Modificari masuri privind copilul

edința publică de la  27 noiembrie 2018

Completul compus din:

P_________: L______ C______-I____

Grefier : G_______ R__

Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul V_____ S_____ în contradictoriu cu pârâta P__ C______ S_____ pentru modificare măsuri privind minorul  (stabilire locuință, pensie de întreținere și program de vizitare minor), precum și a cererii conexe  formulată de reclamanta P__ C______ S_____ în contradictoriu cu pârâtul V_____ S_____ cu obiect înapoiere minor precum și a acțiunii conexe din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 noiembrie 2018, care face parte integrală din sentință, instanța amânând pronunțarea în vederea deliberării.

I N S T A N Ț A,

Deliberând constată că:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.XXXXXXX din 29.01.2018  reclamantul V_____ S_____ a chemat în judecată pe pârâta P__ C______ S_____ solicitând instanței în baza probelor ce se vor administra să dispună în temeiul art.505 alin.2, art.403 și 400, 496, 497 Noul Cod civil, stabilirea domiciliului minorului V_____ Darius la domiciliul dumnealui, obligarea pârâtei la plata unei contribuții pentru creșterea și educarea acestuia  în cuantum de 1 /4 din veniturile obținute, iar  î n temeiul art.262, 2 63,401  Noul Cod civil reglementarea vizitei minorului în săptămânile pare, în zilele de marți de la orele 16 – 19 iar în  săptămânile impare, sâmbătă între orele 14,00 – 19,00.

În fapt, arată că au avut o relație de concubinaj în urma căreia a rezultat minorul  V_____ Darius.

Datorită neînțelegerilor dintre ei s-a ajuns în fața instanței care prin sentința civilă nr. 1384/16.09.2016 a dispus ca autoritatea părintească față de minor să fie exercitată de ambii părinți,  a stabilit locuința minorului la mamă, dumnealui a fost obligat la plata unei contribuții de întreținere în beneficiul minorului în cuantum de 1/6 din venitul net realizat lunar, cu termen scadent de plată data de 15 a fiecărei luni, începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul beneficiarului sau noi dispoziții și s-a stabilit un program de vizitare a minorului.

Având în vedere că domiciliul minorului este la pârâtă, iar aceasta și-a părăsit domiciliul și implicit și minorul, deoarece a plecat Ia studii, urmând Școala de Pregătire a Agenților Politiei de Frontiera A____ I____ Oradea, consideră că se impune de urgență a se stabili domiciliul minorului la dumnealui deoarece aceasta este în mod evident în imposibilitate de a se achita de sarcinile pe care le are față de minor.

Susține că dumnealui are posibilitățile materiale necesare creșterii și educației minorului, iar între ei relațiile sunt foarte bune fiul său dovedind chiar o foarte mare afectivitate față de dumnealui  și membrii familiei sale. 

Pârâta a depus întâmpinare în procedura camerei prealabile (f.19-21) prin care solicită i nstanței ca pe baza probelor administrate să respingă ca neîntemeiată cererea de stabilire a locuinței minorului la tată corelativ cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată

În fapt, arată că locuința minorului V_____ Darius a fost stabilită definitiv prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 pronunțată de Judecătoria D___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXX. Totodată, prin aceeași hotărâre, s-a stabilit și un program de vizitare în favoarea reclamantului, inclusiv în weekendul din 26-28 ianuarie  2018 acesta fiind de vineri de la ora 16,30 până duminică la ora 19,00.

Susține că reclamantul a profitat de faptul că dumneaei a  promovat examenul de intrare în Poliția de Frontieră și știind că duminică 28 ian 2018 ora 12 a fost nevoită să se prezinte pentru a urma cursurile Scolii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră A____ I____ Oradea, acesta a refuzat să mai aducă minorul la locuința sa din D___,  reținându-1 pe nedrept, fără a avea consimțământul său.

Consideră că acesta, cu rea credință, în ziua imediat următoare, respectiv în 29 ianuarie 2018,  a promovat prezentul demers judiciar, tocmai în încercarea sa de a conferi o formă de legalitate conduitei sale ilicite de a nu respecta o hotărâre judecătorească. Nici în prezent pârâtul nu a readus minorul la locuința mamei deși dumneaei s-a deplasat la locuința reclamantului, în perioade situate în afara programului de vizitare, și i-a solicitat să îi înapoieze minorul însă acesta a refuzat de fiecare dată sub diverse pretexte. Mai mult, în repetate rânduri a solicitat reclamantului,  inclusiv prin mesaje text, să permită minorului să revină la locuința dumneaei  însă acesta a refuzat. De asemenea, minorul nu a mai frecventat cursurile instituției școlare din D___, unde este înscris.

Precizează că din discuțiile telefonice purtate cu minorul a constatat că reclamantul încearcă să îndepărteze minorul de  dumneaei îi prezintă realitatea într-un mod denaturat în scopul său ilicit de a-1 determina să spună că nu dorește să se reîntoarcă la mama. Mai mult acesta folosește un limbaj vulgar la adresa sa în prezența copilului. Aceste discuții telefonice au fost în permanență cenzurate de către reclamant care nu îi permitea minorului să vorbească liber cu dumneaei. Din aceleași discuții telefonice a reieșit faptul că reclamantul nu îi permite minorului să vină la dumneaei.

Solicită a se observa că  reclamantul acționează împotriva intereselor minorului, acesta fiind în mod vizibil afectat de lipsa constantă a mamei corelativ cu tentativele tatălui de a-l determina pe minor să spună, bineînțeles în timp ce este filmat de către reclamant, că nu își dorește comunicarea cu mama sa ori prezența acesteia, lucru imposibil și de necrezut la un minor de 3 ani și jumătate ce a fost nedespărțit de mamă. Mai mult, minorul a început să folosească expresii și cuvinte neadecvate tocmai ca urmare a influenței negative a tatălui său.

Consideră că nu s-au modificat împrejurările ce au determinat instanța să dispună prin sentința civilă sus menționată stabilirea locuinței minorului la mamă, cu atât mai mult cu cât dumneaei nu și-a părăsit fiul ci doar temporar urmează cursurile unei instituții de învățământ.

Conduita reclamantului reprezintă un veritabil abuz de drept, sancționat de art.15 din Codul Civil potrivit căruia „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.”

Pentru toate aceste considerente solicită respingerea cererii corelativ cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În drept, își întemeiază  acțiunea pe art.205-208 Cod procedură civilă  precum și pe celelalte texte legale mai sus amintite.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (f.28) prin care  solicită înlăturarea apărărilor formulate de pârâtă ca nefondate.

Solicită a se observa că aceasta nu dorește să se conformeze obligației impuse de instanță cu privire la autoritatea părintească sens în care îi încalcă drepturile părintești și afectează și interesul minorului. Susține că relația dintre dumnealui și fiul său este încărcată de afectivitate și prin situația sa familială poate acorda mai mult suport în dezvoltarea acestuia.

