Loviri sau vătămari cauzatoare de moarte.

Loviri sau vătămari cauzatoare de moarte. Condiții de reținere a circumstanței atenuante a scuzei provocării.

Prin rechizitoriul emis Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi inculpatul MS a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 195 alin. (1) Cod penal raportat la art. 199 alin. (1) Cod penal. În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în cursul zilei de 30.05.2018, inculpatul i-a aplicat soţiei sale o lovitură cu palma în zona ochiului drept, ceea ce a determinat căderea acesteia pe spate şi lovirea la cap, în zona occipitală, de aleea betonată din curte, în urma loviturii victima suferind un traumatism cranio-cerebral cu disjuncţie a suturii perieto-occipitale, hematom subdural acut de emisfer cerebral drept compresiv şi hemoragie subarahnoidiană difuză, toate leziunile conducând la decesul victimei în data de 31.05.2018.

Faţă de situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută mai sus, instanţa apreciază că în cauză nu poate fi reţinută scuza provocării, astfel cum a solicitat inculpatul.

Instanţa arată că pentru reţinerea scuzei provocării trebuie îndeplinite mai multe condiții, respectiv: infracţiunea să fi fost săvârşită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, stare care  să fie  avută drept cauză o provocare din partea  persoanei vătămate.

De asemenea, este  necesar ca provocarea să fi fost produsă de persoana vătămată prin  violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Este de menţionat că legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui  provocat, dar  pentru existenta unei puternice tulburări sau emoţii se presupune, de regulă, că faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație (Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, secţia penală, decizia nr.4038/2005).

Or, in contextul derulării evenimentelor, astfel cum rezultă din probele administrate, în cauză, starea de emoție a inculpatului la momentul săvârșirii faptei, dacă a existat, putea fi urmarea consumului de băuturi alcoolice şi nicidecum consecința unui act provocator al victimei. Este cert că victima nu se implica în treburile casnice şi folosea adesea un limbaj vulgar la adresa inculpatului, că relaţiile dintre cei doi soţi se deterioraseră şi între ei apăreau frecvent certuri care uneori degenerau şi în altercaţii fizice, însă aceste manifestări erau unele obişnuite pentru cei doi, pe fondul consumului de alcool şi nu se constituie într-o comportare gravă care să fi cauzat inculpatului o tulburare puternică, o emoţie, încât să justifice lovirea victimei. Instanţa arată că îndeplinirea condițiilor prev. de art. 75 lit. a) C. pen. presupune o anumită spontaneitate, o surprindere a făptuitorului de natură a-l determina să acționeze sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

Domenii speta

Spete similare