Admite apelul, schimbă în parte Sentinţa Judecătoriei Craiova în sensul că admite contestaţia la executare, anulează actele de executare, dispune întoarcerea executării silite.

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIE Nr.

Şedinţa publică de la

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Dragomir

Judecător Valentina Vasile

Grefier Marina Cristina Moraru

Pe rol soluţionarea apelului formulat de apelanţii-contestatori .................... împotriva sentinţei civile nr. .............. pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .............. în contradictoriu cu intimata ............, intimatul BEJ .................., intimatul ..........................., având ca obiect contestaţie la executare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului:

Constată că prin sentinţa civilă nr. ...................... Judecătoria Craiova a respins cererea formulată şi precizată de contestatorul ........................, în contradictoriu cu intimata ................... şi .......................... având ca obiect contestaţie la executare, ca neîntemeiată.

A admis cererea conexată formulată de contestatorul ......................... prin PRIMAR în contradictoriu cu intimata .................................. având ca obiect contestaţie la executare.

A anulat toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. .............../E/2017 al BEJ .................. împotriva contestatorului debitor ......................

Prin aceeaşi sentinţă a anulat în parte încheierea nr. ..................../16.08.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ................../215/2017, în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite faţă de contestatorul .......................

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că că potrivit dispoziţiilor art. 711 C. Proc. Civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Contestaţia la executare este mijlocul procedural prin care părţile sau terţele persoane vătămate prin executare, se pot plânge instanţei competente in scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale de executare.

Instanţa a reţinut că, potrivit art. 632 N. C. Proc. Civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. De asemenea, potrivit art. 632 alin. 2 N. C. Proc. Civ., constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

În speţă, contestatorul Statul Român prin reprezentant legal ......................... – ........................a solicitat admiterea contestaţiei la executare şi anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. ........................./D/2017 al BEJ ..................... reprezentate de somaţiile imobiliare referitoare la imobilele situate în Craiova str. Caracal, nr. 19, ap. 18 şi 21, jud. Dolj.

Instanţa a reţinut faptul că la data de 03.08.2017, creditoarea ........................a introdus pe rolul BEJ ......................... cererea de executare silită a titlurilor executorii reprezentate de contractele de credit nr. .................../16.10.2007, act adiţional nr. ........../16.03.2009 la convenţia de credit nr. ............/16.10.2007, nr. ................./09.10.2008 şi .................../21.12.2006, împreună cu contract de ipoteca autentificat de BNP ................... şi ................... sub nr. ................./16.10.2010, contractul de garanţie reală imobiliara autentificat de BNP ..................... şi ..................... sub nr. ................./09.10.2008 şi contractul de garanţie reală imobiliara autentificat de BNP ........................ şi ....................... sub nr......................../09.10.2008, toate încheiate între numitul defunct ................. şi S.C. ................... în vederea recuperării creanţei în cuantum de 511.528 euro de la debitoarele intimate ..................... (filele 2-3 vol. II).

Creanţa creditoarei  ........................., în cuantum total de ................... euro, este garantată cu ipoteca de rang I asupra imobilelor situate în Craiova ..................., jud. Dolj (în temeiul convenţiilor de garanţie reală imobiliară nr. .........../09.10.2008, ............../09.10.2008, ............./16.10.2007), pentru suma de ................ euro, pentru restul de .................... euro, creditoarea fiind chirografară.

Cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Craiova prin încheierea nr. .............../16.08.2017, pronunţată în dosarul nr. ........................../215/2017, sens în care a fost încuviinţată executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de  convenţia de credit nr. ..................../22.12.2006, convenţia de credit nr. .................../16.10.2007, act adiţional nr. .........../16.03.2009 la convenţia de credit nr............../16.10.2007, convenţia de credit nr. ................../09.10.2008, contract de garanţie reală imobiliară autentificat de BNP ................. şi ................... sub nr. ...................../16.10.2010, contractul de garanţie reală imobiliara autentificat de BNP ......................... şi ....................... sub nr. ................/09.10.2008 şi contractul de garanţie reală imobiliara autentificat de BNP ............... şi ................... sub nr.............../09.10.2008, cesionate.

