Obligatia de a face

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ……sub nr……., reclamantul …………..în contradictoriu cu pârâtul …………..a solicitat obligarea celui din urmă la anularea evidenţelor interne privind Sentinţa Penală n. …………..a Curţii de Apel Galaţi, constatarea faptului că prin Sentinţa Penală n. …………..a Curţii de Apel Galaţi a fost anulată sancţiunea administrativă aplicată de DNA şi obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 100 000 lei. Cu cheltuieli de judecată

În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că la data de 27.07.2003 a absolvit…………….., şi-a desfăşurat activitatea la IPJ Brăila până la data de 01.11.2014, iar în urma înscrierii la concursul de promovare pe post de ofiţer de poliţie, s-a invalidat candidatura, întrucât nu era îndeplinită condiţia privind comportamentul corespunzător.

În dosarul civil nr…………, aflat pe rolul Tribunalului Brăila, reclamantul a solicitat anularea procesului-verbal de invalidare, cerere admisă la instanţa de fond.

Reclamantul a solicitat IPJ Brăila, rectificarea cazierului judiciar, cerere refuzată prin adresa nr………………. La data de 27.02.2017, reclamantul s-a adresat IGPR-Direcţia Cazier Judiciar, pentru rectificare cazier judiciar, iar prin adresa nr………….., reclamantul a fost informat că potrivit art.15 alin.1 lit. b) din Legea nr. 290/2004, a fost radiată menţiunea privind sancţiunea administrativă. Astfel, s-a constatat că reclamantul a fost sancţionat administrativ, dar sancţiunea a fost înlăturată din cazier ca urmare a intervenirii reabilitării.

Reclamantul a menţionat că prin inserarea în cazier a sancţiunii administrativ a suferit un prejudiciu ca urmare a respingerii candidaturii la concursul organizat, i-a fost încălcată demnitatea, onoarea şi buna reputaţie.

Reclamantul a menţionat că prin Sentinţa Penală nr…………., i-a fost anulată sancţiunea administrativă.

În ceea ce priveşte prejudiciul creat, pârâta IPJ Brăila, în întâmpinarea depusă la Dosarul nr…………., aflat pe rolul tribunalului Brăila, a motivat că respingerea candidaturii reclamantului a fost determinată de sancţiunea administrativă aplicată pentru cele trei fapte de corupţie, afirmând, în realitate, că reclamantul este un poliţist corupt. Astfel, reclamantului i-a fost adusă atingerea gravă a onoarei şi reputaţiei profesionale, mai ales că acestuia i-a fost luat dreptul de a participa la concursuri şi pentru viitor.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 148-150, art. 192-art. 195 din C.proc.civ, art. 33 din Legea nr. 290/2004, art. 72 c.civ., art. 1 Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, art. 73 din C.Civ., art. 252 C.Civ., art. 253 C.Civ, art. 451, art. 452, art. 453 C.proc.civ.

În probatoriu, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a menţionat că invocă excepţia lipsei de interes raportat la primul capăt al cererii şi excepţia inadmisibilităţii, faţă de cel de al doilea capăt al cererii.

În motivare, pârâta a menţionat că în evidenţa de cazier judiciar, ţinută potrivit Legii nr. 290/2004 nu mai există nicio înregistrare cu privire la sentinţa penală menţionată de reclamant, motiv pentru care primul capăt al cererii este lipsit de interes, potrivit art. 32-33 C.proc.civ.

În ceea ce priveşte cel de al doilea capăt al cererii, a fost invocată excepţia inadmisibilităţii, având în vedere art. 111 c.proc.civ şi caracterul subsidiar al acţiunii în constatare, având în vedere că reclamantul putea solicita lămurirea sentinţei penale invocată.

Reclamantul nu a probat existenţa vreunei acţiuni sau inacţiuni ilicite a pârâtei, motiv pentru care se impune respingerea capătului de cerere privind plata daunelor morale.

În drept, întâmpinarea nu a fost motivată..

În probatoriu, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 25.07.2017, reclamantul a formulat cerere de modificare, prin care a menţionat că solicită obligarea pârâtei la radierea menţiunilor din „Situaţia Generală a Cazierului judiciar”, la plata daunelor morale în cuantum de 100 000 lei şi a daunelor materiale în cuantum de 172 lei.

