Rezoluţiune contract de întreţinere

Sentinţă civilă 137 din 22.02.2019


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 13.12.2017 sub nr. de dosar X, reclamanţii P. C. şi P. I. au chemat în judecată pe pârâta M.D., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de întreţinere autentificat sub nr. 421/22.01.2016 de BNP J. G.C., pentru imobilul cu nr. cadastral X, intabulat în CF sub nr. X a localităţii Filiaşi, situat în Filiaşi, str. D. F., nr. X, judeţul Dolj, compus din:  teren intravilan în suprafaţă de 456 m.p. – T.11, P.37  şi construcţii: C1 – casă de locuit cu suprafaţa de 94 m.p., C2 – anexă gospodărească cu o suprafaţă construită de 26 m.p. şi C3 – pătul cu o suprafaţă de 20 m.p., pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au arătat că, la data de 22.01.2016 au încheiat cu fiica acestora, M.D., un contract de întreţinere prin care i-au transmis în proprietate imobilul descris mai sus, iar aceasta se obliga să-i întreţină cu toate cele necesare pe timpul vieţii, iar la deces să îi înmormânteze conform datinilor şi obiceiurilor creştine. De asemenea, a arătat reclamantul P. C. că i-a fost rezervat dreptul de uzufruct asupra imobilului mai sus menţionat, însă numai lui, nu şi soţiei sale P. I.

Au precizat reclamanţii că, din păcate, fiica acestora a manifestat acelaşi dezinteres faţă de ei şi fără să îi ajute, deşi sunt bătrâni şi bolnavi. Mai mult, a eludat dispoziţiile legale, în sensul că ar fi trebut să fie la notariat un reprezentant al Primăriei Filiaşi, care să îi asiste, iar ei niciodată nu s-au gândit să facă acte asupra imobilului în litigiu pârâtei, atâta timp cât au mai avut un băiat ce a decedat, dar care are doi copii pe care i-au crescut. Mai mult, pârâta a încerct să le spună că, de fapt, reclamanţii fac acte de proprietate către aceşti doi nepoţi de fiu.

În final, având în vedere tipul actului  încheiat în mod fraudulos de către pârâtă, au solicitat reclamanţii admiterea cererii, pentru neîndeplinirea obligaţiilor de către pârâtă.

În susţinerea cererii, reclamanţii au depus la dosar, în susţinerea cererii, în copie, următoarele înscrisuri: contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 421/22.01.2016 de Biroul Individual Notarial J. G. C., acte de stare civilă ale reclamanţilor.

La data de 29 ianuarie 2018, pârâta M. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, ca nefondată, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, pârâta a arătat că, rezoluţiunea contractului de întreţinere se poate obţine numai atunci debitorului îi este imputabilă neexecutarea culpabilă a obligaţiilor contractuale. Per a contrario, instanţa nu o poate acorda atunci când, pe orice cale, creditorul nu mai doreşte întreţinerea, o refuză deşi debitorul şi-a executat cu bună – credinţă obligaţiile contractuale.

Totodată, a arătat pârâta că, reclamantul P. C. nu are cunoştinţă despre acţiunea promovată, cea care a intentat acţiunea, fără ştirea reclamantului, fiind reclamanta P.I.

A arătat pârâta că şi-a îndeplinit obligaţiile, în sensul că s-a ocupat de hrana, tratament medicamentos şi menaj, precum şi de muncile făcute prin grădina şi în curtea casei. Mai mult, a precizat aceasta că reclamanta a refuzat să se mute împreună, iar de cîteva luni, reclamanta nu a mai primit-o în domiciliul său, refuzând orice ajutor din partea sa.

Faţă de cele arătate, a arătat pârâta că nu se află în culpă, reclamanta P. I. fiind cea care nu mai doreşte întreţinerea.

La data de 05.02.2018, reclamanţii au depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care au arătat că pârâta recunoaşte nevoile reclamanţilor, inclusiv faptul că reclamantul P. C.suferă de Alzheimer de mai mulţi ani, caz în care se pune în discuţie dacă acest contract îndeplineşte toate condiţiile esenţiale de valabilitate necesare pentru încheierea lui şi anume, consimţământul părţilor potrivit art. 1179 şi următoarele din Codul Civil.

La data de 16.06.2018, reclamanta P. I. a depus la dosar o cerere prin care a arătat că, la data de 10.05.2018 a decedat reclamantul P. C., solicitând introducerea în cauză, în calitate de reclamanţi următoarele persoane: P. I., nepoată de fiu, predecedat şi P. O. M., nepot de fiu predecedat.

În susţinerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, acte de stare civilă şi Testament universal autentificat sub nr. 1956/11.12.2017 la Biroul Individual Notarial D. F..