Prin contractul de garanţie reală imobiliară autentificat de BNP .................. şi .............. sub nr. ................/16.10.2010 s-a constituit în favoarea S.C. ...................... S.A. un drept de ipotecă de rang I asupra imobilului situat în Craiova ............................, jud. Dolj; prin contractul de garanţie reală imobiliara autentificat de BNP .................... şi .................... sub nr. ..................../09.10.2008, s-a constituit în favoarea S.C. ........................ S.A. un drept de ipotecă de rang I asupra imobilului situat în Craiova str. ................. (fost nr. 19), ap. ..........., jud. Dolj; prin contractul de garanţie reală imobiliară autentificat de BNP ................. şi ................... sub nr.............../09.10.2008, s-a constituit în favoarea S.C. ................... S.A. un drept de ipotecă de rang II asupra imobilului situat în Craiova str. ................... (fost nr. 19), et. 6 ap. 18, jud. Dolj.

În continuare, instanţa a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 2533 alin. 2 C. Civ. din 2009, prescripţia nu curge nici contra moştenitorilor defunctului cât timp aceştia nu au acceptat moştenirea ori nu a fost numit un curator care să îi reprezinte, astfel încât până la data emiterii certificatului de vacanţă succesorală – 11.07.2012, termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită este suspendat de drept.

Pe aceeaşi linie a raţionamentului, instanţa reţine că la data de 15.03.2013 (fila 93, 94, 127 vol. II), Statul Român a procedat la înscrierea în CF a dreptului său de proprietate asupra moştenirii vacante, în temeiul certificatului de vacanţă succesorală nr. 51/2012. Instanţa a reţinut că prevederile O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii în proprietatea privată a statului şi Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului aprobate prin H.G. nr. 731/2007 reprezintă cadrul legal ce reglementează procedura de preluare şi valorificare a bunurilor trecute în proprietatea statului prin moştenire vacantă.  Potrivit art. 5 alin. 7 din norme, Pentru bunurile provenind din succesiuni vacante, titlul de proprietate al statului asupra acestora este certificatul de vacanţă succesorală emis de notarul public, care se transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti. Astfel, conform prevederilor art. 1 din norme, În condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, denumită în continuare ordonanţă, se valorifică următoarele bunuri, dacă prin legi speciale nu se dispune altfel: b) bunurile care provin din succesiuni vacante. Astfel, prin efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară asupra bunurilor preluate, statul roman a făcut opozabil erga omnes dreptul său de proprietate asupra bunurilor dobândite prin succesiune.

În orice caz, dreptul de a pretinde executarea silită nu a început să curgă mai devreme de data de 11.07.2012, data la care a fost eliberat certificatul de succesiune vacantă. Pe această linie de gândire, dreptul de a pretinde executarea silită s-ar fi prescris în termen de 3 ani, respectiv la data de 11.07.2015. Cu toate acestea, având în vedere că termenul de prescripţie este supus şi unor cazuri de întrerupere a cursului acestuia, instanţa urmează a verifica incidenţa acestora.

Instanţa a reţinut că Statul Român, prin …………….. Craiova – AJFP Dolj a procedat la declanşarea procedurii de valorificare a bunurilor immobile dobândire prin succesiune vacantă conform certificatului de succesiune vacantă nr. 51/2012, sens în care a fost întocmit un dosar de valorificare (filele 252-295 vol. III). Astfel, la data de 14.06.2014, s-a procedat la evaluarea bunuirlor immobile, conform raportului de evaluare aflat la dosar.