În fine arată că minorul nu mai este la o vârstă atât de fragedă care să necesite alăptarea  astfel că nu se pune problema „desprinderii de la sânul matern”.

Față de probele  ce se vor administra solicită admiterea cererii formulată de dumnealui și respingerea cererii conexate în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

La termenul din 23 aprilie 2018, s-a constatat că pe rolul acestei instanța a fost înregistrat dosarul nr.XXXXXXXXXXXX  în care P__ C______ S_____ este reclamantă și V_____ S_____ este pârât , cu obiect înapoiere minor în care la termenul din 23.04.2018 a fost admisă excepția de conexare cu prezentul dosar,  pentru o mai bună înfăptuire a justiției având în vedere că este  vorba despre aceleași părți și privesc măsuri pentru același minor astfel încât  cele două dosare vor fi soluționate împreună. (f.43 dosar conexat și f.51 prezentul dosar)

Prin acțiunea conexă din dosarul nr.XXXXXXXXXXXX din 02.02.2018, reclamanta P__ C______ S_____  a chemat în judecată pe pârâtul V_____ S_____ solicitând instanței ca pe baza probelor ce vor fi administrate să dispună înapoierea  minorului V_____ Darius, născut la data de 18.06.2014 la locuința dumneaei din  D___, județul T____. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, se arată că locuința minorului V_____ Darius a fost stabilită definitiv prin sentința civilă nr. 1384/16.09.2016 pronunțată de Judecătoria D___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXX. Totodată, prin aceeași hotărâre, s-a stabilit și un program de vizitare în favoarea făptuitorului în weekendul din 26-28 ianuarie  2018 acesta fiind de vineri de la ora 16,30 până duminică la ora 19,00.

Susține că profitând de faptul că dumneaei a promovat examenul de intrare la Poliția de Frontieră, cunoscând că duminică ora 12 a fost nevoită să se prezint pentru a urma cursurile Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră A____ I____ Oradea, pârâtul a refuzat să mai aducă minorul la locuința sa din D___, ___________________________, județul T____, reținându-1 pe nedrept, fără a avea consimțământul său. Arată că prin mesajele expediate  i-a solicitat în mod repetat să readucă copilul acasă însă nici  în prezent acesta nu a readus minorul la locuința dumneaei.

De asemenea, arată că minorul nu a mai frecventat cursurile instituției școlare din D___, unde este înscris.

Consideră că, atitudinea pârâtului reprezintă un veritabil abuz de drept, sancționat de art.15 din Codul Civil potrivit căruia: „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.'”

Pentru considerentele expuse solicită admiterea cererii cum a fost formulată, corelativ cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

 Pârâtul a depus întâmpinare (f.24) prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată.

 În fapt, arată că au avut o relație de concubinaj din care a rezultat minorul V_____ Darius iar ca urmare a neînțelegerilor dintre ei Judecătoria D___ prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX a dispus, printre altele ca autoritatea părinteasca fața de minor să fie exercitata de ambii părinți,  a stabilit locuința minorului la mamă și a reglementat relațiile personale ale minorului cu dumnealui cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei (sau de la Grădiniță)  și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

 Având în vedere că domiciliul minorului este la mamă, iar aceasta și-a părăsit domiciliul implicit și minorul, deoarece a plecat la studii, urmând Școala de Pregătire a Agenților Politiei de Frontiera A____ I____ Oradea , consideră că o cerere de înapoiere a minorului este neîntemeiată deoarece mama minorului este în mod evident în imposibilitate de a se achita de sarcinile pe care le are față de minor, stabilite chiar și de instanță.

Menționează că primii chemați/obligați în creșterea și educarea minorului sunt părinți, iar pentru delegarea acestei obligații trebuie ca ambii părinți să fie de acord având în vedere autoritatea părintească comună.

Susține că are posibilitățile materiale necesare creșterii și educării  minorului, iar între ei relațiile sunt foarte bune minorul dovedind chiar o foarte mare afectivitate față de dumnealui și nu este de acord ca  bunica maternă să se ocupe de creșterea și educarea fiului lor.

La data de 19.04.2018 reclamant a P__ C______ S_____ a depus completare de acțiune (f.40) prin care își precizează petitul inițial și solicită ca pe baza probelor administrate să se constatarea că transferul minorului V_____ Darius de la Grădinița PP D___ la Școala Gimnazială nr.7, Timișoara, structura GPP nr.3 a fost realizat în mod nelegal fără acordul dumneaei și împotriva intereselor minorului așa cum rezultă din cererea de transfer din data de 28.03.2018 și obligarea pârâtului la a-și da acordul pentru transferarea minorului la Grădinița PP D___ iar în caz de refuz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de acordul acestuia pentru transferul său la Grădinița cu Program Prelungit D___.

Cu privire la celelalte petite arată că rămân neschimbate.

În fapt, arată că locuința minorului V_____ Darius  a fost stabilită definitiv prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 pronunțată de Judecătoria D___ și în  mod abuziv și fără o consultare prealabilă a dumneaei pârâtul a transferat minorul de la Grădinița PP D___ la Școla Gimnazială nr.7, Timișoara, structura GPP nr.3.

Având în vedere că prin aceeași hotărâre judecătorească ante menționată s-a stabilit ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun, această operațiune de transfer _______________________________ părintești comune, pârâtul având obligația să o consulte și să-i  ceară acordul. Solicită a se observa că este în interesul minorului ca acesta să urmeze cursurile Grădiniței PP D___, acesta fiind mediul cu care este obișnuit și care reprezintă un factor de stabilitate pentru  el.

Prin această acțiune, pârâtul a acționat în maniera sa clasică, cu rea credință săvârșind un veritabil abuz de drept sancționat de art.15 Cod civil potrivit căruia „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe”.

La data de 18.06.2018 P__ C______ S_____ a depus Note de ședință (f.76-78) prin care  arată că V_____ S_____ continuă să acționeze contrar intereselor minorului și încearcă să-l determine prin forță și manipulare să se înstrăineze de mama sa.

În continuare reiterează aspectele învederate prin celelalte înscrisuri depuse.

La termenul din 03.09.2018 V_____ S_____ a depus la dosar  precizare prin care solicită modificarea programului de relaționare cu minorul stabilit prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 pronunțată de Judecătoria D___ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX definitivă prin decizia civilă nr.433/A din 21.03.2017 a Tribunalului T____.