Pe parcursul judecăţii, instanţa a încuviinţat pentru părţi şi a administrat următoarele probe: proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei la propunerea reclamanţilor, proba testimonială, fiind audiaţi martorii: I. – I. V., Ţ.I. (filele 75, 76 din dosar), C.E. şi R.Ş.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 22.01.2016 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, între reclamanţii P. C. şi P. I. şi pârâta M. D., prin care acesteia din urmă i s-a transmis nuda proprietate asupra imobilului situat în Filiaşi, str. D.F., nr. X, pârâta obligându-se să îi îngrijească şi să îi întreţină pe cei doi reclamanţi cu toate cele necesare traiului zilnic, iar la deces să îi înmormânteze.

Instanţa reţine că, potrivit art. 2.254 Cod civ., prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată. Potrivit art. 2.257 debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului. Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală.

De asemenea, conform art. 2263 alin. 3, atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de instanţă.

Potrivit art. 1.516 Cod civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:

1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;

2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;

3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

De asemenea, articolul 1.517 prevede că o parte nu poate invoca neexecutarea obligaţiilor celeilalte părţi în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acţiune sau omisiune.

Instanţa reţine că din mijloacele de probă administrare în cauză nu rezultă o neexecutare a obligaţiilor contractuale de către pârâtă, imputabilă acesteia. Astfel, din declaraţia martorei I. V. rezultă că pârâta venea la locuinţa reclamanţilor de două ori pe săptămână, le gătea ocazional şi a fost prezentă la înmormântarea reclamantului P. C.. De asemenea, după pomana de 6 săptămâni pârâta nu a mai venit la locuinţa reclamanţilor, fără ca martora să cunoască motivul. De asemenea, martora a mai precizat că P. C. a avut un accident, iar pârâta a fost prezentă la spital, alături de acesta.

Din declaraţia martorului Ţ. I. rezultă că pârâta se ducea la locuinţa reclamanţilor o dată la două zile, îi ajuta pe aceştia cu treburile gospodăreşti, gătea, spăla. De asemenea, pârâta a mers de mai multe ori cu reclamantul la medic, suportând cheltuielile de transport până la Craiova, şi rămânând cu acesta la spital pentru două săptămâni. Martorul a mai declarat că pârâta a fost prezentă la înmormântarea reclamantului şi la pomeniri, ajutând cu pregătirea acestora, iar după pomana de 6 săptămâni reclamanta P. I. i-a interzis pârâtei să mai vină la locuinţa acesteia.

Din declaraţia martorei C. E. rezultă că pârâta se deplasa la locuinţa reclamanţilor o dată la două zile şi avea grijă de aceştia, respectiv, gătea, spăla şi făcea curăţenie. Pârâta s-a dus cu reclamantul la spital şi a rămas cu acesta pentru a-l ajuta, i-a adus mâncare şi haine. A mai precizat martora că pârâta a fost prezentă la înmormântarea reclamantului şi la pomeniri, iar reclamanta P. I.nu i-a mai permis pârâtei să vină la locuinţa reclamanţilor, pârâta încercând de mai multe ori să se ducă la locuinţa acestora, dar reclamanta nu i-a permis să intre. De asemenea, martora a văzut personal că, anterior, pârâta avea grijă de gospodărie.

Din declaraţia martorului R. Ş. rezultă că pârâta s-a deplasat de mai multe ori la locuinţa reclamanţilor pentru a avea grijă de aceştia, spăla, gătea şi făcea curăţenie, pârâta venind cam o dată la 3-4 zile. Martorul a confirmat că pârâta a fost prezentă la înmormântarea şi pomenirile reclamantului şi că înainte de decesul acestuia, îl vizita în fiecare zi la spital, îi ducea pachete şi rămânea peste noapte. Martorul a confirmat şi că ulterior, reclamanta P.I. nu i-a mai permis pârâtei să vină la locuinţa sa.

Coroborând toate mijloacele de probă administrare în cauză instanţa reţine că  iniţial, pârâta şi-a îndeplinit obligaţia contractuală de întreţinere, însă, ulterior, reclamanta P. I. nu i-a mai permis pârâtei să îşi îndeplinească această obligaţie, fiind incidente dispoziţiile art. 1517 Cod civ., potrivit cărora o parte nu poate invoca neexecutarea obligaţiilor celeilalte părţi în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acţiune sau omisiune.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, având ca obiect „rezoluţiune contract de întreţinere”, formulată de reclamanţii P. C., P. I., precum şi de reclamanţii P. I. I., şi P. O. M., în calitate de moştenitori ai reclamantului P. C.., în contradictoriu cu pârâta M.D., şi va lua act de faptul că pârâta nu a efectuat cheltuieli de judecată.