În motivare, reclamantul a menţionat că prin Sentinţa Civilă nr. ………a Tribunalului Brăila şi prin Decizia nr. ………a Curţii de Apel Galaţi, instanţele au statuat că pârâta a încălcat dispoziţiile legale privind invalidarea candidaturii reclamantului. Pârâta a interpretat eronat conţinutul sentinţei penale şi a Legii nr.290/2004.

În privinţa daunelor morale, acestea au fost determinate de imposibilitatea reclamantului de a participa la concursul organizat de pârâtă, iar tabelul privind rezultatul verificării condiţiilor de înscriere la concurs a fost publicat pe site-ul instituţiei, menţionându-se neîndeplinirea condiţiei referitoare la comportamentul corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist.

Cu titlu de daune materiale, au fost solicitate cheltuielile efectuate pentru întocmirea documentaţiei necesare participării la concurs.

La termenul din data de 11.10.2017, reclamantul şi-a precizat cererea, menţionând că aceasta are ca obiect contestaţia cu privire la modul de soluţionare a cererii de rectificare a  cazierului judiciar, daune morale şi daune materiale.

La data de 11.12.2017, pârâta a depus precizări prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la primul capăt al cererii, întrucât operaţiunea din cazier cu privire la care s-a formulat cererea a fost efectuată de Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative din cadrul IGPR. Pârâta a menţionat că aceasta a efectuat înregistrarea în evidenţa cazierului a Ordonanţei nr……, însă, măsura scoaterii acesteia din cazierul judiciar a fost dispusă de Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative din cadrul IGPR.

La termenul din data de 06.12.2017, pârâtul a menţionat că renunţă la invocarea excepţiei inadmisibilităţii capătului al doilea al cererii introductive de instanţă, iar potrivit art. 248 alin.4 C.proc.civ, instanţa a dispus unirea excepţiei lipsei de interes invocată de pârâtă, cu fondul cauzei. La acelaşi termen de judecată, instanţa a încuviinţat pentru părţi, proba cu înscrisuri.

La termenul din data de 21.02.2018, reclamantul a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect, pârâtul a renunţat la invocarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive. La acelaşi termen de judecată, instanţa a rămas în pronunţare şi a dispus, ulterior, repunerea pe rol a cauzei.

La termenul din data de 04.04.2018, pârâtul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a lipsei de interes cu privire la toate capetele cererii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, potrivit Sentinţei Penale nr………., a Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr……., instanţa a admis plângerea formulată de reclamantul din prezenta cauză şi a desfiinţat ordonanţa emisă la data de 11.12.2009 în dosarul nr. ……….al Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casaţie şi Justiţie-DNA-Serviciul Teritorial Galaţi doar cu privire la temeiul de drept al soluţiei de scoatere de sub urmărire penală (f.53-58). Urmare a rămânerii definitive a sentinţei penale antemenţionate, pârâta (astfel cum reiese din susţinerile depuse la data de 11.12.2017 ) a înscris în cazierul judiciar al reclamantului amenda administrativă în cuantum de 1000 lei-f.91.

La data de 30.09.2016, pârâta a anunţat organizarea unui concurs pentru ocuparea a 2 locuri vacante, unul de ofiţer de poliţie şi unul de agent de poliţie (f.25-32), concurs la care s-a înscris şi reclamantul (f.33).

Potrivit procesului-verbal emis la data de 28.10.2016 (f.33-36), s-a constat că reclamantul nu întruneşte condiţiile de participare la concurs, având în vedere neîndeplinirea condiţiei referitoare la comportamentul corespunzător care guvernează profesia de poliţist.

Urmare a celor menţionate, reclamantul a solicitat pârâtei rectificarea erorii implementate la data de 28.10.2016 (f.15), pârâta menţionând că ordonanţa atacată în dosarul nr………….este desfiinţată doar cu privire la temeiul de drept al soluţiei şi nu se pot efectua rectificări.

Urmare a unei noi sesizări efectuate la Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative din cadrul IGPR (f. 18), s-a menţionat că, în conformitate cu art. 15 alin.1 lit. b) din Legea nr. 290/2004, reclamantul a fost scos din evidenţa cazierului judiciar (f.21).