Astfel, în timpul verii, în anii pari în perioada 01.08 ora 9.00 - 31.08 ora 19.00 și în anii impari în perioada 01.07. ora 9.00 - 31.07. ora 19.00 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită, î n timpul iernii, o săptămână în anii pari în perioada 22.12 ora 9.00 - 28.12 ora 19.00 și în anii impari în perioada 28.12 ora 9.00 - 03.01 ora 19.00 cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizita, în prima jumătate a vacanței intersemestriale, în fiecare an școlar și de ziua de naștere a dumnealui, respectiv 14 iulie ora 9:00 - 15 iulie ora 9:00, în fiecare an. (f.60 vol.II)

La termenul din 8.10.2018 P__ C______ S_____ a invocat excepția tardivității completării de acțiune depusă de V_____ S_____  pentru motivele ce au fost arătate în înscrisul depus la fila 88 vol.II. Instanța a  pus în discuția părților excepția tardivității completării de acțiune formulată de P__ C______ S_____ și a fost respinsă.  (f.90 vol.II)

Totodată la prezentul dosar cu nr.XXXXXXXXXXXX a fost conexat și dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, excepție pusă în discuție și admisă la termenul din 24.09.2018 în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX. (f.45 )

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.845/220 din 10.05.2018  reclamantul V_____ S_____ a chemat în judecată pe pârâta P__ C______ S_____ solicitând instanței ca pe baza probelor ce se vor administra să dispună de urgență și până la rămânerea definitivă a litigiului de drept comun stabilirea domiciliului minorului  V_____ Darius la locuința tatălui său V_____ S_____, obligarea pârâtei la a-și da acordul pentru transferul/înscrierea minorului V_____ Darius la Grădinița din cadrul Școlii Gimnaziale nr.27 Timișoara, iar în caz de refuz,  pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord, obligarea pârâtei la plata unei contribuții pentru creșterea și educarea minorului în cuantum de 1/4 din venitul net realizat lunar, cu termen scadent de plată data de 15 a fiecărei luni.

De asemenea solicită ca mama să aibă relații personale cu minorul conform următorului program: în săptămânile impare mama va putea găzdui minorul la domiciliul său de vineri ora 16,30 până duminică ora 19,00, putând să ia minorul de la domiciliul tatălui când îl va readuce la domiciliul tatălui, în perioada vacanței de vară, în anii impari în perioada 01.07. ora 9.00 - 31.07. ora 19.00 iar în anii pari, în perioada 01.08 ora 9.00 - 31.08 ora 19.00, cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul tatălui la începutul programului de vizită și  a-1 readuce la domiciliul tatălui la sfârșitul programului de vizită. În vacanța de iarnă o săptămână în anii pari, în perioada 28.12 ora 9.00 - 03.01 ora 19.00 iar în anii impari, în perioada 22.12 ora 9.00 - 28.12 ora 19.00, cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul tatălui la începutul programului de vizită și a-1 readuce Ia domiciliul tatălui la sfârșitul programului de vizită cu ocazia Sărbătorilor de P____, în anii impari, de vineri ora 19.00 înaintea acestei sărbători și până luni ora 19.00 inclusiv, cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul| tatălui la începutul programului de vizită și a-1 readuce la domiciliul tatălui la sfârșitul programului de vizită.

De ziua minorului respectiv data de 18.06, mama va avea legături personale cu acesta în anii impari cu posibilitatea de a lua pe minor la domiciliul său sau într-o altă locație pentru a-i sărbători ziua de naștere între orele 09.00 - 15.00 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul tatălui la începutul programului de vizită și a-1 readuce la  domiciliul tatălui la sfârșitul programului de vizită.

În fapt, reiterează aspectele învederate în celelalte înscrisuri depuse.

Pentru admiterea acestei cereri consideră că instanța va trebui să aibă în vedere atât situația nou creată în privința mamei și interesul superior al copilului cât și modul în care programul existent în prezent afectează interesul superior al minorului,  respectiv dacă în raport de împrejurările concrete de la momentul punerii în executare a programului actual, acesta s-ar dovedi a nu corespunde interesului minorului.

Ca urmare,  stabilirea domiciliului minorului la locuința tatălui impune evident și obligația corelativă a mamei de a-și da acordul pentru transferul acestuia la Grădinița din cadrul Școlii Gimnaziale nr.27 Timișoara, iar în caz de refuz, instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de acord.

Față de probatoriul ce se va administra solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

La primul termen de judecată în acest dosar, respectiv la 24.09.2018 reclamantul a depus o modificare a cererii formulând și un petit subsidiar prin care solicită ca în situația respingerii cererilor principale să se modifice programul de relaționare cu minorul stabilit în favoarea sa prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016. Acest program este același cu cel solicitat prin precizarea depusă la termenul din 03.09.2018.

Pârâta  a depus întâmpinare în procedura prealabilă (f.16-19) prin care solicită instanței ca pe baza probelor administrate să respingă ca neîntemeiată acțiunea introductivă, corelativ cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Înțelege să  invoce excepția litispendenței primului capăt de cerere cu obiect stabilire locuință minor la tată față de dosarul nr.XXXXXXXXXXXX cu termen de judecată în data de 21.08.2018 iar față de celelalte două capete de cerere excepția conexității față de același dosar întrucât există o strânsă legătură între cauze ce trebuiesc a fi soluționate împreună pentru o mai bună înfăptuire a justiției și administrare a probelor.

În continuare relatează aceleași aspecte descrise în actele depuse.

Cu privire la solicitarea de suplinire a acordului dumneaei pentru ca minorul să frecventeze grădinița din Timișoara, solicită a fi respinsă  ca fiind contrară intereselor acestuia în situația în care locuința sa e stabilită în D___.

Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea cererii corelativ cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În drept, își întemeiază acțiunea pe art.205-208 Cod procedură civilă,  precum și pe celelalte texte legale mai sus amintite.

La acest dosar a fost conexat și dosarul nr.XXXXXXXXXXXX,  excepție pusă în discuție și admisă la termenul din  10.06.2018  în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX. (f.22)

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.766/220 din 27.04.2018 reclamanta P__ C______ S_____ a chemat în judecată pe pârâtul V_____ S_____ solicitând instanței ca pe baza probelor ce se vor administra să dispună pentru perioada 2.05.2018 - 2.09.2018 modificarea programului de vizită a minorului V_____ Darius, de către tată, în sensul de a obliga pârâtul să readucă minorul la locuința mamei din D___, __________________________________________, urmând ca acesta să poată îl poată găzdui în al doilea și al patrulea weekend din lună de vineri ora 16.30 până duminica ora 19.

Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt reiterează aceleași motive expuse în celelalte acte depuse.

La data de 5.06.2018 pârâtul a depus întâmpinare (f.18) prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată cu motivație expusă în celelalte înscrisuri.

În cauză s-au administrat toate probele  în do sarul nr.XXXXXXXXXXXX.

Astfel, la solicitarea părților au fost administrate proba cu înscrisuri, cu interogatoriile acestora (f.62-65) și au fost ascultați martorii S________ V_____ (f.50 vol. II) și C___ G_______ C_______ (f.170), propuși de V_____ S_____ și martorele C_____ I______ (f.171) și P__ I______ (f.51 vol.II) propuse de P__ C______ S_____.

