirii competenței tatălui de a i se permite de a avea legături personale cu minorul chiar şi în absenţa reclamantei pârâte-reconvenţionale.

Concluziile pozitive ale psihologului sunt în consens cu scrisoarea medicală din data de 09.01.2018 a medicului primar psihiatru din cadrul Spitalului Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, și anume că pârâtul  reclamant-reconvențional, cu diagnosticul tulburare nevrotică depresivă pe fond situațional, prezintă competență psihică în creșterea copiilor proprii.

Având în vedere drepturile conferite de lege părinților, corelată cu obligațiile solidare dintre ei, instanța este ținută de a soluționa cauza luând în considerare doar interesele superioare ale minorului, astfel cum este statuat și în art. 2 alin.3 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

În drept, conform art. 401 Cod civil părintele separat de copilul lui are dreptul de a avea legături personale cu acesta.

Fiind vorba de un copil în vârstă de … ani, prima instanță nu a găsit niciun temei care ar fundamenta solicitarea pârâtului reclamant-reconvențional ca locuința minorului să fie stabilită la el. Din moment ce de la data despărțirii în fapt a părților, minorul se află împreună cu mama sa şi în grija ei, prima instanță a stabilit locuința minorului la domiciliul mamei.

Totodată, a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere lunare în favoarea minorului, în sumă de 350 lei, calculat asupra venitului minim net garantat pe economia națională, începând de la data înregistrării acțiunii din 28 aprilie 2017 până la majorat, ori noi dispoziții ale instanței. Suma urmează a fi indexată trimestrial în funcție de rata inflației.

În ce priveşte legăturile personale cu minorul, s-a constatat că cererea este fundamentă, iar încercarea dovedirii că datorită bolii psihice de care suferă ar reprezenta o primejdie pentru copilul său, a eşuat în totalitate. Într-adevăr, pârâtul reclamant-reconvenţional a avut în urmă cu mai mulţi ani, în 2011, o cădere nervoasă, însă nici din acea perioadă nu s-a relatat că ar fi fost agresiv ori ari fi avut un comportament neadecvat, în acest sens nefiind depus niciun act medical. Din contră, după însănătoşirea sa părţile au conceput minorul şi au mai trăit împreună până în aprilie 2017-

În temeiul motivelor dezvoltate, prima instanță a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant-reconvențional și a stabilit în favoarea lui un program de a avea legături personale cu minorul S.- K.A., născut la data de .........., conform celor de mai sus.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta K.M.M., solicitând  modificarea în parte a sentinţei, în sensul ca exercitarea de către pârât a legăturilor personale cu minorul să se facă doar în prezenţa mamei .

În motivarea  apelului, se arată că apelanta nu contestă dreptul pârâtului tată de a avea legături personale cu minorul, dar considera că în aceste legături nu pot avea loc fără prezenţa mamei, dat fiind boala de care suferă pârâtul si care aşa cum rezulta din adeverinţa medicală anexată constă în "tulburare afectiva bipolară"

În literatura de specialitate apărută pe internet cu privire la această boală specialiştii au stabilit următoarele: "Tulburarea bipolară reprezintă o problemă serioasă de sănătate mintală, afectând individul în multe domenii ale vieţii. Sunt afectate dispoziţia, energia, modul de relaţionare si claritatea în gândire, etc. Denumirea de "bipolară" se referă la cele două capete extreme ale dispoziţiei, si anume depresia si "mania".

Apoi, în al doilea rând este de observat că după pronunţarea hotărârii instanţei de fond pârâtul s-a prezentat la mamă să ia copilul la el, dar copilul nu era nici îmbrăcat si nici nu dorea ca în frigul de peste 20 de grade să meargă cu pârâtul. În această situaţie, pârâtul a luat copilul cu forţa din braţele mamei si a fugit cu el în casa scărilor de la etajul II la parter. Este de observat că un asemenea comportament nu este în interesul copilului, or potrivit dispoziţiilor legale toate măsurile pe care instanţa le ia trebuie luate în interesul copilului.

În probaţiune, a solicitat efectuarea unei expertize medico legale şi proba testimonială cu un martor.

Prin întâmpinare, intimatul pârât S.Z. a solicitat respingerea apelului.

În motivare, a arătat că apelanta nu a contestat exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, ceea ce semnifică recunoaşterea implicită a faptului că intimatul este apt din toate punctele de vedere de a îndeplini această îndatorire.

In mod firesc, prima instanţă, având în vedere interesul superior al copilului, a statuat ca acesta să beneficieze de o legătură nemijlocită cu tatăl său, dispunând preluarea sa de către tată în fiecare al doilea sfârşit de săptămână de vineri orele 18 până duminică orele 18, o săptămână în timpul vacanţei de iarnă, în care în anii pari se includ şi sărbătorile de Crăciun, o săptămână în timpul vacanţei de primăvară, în care se includ în anii impari sărbătorile de Paşti şi o lună în timpul vacanţei de vară.

Se arată că nu corespunde adevărului că nu se poate îngriji corespunzător de minor în perioadele în care s-ar afla la el datorită stării medicale.