De asemenea, în cadrul dosarului nr…….., prin Sentinţa Civilă nr…….. din 09.03.2017 (f.49-50), având ca obiect anulare act administrativ, instanţa a admis cererea formulată de reclamantul ……….şi a anulat, în parte, procesul verbal nr……… cu privire la invalidarea candidaturii reclamantului. Sentinţa antemenţionată a rămas definitivă prin respingerea recursului, potrivit Deciziei nr………., a Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr. ……(f.135-138)

În drept, în temeiul art.248 alin.(1) C.proc.civ., instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi asupra excepţiei lipsei de interes, invocate de pârât.

Instanţa va stabili, potrivit art. 248 alin. 1 c.proc.civ, soluţionarea cu prioritate a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârât, excepţie de procedură, înaintea excepţiei lipsei de interes, excepţie de fond.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, potrivit art. 36 C.proc.civ: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”

Potrivit art. 32 din Legea nr. 290/2004: „(1) Persoana care figurează în evidenţa cazierului judiciar poate cere rectificarea datelor înscrise sau a notărilor provizorii dacă acestea nu corespund situaţiei reale sau dacă înregistrarea lor nu s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Cererea de rectificare trebuie motivată şi însoţită de actele doveditoare şi se adresează unităţii de poliţie care a emis certificatul de cazier judiciar, care este obligată să verifice susţinerile petiţionarului, iar în cazul în care constată că în cazierul judiciar s-a înscris o menţiune greşită, procedează la rectificarea datelor şi comunică sau eliberează un nou act în locul celui contestat.”

Raportat la dispoziţiile legale antemenţionte, instanţa constată că pârâtul are calitate procesuală pasivă în cauză, raportat la toate cele trei capete ale cererii, având în vedere că este instituţia care a emis certificatul de cazier judiciar, cu privire la care s-a formulat prezenta cerere (f.21). De asemenea, pârâtul are calitate procesuală pasivă şi cu privire la capetele de cerere referitoare la acordarea daunelor morale şi materiale, având în vedere că soluţionarea acestora este strâns legată de soluţionarea capătului întâi al cererii, cu privire la care s-a reţinut calitatea procesuală pasivă a pârâtului.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, invocată de acesta.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, invocată de pârât, potrivit art.33 C.proc.civ: „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.”

Raportat la capătul de cerere privind contestaţia asupra modului de soluţionare a cererii de rectificare a  cazierului judiciar, instanţa reţine că, în prezent, formularea cererii menţionate este lipsită de interes, raportat la faptul că reclamantul nu este înscris în evidenţele cazierului judiciar (f.149), astfel încât prin soluţionarea capătului de cerere antemenţionat, reclamantul nu dobândeşte un folos practic, imediat, care să justifice punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Prin prezenta cerere, reclamantul solicită ca sancţiunea administrativă să nu fie inserată în cazierul judiciar, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că solicitarea reclamantului este în conformitate  cu situaţia din cuprinsul cazierului judiciar.

Astfel, având în vedere că în cuprinsul cazierului judiciar nu este inserată nicio menţiune cu privire la reclamant, instanţa va admite excepţia lipsei de interes, în privinţa primului capăt al cererii, urmând ca acesta să fie respins ca lipsit de interes.

În ceea ce priveşte capetele de cerere privind acordarea daunelor morale şi materiale, instanţa reţine că reclamantul are un interes legitim, născut şi actual, personal şi direct, la formularea cererilor mai sus menţionate.

Astfel, reclamantul urmăreşte realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv posibilitatea acordării daunelor morale şi materiale, acest drept este născut, instanţa având posibilitatea de a analiza la momentul deliberării îndeplinirea condiţiilor legale privind plata daunelor morale şi materiale, folosul practic urmări prin declanşarea procedurii aparţinând reclamantului.

În concluzie, instanţa va respinge excepţia lipsei de interes a capetelor de cerere privind acordarea daunelor morale şi materiale, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că reclamantul solicită acordarea daunelor materiale în cuantum de 172 lei, privind documentaţia necesară participării la concurs şi a daunelor morale, în cuantum de 100 000 lei, având în vedere că s-a adus atingerea onoarei şi demnităţii profesionale ale reclamantului.

În ceea ce priveşte plata daunelor morale în cuantum de 172 lei, instanţa reţine că prin art. 1349 C.civ.,”Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane” legiuitorul a instituit răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, permiţând persoanelor ce au suferit o vătămare printr-o faptă a altei persoane să se poată adresa instanţei pentru acoperirea prejudiciului cauzat.