Din interogatoriul pârâtei P__ C______ S_____ instanța reține că între părți există o stare conflictuală legată de gestionarea drepturilor și obligațiilor privind minorul iar mama susține că nu se opune ca minorul să aibă o relație apropiată de tatăl său.

Pârâta aduce critici reclamantului la modul în care acesta se îngrijește de copil și îl educă în perioada în care se află la dumnealui.

Din  interogatoriul l uat reclamantului V_____ S_____ transpare aceeași stare conflictuală a părților și lipsa de deschidere a lor spre o comunicare legată de minor.

La rândul său reclamantul aduce critici mamei pentru modul în care crește și educă minorul.

Martora C___ G_______ C_______, concubina reclamantului, a declarat că minorul rezultat din relația concubinului său cu P__ C______ S_____ este foarte atașat de tată, toate activitățile le face împreună cu acesta când se află la locuința lor și are o bună relație cu fiul lor cel mare.

Susține că minorul nu caută prezența mamei când se află în vizită la tată și se împotrivește întoarcerii la aceasta iar atunci când mama a plecat la școală la Oradea tatăl a refuzat să-l ducă la locuința mamei pentru a fi îngrijit de bunica maternă deoarece aceasta consumă băuturi alcoolice.

Astfel, arată că pe perioada școlarizării mamei minorul s-a aflat la locuința dumnealor unde a fost liniștit, fericit, a mers la grădiniță, iar de două ori, respectiv odată în februarie și odată în iunie mama a venit la ei pentru a lua copilul, apelând și la organele de Poliție, care nu au intervenit creându-se doar un scandal public. De asemenea, martora arată că pârâta a intervenit la Inspectorat reclamând transferul minorului la grădinița din Timișoara și acesta a fost anulat în luna mai.

Martora învederează că în creșterea și educarea copilului sunt implicați, pe lângă tată, dumneaei, bunicii paterni, sora tatălui, fiica acesteia respectiv familia extinsă în care minorul se simte bine.

Martora C_____ Iul iana, mătușa pârâtei, a relatat că în data de 28 ianuarie anul curent aceasta a plecat la școală la Oradea iar reclamantul a refuzat să mai aducă copilul la domiciliul acesteia din D___ și a interzis acesteia să aibă legături personale cu minorul timp de șase săptămâni, până la care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească. La momentul întâlnirii minorului cu mama, a observat că acesta avea o atitudine schimbată, nu își mai manifesta afecțiunea față de mamă, folosea un limbaj neadecvat și nepoliticos.

După pronunțarea acelei hotărâi judecătorești relaționarea mamei cu minorul s-a făcut conform celor dispuse de instanță. Mama a reușit din martie și până în iunie să schimbe în bine comportamentul minorului, acesta fiind mai ascultător și mai afectuos.

Susține că mama pârâtei, respectiv sora dumneaei, nu consumă băuturi alcoolice și se îngrijește de copil atunci când mama este la serviciu acordându-i toată atenția iar copilul este atașat de dumneaei.

Și această martoră a declarat că a asistat la momente în care minorul a refuzat să se despartă de mamă pentru a merge în vizită la tată. Precizează că uneori și dumneaei a avut grijă de copil.

În fine, martora arată că părțile au avut un incident în data de 16 iunie anul curent când reclamantul a refuzat să-i dea pârâtei copilul iar aceasta din urmă a apelat și la organele de Poliție.

Martorul S________ V_____ B_____, prieten al reclamantului de mai mulți ani, arată că tatăl și minorul au o relație deosebită, petrec mult timp împreună și știe că între părinți sunt dificultăți de comunicare neînțelegându-se cu privire la petrecerea timpului alături de minor. De asemenea, arată că în februarie,  anul curent, mama a plecat la școală în Oradea fără a-l anunța pe tată.

Arată că de atunci și până în iunie, cât timp mama a fost la școală, tatăl s-a ocupat de creșterea copilului potrivit unei hotărâri judecătorești ce a fost dată în acest sens. Martorul susține că a fost de față când minorul a refuzat să fie dus la mamă, după programul de vizită, sau să vorbească la telefon cu aceasta, fiind preocupat de jocul pe care îl desfășura, respectiv la acel moment se afla la fermă cu poneii cumpărați de tatăl său în scop de agrement.

Martorul susține că de mult timp o cunoaște și pe pârâtă precum și pe familia acesteia, s-au vizitat, au petrecut împreună și a observat că mama pârâtei consuma cantități mari de bere respectiv șapte, opt sticle la un eveniment.

Martorul susține că tatăl are relații personale cu minorul potrivit hotărârilor judecătorești și a observat că acesta îndeplinește toate dorințele copilului.

Martora  P__ I______ , mama pârâtei,  a declarat că părțile aveau reglementate măsurile privind minorul prin hotărâre judecătorească care s-a respectat până la data de 28 ianuarie, anul curent, când fiica sa a fost încadrată la o școală de Poliție de Frontieră și trebuia să se prezinte la o unitate din Oradea. Împreună cele două au stabilit ca dumneaei să îngrijească minorul în perioada  desfășurării cursurilor pentru că mama urma să vină acasă la sfârșit de săptămână dar reclamantul aflând despre programul pârâtei a refuzat să aducă copilul acasă și l-a reținut la locuința dumnealui.

Acesta a refuzat mamei legăturile personale cu minorul timp de șase săptămâni, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești.  Ulterior, relațiile copilului cu părinții s-au desfășurat potrivit acelei hotărâri până la data de 16 iunie când a avut loc o nouă dispută între părinți, cu ocazia zilei de naștere a minorului, soldată cu intervenția organelor de Poliție.

Odată cu venirea fiicei sale în D___ pentru a-și desfășura programul de practică s-a pronunțat o nouă hotărâre judecătorească revenindu-se la măsurile stabilite inițial. Susține că după ce minorul a petrecut șase săptămâni numai la locuința tatălui acesta a dobândit un comportament agresiv, folosea un vocabular inadecvat și reproșa mamei că a fost abandonat. Totuși, în scurt timp, mama a reușit să recupereze acele carențe ale copilului.

Martora precizează că nu consumă băuturi alcoolice așa cum susține reclamantul decât cu ocazia sărbătorilor mari și atunci în cantități reduse. Precizează, pe de altă parte, că mama a stabilit minorului un regim alimentar sănătos bazat pe produse bio pe care tatăl nu-l respectă observând că la întoarcerea de la acesta cerere repetat dulciuri de unde a dedus că le primea frecvent.

Din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul lui V_____ S_____ din municipiul Timișoara, ___________________, județul T____ (f.53-54) dosar.nr.XXXXXXXXXXXX) se reține că acesta locuiește împreună cu soția dumnealui  și băiatul lor într-un imobil compus din trei camere și dependințe. Încăperile sunt mobilate și curat întreținute din punct de vedere igienică sanitar. Imobilul este proprietatea bunicilor lui V_____ S_____. Acesta este angajat la o societate comercială și realizează un venit de 800 lei lunar.

