Pârâta pleacă de la premisa că există pericolul ca societatea contestatoare să-şi înstrăineze patrimoniul, prejudiciind astfel bugetul de stat, cu încălcarea prezumţiei de „bună credinţă” a contribuabilului dar şi a obligaţiei de a proba cele reţinute în sarcina acestuia.
Se constată că, în speţă, nu au fost dovedite cumulativ condiţiile privind existenţa şi iminenţa „pericolului concret” privind sustragerea agentului economic de la plata obligaţiilor la bugetul general consolidat, sau prejudicierea bugetului prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, atât timp cât, „iminenţa pericolului concret” nu a fost justificată de către organul fiscal.
Curtea de Apel Oradea
Recurs. Anulare decizie de angajare a răspunderii solidare, emisă de organul fiscal
Judecătoria Vaslui
Admis capăt de cerere privind cote legale şi penalităţi - declaraţie formular Primărie - data recepţie
Curtea de Apel Bacău
ACŢIUNE ÎN ANULAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE CARE PRIVESC TAXE ŞI IMPOZITE. TERMEN DE SOLUŢIONARE. DEPĂŞIREA TERMENULUI. CONSECINŢE.
Curtea de Apel Bacău
Cerere creditor de a fi înscris în tabelul creditorilor cu un cuantum al creanţei mai mare decât cel declarat iniţial, motive ce rezultă din declaraţia de impunere a reprezentanţilor societăţii comerciale debitoare şi calcul aplicat la impozit clădir...
Curtea de Apel Oradea
Calitatea procesuală activă a reclamantului Partidul - invocarea vătămării exclusiv a unui interes legitim public