În examinarea unei cauze întemeiată pe art. 1349 C.civ. instanţa urmează să analizeze condiţiile răspunderii civile delictuale: existenţa unei fapte imputabile pârâtului, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi săvârşirea unei fapte ilicite.

În legătură cu fapta imputabilă pârâtului, instanţa reţine că aceasta rezultă, cu putere de lucru judecat, potrivit art. 431 alin.2 c.proc.civ., din cuprinsul Sentinţei Civile nr……….. din 09.03.2017 (f.49-50), a Tribunalului Brăila, în dosarul nr.………….. şi a Deciziei nr………, a Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr…………..

Astfel, în cadrul dosarului antemenţionat, prin Decizia nr………., a Curţii de Apel Galaţi, instanţa a menţinut soluţia instanţei de fond privind anularea în parte a procesului-verbal de invalidare a candidaturii reclamantului, menţionând totodată că: „contrar celor susţinute de recurent, soluţia adoptată de către instanţă, atrage implicit şi înlăturarea sancţiunii administrative aplicate de Parchet…Totodată, Curtea reţine că lipsa de pregătire a propriului personal al recurentului pârât (pârâtul din prezenta cauză) care a făcut înscrierile în cazierul judiciar al reclamantului nu poate constitui un temei serios pentru sancţionare, în continuare, a unei persoane declarate nevinovate în urma unei anchete penale.”

Astfel, hotărârea antemenţionată, intrată în puterea lucrului judecat, ce însoţeşte şi considerentele hotărârii, a statuat asupra existenţei faptei ilicite a pârâtului ce a determinat invalidarea candidaturii reclamantului.

În concluzie, instanţa reţine că a fost dovedită fapta ilicită a pârâtului, respectiv invalidarea, în mod nelegal, a candidaturii reclamantului.

În ceea ce priveşte prejudiciul produs reclamantului, instanţa reţine că acesta este dovedit prin chitanţele depuse la dosar, fila 139, înscrisuri ce atestă plata sumei de 172 lei, la data de 22.10.2016, în scopul efectuării evaluării medicale, necesară participării la concursul organizat de pârât.

Astfel, se reţine, potrivit anunţului de organizare a concursului (f.25-32), că este necesară efectuarea unei evaluări medicale pentru participarea la concursul antemenţionat, în perioada 19.10.-28.10.2016 (f.46). Raportat la data efectuării analizelor medicale, respectiv 22.10.2016, în perioada mai sus indicată, instanţa reţine că reclamantul a dovedit producerea prejudiciului în cuantum de 172 lei, reprezentând daune materiale, contravaloarea analizelor medicale efectuate pentru participarea la concursul organizat de pârât.

Şi cea de a treia condiţie, a legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi prejudiciu este îndeplinită, întrucât suma de 172 lei, a fost achitată de reclamant pentru efectuarea analizelor necesare participării la concursul cu privire la care candidatura reclamantului a fost, în mod nelegal, invalidată de pârât.

În fine, vinovăţia pârâţilor reiese din probatoriul administrat în cauză, fiind reţinută, cu putere de lucru judecat, în considerentele Deciziei nr…………, a Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr…………...

În raport de cele arătate, rezultă că sunt îndeplinite cerinţele legale cuprinse în art. 1349 C.civ. pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtului pentru fapta proprie, astfel încât acesta este ţinut să repare prejudiciul cauzat.

Prin urmare, instanţa consideră că temeinicia capătului de cerere analizat şi urmează să îl admită, obligând pârâtul, la plata către reclamant a sumei de 172 lei, reprezentând contravaloare daune materiale produse ca urmare a invalidării candidaturii reclamantului.

În ceea ce priveşte acordarea daunelor morale, în cuantum de 100 000 lei, instanţa reţine că au fost dovedite condiţiile prevăzute de art. 1349 C.civ.

Reclamantul invocă prin acţiunea formulată o gravă încălcare a demnităţii, onoarei şi activităţii profesionale și faptul că a fost împiedicat să participe la concursul organizate de pârât, considerând că i-au fost cauzate prejudicii morale prin acţiunile ilicite ale pârâtului.