Consilierul de la autoritatea tutelară lasă la aprecierea instanței luarea oricăror măsuri pe seama minorului, cu respectarea interesului copilului.

Din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul lui P__ C______ S_____ din orașul D___, județul T____ (f.36-38 dosar nr.XXXXXXXXXXXX) se reține că aceasta locuiește într-un apartament proprietate personală compus din două camere, bucătărie, hol și baie mobilate modern și  întreținute curat. Reclamanta este sprijinită atât financiar cât și moral de mama sa iar în prezent urmează Școala de Pregătire Poliție de Frontieră A____ I____ din Oradea.

Se consideră că mama nu și-a abandonat copilul și opiniază pentru menținerea locuinței acestuia la mamă cu reglementarea programului de vizită al tatălui.

Totodată a fost efectuată în cauză, la solicitarea părților, o expertiză psihologică minorului V_____  Darius de către d-na S____ A____ G_______. Raportul de expertiză întocmit de aceasta a fost depus la filele 19-48 vol.II iar răspunsul la obiecțiunile formulate P__ C______ S_____ și la cererea de completare a raportului formulată de V_____ S_____ au fost depuse la filele 63-87 vol.II.

Prin raportul privind evaluarea psihologică judiciară întocmit s-a stabilit că mama, respectiv P__ C______ utilizează o combinație de stiluri parentale care au caracteristici diferite. Astfel, dacă stilul parental democratic are avantajul de a permite o abordare echilibrată a părintelui în raport cu nevoile și comportamentele copilului, stilul parental perfecționist implică tendințe oarecum rigide în ceea ce privește educația  acestuia. Se arată că utilizarea unor comportamentale parentale cu un registru expresiv diferit îi poate crea confuzie copilului ceea ce poate duce la atitudini sau comportamente ale acestuia mai puțin constructive.

În ceea ce-l privește pe tatăl V_____ S_____ se arată că în abordarea educațională acesta nu are un stil parental clar structurat, oscilând între abordări specifice stilului parental perfecționist, democratic, permisiv și autoritar.

Acest aspect îl plasează în rândul părinților care au dificultăți de a construi cadre de referință și repere pentru copii întrucât stabilirea sistemului de reguli și trasarea sistemului de valori se realizează în mod deficitar, iar uneori în mod eronat sau chiar absent. Tipul de părinți care utilizează acest sistem și nu un stil clar structurat pot exprima multă căldură emoțională față de copil însă exercită un control slab, neimpunând limite și neoferind suficientă structurare.

Părinții care oscilează între atitudini extreme îi debusolează pe copii fiindu-le dificil să înțeleagă și să respecte regulile. Acești copii nu vor ști să respecte nevoile, dorințele sau intimitatea altor persoane și vor dori în permanență să dețină controlul. Astfel de copii sunt de multe ori neintegrați în grupurile de la grădiniță sau școală și se pot simți respinși, neapreciați și confuzi.

În raport sunt descrise pe larg relația mamă copil, relația tată copil și abilitățile parentale ale fiecăruia dintre ei trăgându-se concluziile expuse mai sus.

În ceea ce privește abilitățile parentale se arată că mama dispune de un nivel corespunzător atât în ceea ce privește  maturizarea emoțională cât și inteligența emoțională aspecte care îi permit să exercite corect funcțiile parentale.

Cu privire la tată, relativ la abilitățile parentale, se arată că și acesta dispune de un nivel corespunzător de maturizare emoțională și de un nivel mediu al inteligenței emoționale ceea ce denotă faptul că deși dispune de un nivel corespunzător de echilibru emoțional are abilități medii în ceea ce privește înțelegerea propriilor emoții și gestionarea eficientă a acestora, înțelegerea emoțiilor celor din jur și crearea de relații mai bune.

Relativ la relația de atașament dintre copil și mamă, respectiv tată, se arată că între mamă și minor s-a stabilit un atașament solid și securizant copilul percepând-o ca fiind o sursă de confort și siguranță pentru el. Modul prin care mama oferă afecțiune copilului se caracterizează prin crearea unui climat încărcat de stimulente afective.

Între minor și tată  s-a stabilit un tip de atașament stabil copilul apreciind timpul petrecut împreună cu tatăl său cât și interacțiunea cu acesta.

Copilul se simte confortabil în prezența tatălui, caută prezența acestuia și are un comportament natural în prezența lui.

Modul prin care tatăl oferă afecțiune copilului se caracterizează prin crearea unui climat caracterizat de întăriri pozitive și anume aprecierea performanțelor copilului dar și prin oferirea de cadouri și crearea unor condiții materiale optime cu tendința de a-i acorda copilului tot ceea ce își dorește, fără rezerve.

În raport se arată, de asemenea, că nu există indici care să ateste predispoziția și posibilitatea ca părinții minorului să exercite la modul constant intenționat vreo formă de abuz fizic asupra acestuia.

Se atrage atenția că relația foarte tensionată dintre  părinți, existența momentului în care minorul a participat  direct la conflict, nu este benefică iar dacă cei doi părinți nu găsesc o cale adaptată și constructivă de rezolvare a conflictului, aceste manifestări repetate reprezintă o formă de abuz emoțional asupra copilului.

În altă ordine de idei, se arată că cei doi părinți folosesc apelative jignitoare reciproc iar minorul la un moment dat a utilizat un limbaj vulgar iar aceste elemente indică faptul că în astfel de situații cei doi părinți nu sunt capabili să se racordeze la nevoile emoționale ale copilului expunându-l la factori cu potențial abuziv din perspectivă emoțională.

În continuare, analizându-se stabilirea existenței unei manipulări sau abuz emoțional din partea oricărui părinte în scopul îndepărtării de celălalt părinte se arată că din parcurgerea materialelor audio, video, a rezultat că ar exista situații de denigrare de către un părinte a celuilalt însă nu se poate vorbi în speța de față despre instalarea alienării parentale deoarece copilul este profund atașat de ambii săi prinți și își dorește prezența amândurora în viața lui dar instalarea acestui fenomen poate reprezenta un risc pe viitor dacă se continuă cu acest tip de interacțiune total neconstructiv între cei doi părinți.

De asemenea, se arată că deși copilul este profund atașat de ambii părinți, fiind băiat, se identifică mai ușor cu prezența masculină din cuplul parental fiind astfel tentant să preia mai ușor atitudinile și convingerile tatălui.

Se consideră că refuzul copilului de a interacționa telefonic cu mama este un refuz circumstanțial și nu definește tipul de relație și atașament pe care copilul îl are cu aceasta.

Se arată că este de necontestat faptul că la această vârstă de dezvoltare copilul are nevoie în mod indubitabil de mama lui cu excepția situației în care mama prezintă o sursă de pericol, aspect care nu ____________________ situația de față.