Apelanta omite să precizeze faptul că intimatul a urmat tratament medical, astfel încât nu mai prezintă simptomele acestei boli, fiind vindecat. Cunoaşterea acestei realităţi de către apelantă se reflectă şi în poziţia sa, exprimată în apel, în sensul că nu contestă dreptul de a avea legături personale cu minorul.

Consideră că apelanta este de rea credinţă, punând pe primul plan orgoliul personal, în detrimentul interesului copilului. Reclamanta continuă să îl împiedice să ia legătura cu copilul, inventând lot felul de scenarii, ca de pildă situaţia neadevărată în sensul că după pronunţarea sentinţei a încercat preluarea copilului cu forţa.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertiza medico legală.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art.479 alin.1 C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este fondat doar în parte, pentru următoarele considerente:

Critica adusă de apelantă se referă la modalitatea de exercitare de către tatăl pârât a legăturilor personale cu minorul, în sensul că ar trebui ca acestea să aibă loc doar în prezenţa mamei, având în vedere boala de care suferă pârâtul.

Cu privire la acest aspect, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize medico legale, care ulterior a fost supusă avizării de către Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş.

Din concluziile acestei expertize rezultă că tatăl se poate îngriji singur de copil, fără prezenţa mamei, condiţionat însă de o dispensarizare psihiatrică cu evidenţă strictă. Aceste concluzii au fost avizate de  Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş, cu precizarea că, pentru menţinerea stării de remisie a bolii este necesar ca tatăl să respecte indicaţiile terapeutice date de medicul curant psihiatru, deci să respecte o dispensarizare psihiatrică cu evidenţa strictă a urmării consultaţiilor şi tratamentului de specialitate prescris.

Totodată, tribunalul constată că potrivit scrisorii medicale  eliberată la data de 09.01.2018 de Spitalul judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc-Cabinet Psihiatrie, intimatul  S.Z. prezintă competenţă psihică pentru creşterea copiilor proprii ( fila 128 dosar primă instanţă).

Din raportul de evaluare psihologică efectuat în primă instanţă la data de 19.01.2018 ( filelel100-102 dosar primă instanţă) rezultă că tatăl minorului are o relaţie armonioasă cu copilul, identificându-se la el abilităţi parentale pozitive. Comportamentul tatălui nu prezintă pericol asupra dezvoltării psihoemoţionale a minorului.

De asemenea, cu privire la evenimentele din data de 01.03.2018 despre care apelanta face referire în cererea de apel, tribunalul a încuviinţat audierea a doi martori, câte unul pentru fiecare parte. Din declaraţiile martorilor nu rezultă faptul că tatăl intimat s-ar fi manifestat în mod agresiv faţă de minor sau mama acestuia, ci doar că între părinţi nu există înţelegere, comunicarea dintre ei fiind defectuoasă, ducând la situaţii tensionate şi conflictuale, ambii părinţi având nevoie de consiliere psihologică .

Faţă de aceste considerente, constatând că tatăl de poate îngriji singur de copilul său minor, fără prezenţa mamei, însă recomandările specialiştilor sunt în sensul de a se urma o dispensarizare psihiatrică de către intimat, având în vedere boala de care suferă, tribunalul consideră ca fiind în interesul minorului să impună în sarcina tatălui intimat obligaţia de a se  prezenta de două ori pe an, respectiv în luna aprilie şi în luna octombrie, la Primăria Oraşului ….-Direcţia de Asistenţă Socială, unde va depune o scrisoare medicală din care să rezulte că în perioada anterioară de 6 luni a respectat dispensarizarea psihiatrică.

Faţă de dispoziţiile legale citate anterior şi raportat la situaţia de fapt reţinută mai sus, în temeiul art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul și va schimba în parte hotărârea primei instanțe, conform dispozitivului de mai jos.

Prezenta decizie se va comunica din oficiu şi Primăriei Oraşului ….-Direcţia de Asistenţă Socială, care va urmări respectarea acestei obligaţii de către intimat.

Cu privire la cheltuielile de judecată în apel, constatând că deşi apelul a fost admis, tribunalul nu a modificat hotărârea primei instanţe în sensul solicitat de apelantă, ci a impus în sarcina pârâtului o obligaţie necesară în interesul superior al minorului, în temeiul art.453 alin.1 C.pr.civ., instanţa va admite în parte cererea intimatului  S.Z. cu privire la plata cheltuielilor de judecată în apel şi va obliga apelanta la plata către intimat a sumei de 435 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând parte din onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta K.M.-M.,  CNP ….., cu domiciliul în orașul ………………, în contradictoriu cu intimatul S.Z., CNP ………., cu domiciliul în orașul ………………, împotriva sentinţei civile nr.130/08.02.2018 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pe care o schimbă în parte, după cum urmează:

Pârâtul S.Z. se va prezenta de două ori pe an, respectiv în luna aprilie şi în luna octombrie, la Primăria Oraşului ……-Direcţia de Asistenţă Socială, unde va depune o scrisoare medicală din care să rezulte că în perioada anterioară de 6 luni a respectat dispensarizarea psihiatrică.

Păstrează restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Admite în parte cererea intimatului  S.Z. cu privire la plata cheltuielilor de judecată în apel şi obligă apelanta la plata către intimat a sumei de 435 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată azi, 19.12.2018, prin punerea  soluţiei la dispoziţia părţilor  prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte Judecător Grefier

Domenii speta