Deşi nu indică în mod concret temeiul de drept al acţiunii, sau reglementarea drepturilor şi intereselor legitime care i-au fost încălcate prin actele materiale săvârşite de către pârât, instanţa reţine că, prin motivarea adusă acţiunii formulate, acestea se referă la drepturile personale nepatrimoniale reglementate prin dispoziţiile art. 72 C.civ. şi art. 73 C.civ.

Se constată că fapta ilicită, rezultă, cu putere de lucru judecat, din considerentele Deciziei nr…………, a Curţii de Apel Galaţi, în dosarul nr…….., aceasta fiind reprezentantă de anularea, în mod nelegal, a candidaturii reclamantului.

În ceea ce priveşte prejudiciul produs reclamantului instanţa constată că suma solicitată prin acţiunea introductivă este excesivă, urmând a fi diminuată de către instanţă, fără a se apela la probe materiale, potrivit cu consecinţele şi împrejurările situaţiei de fapt.

Instanţa apreciază că reclamantul, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, a demonstrat o atingere adusă dreptului său la demnitate sau la propria imagine, ce ar fi fost săvârşită prin invalidarea candidaturii reclamantului şi prin publicarea, pe site-ul instituţiei a motivului invalidării.

Conform art. 1349 alin. 2 şi art. 1357 c.civ. răspunderea civilă reparatorie intervine numai în cazul în care există un prejudiciu injust cauzat unei persoane, prejudiciu ce trebuie, potrivit legii, să fie reparat.

Aşadar, examinarea răspunderii civile reparatorii are drept scop determinarea cazurilor şi condiţiilor în care o persoană poate pretinde repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat în mod injust.

Astfel, în planul dreptului civil, fapta ilicită, chiar săvârşită cu vinovăţie, este lipsită de relevanţă şi efecte juridice, dacă prin ea nu s-a cauzat un prejudiciu, faţă de faptul că principala finalitate a răspunderii civile este repararea prejudiciilor cauzate, deci prejudiciul este atât o condiţie pentru angajarea răspunderii civile delictuale, cât şi o limită a răspunderii civile, având în vedere că răspunderea operează numai în măsura întinderii prejudiciului. 

Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanţa a reţinut existenţa faptei ilicite săvârşită de pârât.

Reclamantul acuză o lezare a valorilor pe care le deţine în legătură cu demnitatea, onoarea, reputaţia şi imaginea sa în societate şi în viaţa profesională, dovedindu-se faptul că invalidarea candidaturii a fost determinată de „neîndeplinirea condiţiei referitoare la comportamentul corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist” (f.36)

Lezarea drepturilor personale nepatrimoniale prevăzute de art. 72 şi art. 73 c.civ. presupune analiza pe două planuri a persoanei presupus vătămată şi a valorilor deţinute de către aceasta, respectiv modul în care această persoană este percepută în viaţa profesională şi în cea socială anterior săvârşirii actelor ofensatoare şi, felul în care percepţia societăţii s-a modificat urmare consumării actelor ofensatoare.

Instanţa reţine că susţinerile reclamantului privind producerea unui prejudiciu nepatrimonial a fost probată, prin înscrisurile aflate la dosar.

Astfel, invalidarea candidaturii motivat de neîndeplinirea condiţiilor referitoare la comportamentul corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist, a devenit cunoscută, în societate, prin publicarea pe site-ul instituţiei (conform susţinerilor reclamantului necontestate de pârât). Totodată, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, a rezultat că, anterior invalidării candidaturii, reclamantul a avut o conduită profesională corectă. Ca urmare a invalidării în mod nelegal, a participări reclamantului la concurs, acesta s-a aflat în imposibilitatea de a participa la concursul organizat de pârâtă în perioada 29.09.2016-19.11.2016.

În cauză, rezultă că prin acţiunile pârâtului s-a adus o modificare asupra felului în care este percepută persoana reclamantului în viaţa profesională, deci pe cale de consecinţă, acţiunile pârâtului au fost unele de natură a aduce un prejudiciu reclamantului.

Rezultă astfel, că s-a dovedit certitudinea producerii prejudiciului nepatrimonial.