La finalul raportului se fac recomandări părinților pentru includerea lor într-un program de consiliere psihologică care să vizeze tehnici de management al conflictului în relațiile interpersonale dar și educare și antrenare a abilităților parentale deoarece este nevoie ca aceștia să învețe să-și asume corect rolul de părinte. Este necesar ca părinții să fie capabili să se identifice nevoilor copilului și să se adapteze acestora iar nu să încerce să-l determine pe copil să se adapteze nevoilor lor. Este necesară prezența constantă și directă a fiecăruia dintre cei doi părinți în viața copilului, implicarea lor reală și directă în viața acestuia, existența unui climat psiho-afectiv stabil lipsit de conflictualitate și caracterizat de relații firești între persoanele de referință pentru copil

La acest raport ambele părți au formulat obiecțiuni iar în răspunsul formulat se mențin concluziile raportului inițial, se subliniază  că mama prezintă deficiențe în îndeplinirea funcțiilor parentale de a-l percepe în mod realist și de a avea așteptări realiste în raport cu copilul, iar tatăl prezintă deficiențe în abilitatea de a fi empatic cu copilul, de a-l percepe în mod realist și de avea așteptări realiste în raport cu acesta dar și abilitatea de autocontrol a agresivității.

Analizând actele și lucrările prezentului dosar precum și a dosarelor conexate  instanța reține următoarele:

Din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul V_____ Darius, născut la data de 18.06.2014.  (f.3 dosar nr.XXXXXXXXXXXX)

Înainte de nașterea minorului au apărut stările conflictuale între părți ceea ce a condus la separarea lor iar după nașterea minorului această stare s-a amplificat fiind necesară intervenția instanței pentru a se reglementa măsurile privind realizarea  drepturilor și obligațiilor față de minor a celor doi părinți.

Astfel, prin sentința civilă nr.1384 pronunțată la data de 16 septembrie 2016 de către Judecătoria D___ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, definitivă prin decizia civilă nr.433/A/21 martie 2017 pronunțată de Tribunalul T____, s-a dispus exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți, s-a stabilit locuința minorului la mamă iar tatăl a fost obligat la plata unei contribuții de întreținere în beneficiul minorului în cuantum de 1/6 din venitul net realizat lunar,  cu termen scadent de plată data de 15 a fiecărei luni, începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul beneficiarului  sau noi dispoziții.

Totodată s-a stabilit un program de vizitare a minorului de către tată.

Prin decizia Tribunalului T____ a fost modificată în parte această hotărâre în sensul că s-a dispus ca în săptămânile pare tatăl să poată găzdui minorul la domiciliul său începând de vineri de la ora 16,30 până duminică  orele 19,00.

Relațiile părților cu minorul s-au derulat potrivit acestei hotărâri judecătorești până la data de 28 ianuarie 2018 când pârâta, în urma unui examen la care a fost declarată admisă, s-a deplasat la cursuri în cadrul Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră A____ I____ Oradea, cursuri care s-au desfășurat în  perioada ianuarie  – noiembrie 2018. Aceasta nu l-a informat pe reclamant despre plecarea dumneaei la Oradea stabilind o înțelegere cu mama sa să îngrijească minorul în această perioadă.

Reclamantul a refuzat să ducă minorul la locuința mamei pentru a fi îngrijit de bunica maternă, l-a reținut la locuința sa din Timișoara și a doua zi, respectiv 29.01.2018 a promovat acțiunea principală din această cauză. Conflictele dintre părți au reapărut, nu au comunicat eficient și în beneficiul minorului fiind necesară din nou intervenția instanței și astfel prin ordonanța civilă  nr.339/02.03.2018 a Judecătoriei D___ s-a dispus ca tatăl să găzduiască minorul de duminică ora 20 până vineri ora 16,30 când va fi readus la locuința mamei și i s-a permis acesteia să păstreze legătura telefonic cu minorul între orele 18 și 20. S-a specificat la final că aceste măsuri sunt provizorii, urmând să își producă efectele până la data finalizării studiilor de către pârâta P__ C______, în luna noiembrie 2018. (f.82-86) Instanța a procedat astfel pentru ca minorul să fie îngrijit de tată în perioada în care mama este la cursuri și să-și petreacă timpul cu mama în week-end-uri.

Datorită faptului că  în perioada 02.05.xxxxxxxxxxxxxxx18  mama desfășura program de practică în D___ s-a solicitat pe calea unei ordonanțe președințiale modificarea programului de relaționare cu copilul cererea fiind admisă și prin ordonanța civilă nr.980/12.06.2018 s-a dispus ca în perioada  15.06.xxxxxxxxxxxxxxx18  să se revină la programul stabilit inițial prin  sentința civilă 1384/2016 a Judecătoriei D___.

La dat de 03.09.2018 s-a revenit la programul dispus prin ordonanța civilă nr.339/02.03.2018, până în noiembrie 2018 când mama a absolvit Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „A____ I____” Oradea și a fost repartizată la ITPF Timișoara -SPF D___.

De atunci minorul se află la dumneaei și relațiile cu tatăl se desfășoară conform sentinței civile nr.1384/2016.

Pe parcursul acestor luni, din 29 ianuarie 2018 și  până la absolvirea cursurilor de către pârâta P__ C______ în noiembrie 2018, relațiile părților cu privire la minor nu au fost lipsite de incidente, ba chiar pârâta a apelat la organele de poliție pentru a-și exercita dreptul de a avea legături personale cu minorul și a făcut demersuri pentru a anula transferul minorului la grădinița din Timișoara unde a fost înscris de tată, având în vedere că de luni până vineri locuia cu acesta și îi era imposibil să-l ducă la grădinița din D___.

Și pentru această situație a fost necesară intervenția instanței astfel încât prin  sentința civilă nr.1550/18.09.2018  s-a suplinit acordul pârâtei P__ C______ S_____ pentru transferul minorului de la Grădinița PP D___ la Școala Gimnazială nr.27 Timișoara - Structura  GPP nr. 3 în perioada 18.09.xxxxxxxxxxxxx18.

Din coroborarea probelor administrate instanța va admite în parte cererea formulată în prezentul dosar cu nr.XXXXXXXXXXXX și în dosarul conex cu nr.XXXXXXXXXXXX de reclamantul V_____ S_____ în contradictoriu cu pârâta P__ C______ S_____  pentru modificări măsuri privind minorul, dispuse prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 a Judecătoriei D___, definitivă prin decizia civilă nr.433/A/21.03.2017 a Tribunalului T____ respectiv va stabili un nou program de relaționare a tatălui cu minorul și va respinge celelalte  capete de cerere.

Având în vedere capetele de cerere cu obiect stabilirea locuinței minorului la tată, obligarea pârâtei la plata contribuției de întreținere pe seama minorului și suplinirea consimțământului mamei la transferul minorului la altă grădiniță, instanța constată următoarele:

Potrivit art.403 Cod civil, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie și chiar a copilului sau a instituției de ocrotire în cazul schimbării împrejurărilor avute în vedere la luarea măsurii.

Instanța poate dispune modificarea măsurii cu privire la copil doar dacă o asemenea decizie este în interesul superior al acestuia.

Revenirea asupra măsurii privind  stabilirea locuinței la un părinte în sensul mutării acestuia la celălalt părinte trebuie să aibă o justificare temeinică bazată pe motive puternice care să demonstreze că menținerea la acel părinte ar avea consecințe dăunătoare bunei lui dezvoltări fizice, creșterii și educării sale, pentru că altfel nu este indicat a se impune schimbări forțate în modul de viață cu care a fost obișnuit timp îndelungat și care nu se dovedește a fi dăunător. (a se vede CSJ Decizia nr. 2448/2.11.1993)

În speță, instanța constată că nu s-au schimbat împrejurările care au stat la baza hotărârii de a stabili locuința minorului la mamă și nu este în interesul acestui de a i se schimba locuința la tată câtă vreme beneficiază de condiții foarte bune materiale pentru creștere și educare alături de mama sa, nu îi lipsește nimic, este integrat bine în mediul de la grădinița din D___, a dezvoltat relații de prietenie cu colegii și nu are probleme de comportament.

Astfel, din întreg probatoriul administrat rezultă că mama se ocupă foarte bine de copil. Aceasta nu l-a abandonat, așa cum susține tatăl, ci o perioada de timp a fost nevoită să urmeze cursuri în altă localitate, însă a făcut tot ce i-a stat în putință să-și petreacă întregul timp liber pe care l-a avut alături de copil.

După finalizarea cursurilor a revenit la locuința din D___ unde îngrijește minorul, totul revenind la programul din perioada anterioară lunii ianuarie anul curent.

Așa este evident și cum rezultă din ancheta socială efectuată la locuința mamei precum și din expertiza psihologică efectuată, minorul la această vârstă are nevoie indubitabil de mamă  pentru dezvoltare armonioasă iar mama dispune de toate calitățile morale și condițiile materiale pentru a îngriji copilul.

Față de aceste considerente, având în vedere interesul superior al minorului analizat pe de o parte prin prisma posibilităților materiale ale mamei precum și prin prisma legăturilor afective între minor și mamă, legăturilor de colegialitate și prietenie  dezvoltate de minor , că este la vârsta la care are nevoie de suportul mamei pentru o dezvoltare armonioasă instanța constată că nu se impune modificarea măsurii urmând ca cererea tatălui în acest sens să fie respinsă.

Având în vedere că locuința minorului este în continuare la mamă, va fi respinsă  cererea de obligare a mamei la contribuției de întreținere pe seama minorului.

Având în vedere că locuința minorului este stabilită la mamă iar din adeverința nr.1092/05.11.2018 eliberată de Grădinița cu Program Prelungit D___ rezultă că minorul este înscris în această unitate în grupa mare „B” în anul școlar 2018 – 2019 și frecventează cu regularitate cursurile, instanța va respinge și capătul de cerere privind suplinirea consimțământului mamei la transferul minorului la altă grădiniță. (f.94)

Cât privește reglementarea relațiilor personale ale minorului cu tatăl său instanța a constatat că s-au schimbat împrejurările avute în vedere la stabilirea programului prin sentința civilă nr.1384/2016 astfel încât s-a impus a fi modificat în parte.

Așa fiind, instanța va stabili ca în timpul săptămânii în  săptămânile pare tatăl poate găzdui minorul la domiciliul său de vineri de la ora 16.30  până duminica la ora 19 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei  la sfârșitul programului de vizită.

În lunile iulie și august dispozițiile de mai sus nu se aplică iar tatăl va avea relații personale cu minorul în anii pari în perioada 01.08  ora 9.00 – 31.08  ora 19.00  și în anii impari în perioada 01.07. ora 9.00 – 31.07. ora 19.00 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei  la sfârșitul programului de vizită.

De asemenea, în  perioada 21 decembrie - 03 ianuarie dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică iar tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari în perioada 22.12 ora 9.00 – 28.12 ora 19.00 și în anii impari în perioada 28.12 ora 9.00 – 03.01 ora 19.00 cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

Tatăl va avea legături personale cu minorul cu ocazia Sărbătorilor de P____, în anii pari, de vineri ora 19.00 înaintea acestei sărbători și până luni ora 19.00 inclusiv, cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

Totodată, în vacanțele din toamnă (lunile octombrie - noiembrie) și în vacanțele intersemestriale care sunt stabilite prin Ordin al Ministrului învățământului în fiecare an  dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică iar tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari în primele 4 zile ale vacanței iar în anii impari în ultimele 5 zile ale vacanței iar programul  va începe în prima zi a perioadei la ora 09.00 și se va sfârși în ultima zi a perioadei la ora 19.00 cu obligarea tatălui de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

De ziua minorului respectiv data de 18.06  tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari cu posibilitatea de a lua pe minor la domiciliul său sau în o altă locație pentru a-i sărbători ziua de naștere între orele 09.00 dimineața orele 15.00 după masa cu  obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

Fiecare părinte poate lua legătura telefonic sau prin alte mijloace de comunicare  cu minorul, în perioada în care acesta se află la celălalt părinte,  zilnic între orele 18-19.

Considerentele expuse în continuare vor viza modificările față de programul anterior.

Astfel, după cum se observă, instanța nu a mai reglementat dreptul tatălui de a lua minorul de la mamă în fiecare zi de marți și joi de la ora 16.30 la ora 19 întrucât s-au schimbat împrejurările avute în vedere la acordarea acestuia. Dacă în 2016 s-a procedat astfel pentru că minorul avea sub 2 ani și era obișnuit să-și vadă tatăl zilnic, urmărindu-se pe de altă parte evitarea uitării care intervine rapid la o astfel de vârstă, în prezent minorul are peste 4 ani, este implicat în activități curriculare, urmează în curând să meargă la școală, va avea teme după amiaza și ar fi pe de o parte obositor și pe de altă parte dăunător instruirii sale să fie luat de două ori în cursul săptămânii câte trei ore și jumătate la tată.

Aceștia au suficient timp de petrecut împreună la sfârșit de săptămână bilunar  și în vacanțe astfel încât nu se impune afectarea programului educațional săptămânal al minorului.

Cât privește perioada de vară instanța a avut în vedere că în acest an părțile au avut divergențe legate de reglementarea programului de vizită în a doua jumătate a lunii iunie și prima jumătate a lunii septembrie, perioade incluse în  vacanța de vară școlară când mama a refuzat tatălui dreptul de a avea legături cu minorul, invocând hotărârea judecătorească, iar tatăl a dat acesteia o altă interpretare bazată și pe uzanța din anii anteriori când mama i-a permis vizitarea în această perioadă.