Nu se pune problema în cauza de faţă a caracterului cert în ceea ce priveşte posibilitatea de evaluare, având în vedere specificul daunelor morale. Astfel, judecătorul cauzei este singurul care, în raport cu împrejurările concrete ale cauzei, poate să aprecieze o suma globală reprezentând echivalentul prejudiciului suferit. În ceea ce priveşte proba întinderii prejudiciului moral, estimarea acestuia se face de către instanţa investita cu soluţionarea cauzei, prin luarea în considerare a circumstanţelor de săvârşire a faptei ilicite şi consecinţele cele mai probabile pe care aceasta fapta le-ar putea produce asupra unui om din respectiva categorie, sociala ori profesionala.

În ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului moral, astfel cum a fost reţinută de instanţă, trebuie precizat ca se are în vedere un cuantum valoric rezonabil, dar substanţial al despăgubirilor pentru prejudiciul moral produs prin fapta ilicita, ce nu trebuie privit ca o sursa de înavuţire pentru reclamant, ci, dimpotrivă, trebuie sa constituie o reparaţie echitabilă a prejudiciului produs, dar sa fie şi de natură a descuraja, pe viitor, o conduita asemănătoare cu cea a pârâtului sau a altei persoane. Din acest ultim punct de vedere, nu se pune problema acordării unor „despăgubiri exemplare”, ci doar a unor despăgubiri care sa aibă şi o eficienţă practică în realitatea obiectivă, care să fie de natură să descurajeze neglijenţa celor care desfăşoară o anume activitate, precum cea de a conduce autovehicule, în contextul actual, marcat de o creştere substanţială a numărului de accidente rutiere.

Se reţine, că în prezent, reclamantul a accesat funcţia pentru care a participat la concursul iniţial invalidat (conform susţinerilor pârâtei în cadrul şedinţei din data de 04.04.2018, necontestate de reclamant), iar reclamantul nu mai este înscris în cazierul judiciar (f.149).

În consecinţă, raportat la efectele negative produse asupra reputaţiei profesionale a reclamantului, ce rezulta din invalidarea candidaturii reclamantului şi din publicarea motivului pentru care candidatura a fost invalidată,  instanţa constată că prejudiciul moral suferit este în cuantum de 4000 lei, instanţa urmând a admite în parte acest capăt de cerere.

În cauză este îndeplinită şi condiţia privind legătura de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtei şi prejudiciul suferit de reclamant, astfel cum rezultă din probele administrate în cauza, conform analizei reţinute în cadrul soluţionării capătului de cerere privind acordarea daunelor materiale.

Vinovăţia, ca element al răspunderii civile delictuale, reprezintă atitudinea subiectiva pe care autorul faptei a avut-o faţă de aceasta şi de urmările acesteia, la momentul la care a săvârşit-o. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar ca fapta ilicita sa fie imputabilă autorului ei. Or, din înscrisurile existente la dosar, dar şi în acord cu analiza reţinută în cadrul soluţionării capătului de cerere privind acordarea daunelor materiale, rezultă că, într-adevăr, fapta ilicita a fost săvârşita cu vinovăţie, sub forma culpei.

  Prin urmare, raportat la considerentele de fapt si de drept anterior expuse, instanţa va admite capătul de cerere analizat, şi va obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 4000 lei, cu titlu de daune morale.

În concluzie, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, invocată de acesta; va admite excepţia lipsei de interes a capătului de cerere privind contestaţia asupra modului de soluţionare a cererii de rectificare a  cazierului judiciar, invocată de pârât; va respinge capătul de cerere privind contestaţia asupra modului de soluţionare a cererii de rectificare a  cazierului judiciar, ca lipsit de interes; va respinge excepţia lipsei de interes a capetelor de cerere privind acordarea daunelor morale şi materiale, invocată de pârât, ca neîntemeiată; va admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ………….în contradictoriu cu pârâtul …………….; va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 172 lei, reprezentând daune materiale şi suma de 4000 lei, reprezentând daune morale şi va respinge cererea, în rest.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, în temeiul art.453 alin. 2 C.proc.civ., luând în considerare soluţia de admitere, în parte, a cererii de chemare în judecată, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 120 lei reprezentând taxă judiciară de timbru(f.109), în acord cu partea din cerere admisă.

În privinţa soluţiei asupra capătului de cerere referitor la modul de soluţionare a cererii de rectificare a  cazierului judiciar, aceasta este definitivă, potrivit art. 33 alin.1 din Legea nr. 290/2004.

Domenii speta

Spete similare