Astfel, pentru a realiza un echilibru între dreptul fiecărui părinte de a-și petrece timpul cu copilul în perioada în care acesta este liber și a putea să se bucure fiecare de vacanță, de perioada de vară, de a organiza cât mai multe ieșiri în aer liber, instanța a reglementat programul pentru ca tatăl să poată avea legături cu minorul în luna iunie și septembrie după programul obișnuit respectiv în săptămânile pare de vineri ora 16.30 până duminică ora 19, urmând ca fiecare să petreacă cu copilul întreaga lună iulie și august, alternativ.

În fine, instanța nu a admis cererea reclamantului de a i se permite să aibă legături cu minorul în fiecare an de ziua sa de naștere respectiv în perioada 14-15 iulie deoarece s-ar afecta grav dreptul mamei de a-și petrece concediul cu minorul în anii pari când potrivit programului acesteia îi revine întreaga lună. Astfel, tatăl va putea să-și serbeze ziua de naștere alături de copil în anii impari când, minorul întreaga lună iulie este găzduit de dumnealui.

Precizăm că odată cu creșterea minorului și schimbarea condițiilor avute în vedere de instanță în prezent părțile au posibilitatea să solicite modificarea acestui program întrucât sub acest aspect hotărârea nu are autoritate de lucru judecat.

În fine, având în vedere că minorul se află la locuința mamei din D___ și este înscris la Grădinița cu Program Prelungit din aceeași localitate, iar data de 02.09.2018 a trecut , instanța va respinge ca rămase fără obiect cererile conexe formulate în dosarele nr.XXXXXXXXXXXX și nr.XXXXXXXXXXXX de reclamanta P__ C______ S_____ în contradictoriu cu pârâtul V_____ S_____ având ca obiect înapoiere minor și obligația de a face și modificare program de vizită pentru perioada 02.05.xxxxxxxxxxxxxxx18.

Având în vedere că a fost admisă o cerere a reclamantului iar celelalte au fost respinse, dându-se eficiență apărărilor pârâtei dar și că cererile conexe ale pârâtei au fost respinse,  în temeiul art.453 alin.2 Cod procedură civilă,  instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți cu plata taxelor de timbru și a onorariului expertului și va obliga pârâta P__ C______ S_____ să plătească reclamantului V_____ S_____ cheltuieli de judecată parțiale, respectiv în sumă de 1000 lei reprezentând jumătate din onorariul de  avocat.  (f.11)

Pentru a hotărî astfel  instanța a avut în vedere că potrivit culpei procesuale fiecare parte trebuie să suporte jumătate din cheltuielile efectuate în proces. În acest sens s-a reținut că fiecare a plătit taxe de timbru în același cuantum de 20 lei/petit și câte jumătate din onorariul expertului însă doar reclamantul a depus chitanța reprezentând onorariul de avocat, pârâta neefectuând asemenea cheltuieli, astfel încât va fi obligată să plătească acestuia ½ din acest onorariu.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată în prezentul dosar și în dosarul conex cu nr.XXXXXXXXXXXX de reclamantul  V_____ S_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Timișoara, __________________, județul T____ și cu domiciliul procedural în Timișoara,  P-ța Tepeș V___ nr.1, ____________ la Cabinet avocat „ B_____ V_______") în contradictoriu cu pârâta P__ C______ S_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul orașul D___, __________________.C2, ___________________ și cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat S_____ O______ în D___, ____________________, ___________, județul T____) pentru modificări măsuri privind minorul, dispuse prin sentința civilă nr.1384/16.09.2016 a Judecătoriei D___, definitivă prin decizia civilă nr.433/A/21.03.2017 a Tribunalului T____, sens în care:

Reglementează relațiile personale ale minorului  V_____ Darius, născut la data de 18 iunie 2014, cu tatăl reclamant  astfel:

1. În  săptămânile pare tatăl poate găzdui minorul la domiciliul său de  vineri de la ora 16.30  până duminica la ora 19 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei  la sfârșitul programului de vizită.

2. În lunile iulie și august dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică iar tatăl va avea relații personale cu minorul în anii pari în perioada 01.08  ora 9.00 – 31.08  ora 19.00  și în anii impari în perioada 01.07. ora 9.00 – 31.07. ora 19.00 cu obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei  la sfârșitul programului de vizită.

3. În perioada 21 decembrie - 03 ianuarie dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică iar tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari în perioada 22.12 ora 9.00 – 28.12 ora 19.00 și în anii impari în perioada 28.12 ora 9.00 – 03.01 ora 19.00 cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

4. Tatăl va avea legături personale cu minorul cu ocazia Sărbătorilor de P____, în anii pari, de vineri ora 19.00 înaintea acestei sărbători și până luni ora 19.00 inclusiv, cu obligarea de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

5. În vacanțele din toamnă (lunile octombrie - noiembrie) și în vacanțele intersemestriale care sunt stabilite prin Ordin al Ministrului învățământului în fiecare an  dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică iar tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari în primele 4 zile ale vacanței iar în anii impari în ultimele 5 zile ale vacanței iar programul  va începe în prima zi a perioadei la ora 09.00 și se va sfârși în ultima zi a perioadei la ora 19.00 cu obligarea tatălui de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

6. De ziua minorului respectiv data de 18.06  tatăl va avea legături personale cu minorul în anii pari cu posibilitatea de a lua pe minor la domiciliul său sau în o altă locație pentru a-i sărbători ziua de naștere între orele 09.00 dimineața orele 15.00 după masa cu  obligarea sa de a lua minorul de la domiciliul mamei la începutul programului  de vizită și a-l readuce la domiciliul mamei la sfârșitul programului de vizită.

7. Fiecare părinte poate lua legătura telefonic sau prin alte mijloace de comunicare  cu minorul, în perioada în care acesta se află la celălalt părinte,  zilnic între orele 18-19

Respinge capetele de cerere având ca obiect  stabilirea  locuinței minorului  la tată, obligarea pârâtei la plata contribuției de întreținere pe seama minorului și suplinirea consimțământului mamei la transferul minorului la altă grădiniță.

Respinge ca rămase fără obiect  cererile conexe formulate în dosarele nr.XXXXXXXXXXXX și nr.XXXXXXXXXXXX de reclamanta P__ C______ S_____ în contradictoriu cu pârâtul V_____ S_____ având ca obiect înapoiere minor, obligația de a face și modificare program de vizită pentru perioada 02.05.xxxxxxxxxxxxxxx18.

Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți cu plata taxelor de timbru și a onorariului expertului și obligă pârâta P__ C______ S_____ să plătească reclamantului V_____ S_____ cheltuieli de judecată parțiale, respectiv în sumă de 1000 lei reprezentând jumătate din onorariul de  avocat.

Executorie de drept.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 27  noiembrie  2018.

P_________,

L______ C______-I____

Pentru Grefier,

G_______ R__ în C.O.,

Grefier șef, V______ V_____

Domenii speta

Spete similare