De asemenea, la data de 09.03.2015, Ministerul Finaţelor Publice prin DGRFP Craiova – AJFP Dolj a transmis o adresă către ………………. (filele 288-290), prin care o invita pe aceasta să îşi exprime opţiunea de cumpărare la preţul stabilit de comisia de evaluare, conform prevederilor legale. Ulterior, în urma corespondenţei purtate cu ……………..în calitate de creditor cesionar în drepturi al …………….. , Ministerul Finaţelor Publice prin DGRFP Craiova – AJFP Dolj a transmis un nou răspuns înregistrat sub nr. ……………../19.08.2015 (primit de intimate la data de 21.08.2015 – fila 12 vol. III), în sensul că aceasta respectat procedura legală prevăzută de O.G. nr. 14/2007 şi H.G. nr. 731/2007 pentru valorificarea bunurilor ce au intrat în proprietatea statului prin certificatul de vacanţă succesorală nr. 51/2012. Or, instanţa apreciază că actele de valorificare efectuate în cadrul dosarului de valorificare, precum şi corespondenţa purtată între părţi (adresele din 09.03.2015 şi 19.08.2015), reprezintă acte de recunoaştere a creanţei intimate creditoare, în conformitate cu prevederile art. 22 din H.G. nr. 731/2007, la care însăşi contestatoarea a făcut referire în cuprinsul corespondenţei menţionate. În drept, potrivit art. 2537 pct. 1 C. Civ. din 2009, prescripţia se întrerupe printr-un act voluntar de executare, sau prin recunoaşterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia. Aşadar, actele de valorificare efectuate de către contestatoare, dar şi adresele prin care aceasta recunoaşte dreptul de creanţă al intimate au întrerupt succesiv termenul de prescripţie a executării silite, ultimul act întrerupător fiind adresa nr. DJ9183/19.08.2015. Or, în această situaţie, un nou termen de prescripţie de 3 ani a început să curgă potrivit art. 2541 C. Civ. din 2009, de la data de 21.08.2015, împlinindu-se la data de 21.08.2015. Faţă de această împrejurare, cererea de executare silită formulată la data de 03.08.2017 apare ca fiind formulată în interiorul termenului de prescripţie de 3 ani, motiv pentru care acest motiv al contestaţiei la executare va fi respins.

În ceea ce priveşte litigiul care a făcut obiectul dosarului nr. 25818/215/2012 (contestaţie la executare), instanţa a reţinut deja prin încheierea de şedinţă de la termenul din data de 30.05.2018 (ce face parte integrantă din prezenta hotărâre), că nu există autoritate de lucru judecat între acest litigiu şi cel prezent, nefiind întrunită condiţia privind identitatea de obiect şi părţi. Or, nu se pot reţine susţinerile contestatoarei în sensul că după soluţionarea definitivă a litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. 25818/215/2012, intimata creditoare a stat în pasivitate, tocmai datorită soluţiei pronunţate în acel dosar, câtă vreme acel dosar a fost soluţionat pe cu totul alte considerente, respectiv faptul că statul român deţine calitatea de debitor, iar nu DGRFP Craiova sau AFP Dolj.

În privinţa apărărilor formulate de contestatoare cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare, instanţa a reţinut că acestea sunt neîntemeiate.

Instanţa reţine că potrivit art. 670 N. C. Proc. Civ., partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop.

De asemenea, potrivit art. 670 alin. 2 teza finală N. C. Proc. Civ., în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea prestată de aceştia.

Astfel, cu privire la prima critica inserata referitor la executarea silita declansata de ..................., apelanţii au precizat că au  aratat instanţei de judecata faptul ca, aceasta este inadmisibila ca urmare a lipsei titlului executoriu suspcetibil a fi dus la îndeplinire pe acesta cale.

In acest sens, a solicitat să se observe ca, potrivit art. 632 N.C.p.c., executarea silita poate fi pornita numai in temeiul unui titlu executoriu, or, in cauza, avand in vedere actele depuse de executorul judecătoresc, acte pe baza carora acesta a decis sa declanşeze executarea silita împotriva ......................., s-a constatat ca actele de executare sunt vădit nelegale, fiind emise in dispreţul total al legii, al normelor legale incidente, intrucat titlurile executorii invocate (fapt ce se poate observa din simpla lecturare a actelor de executare contestate)nu fac nicio referire la contractul de cesiune de creanţa încheiat intre .................. si ................... ci doar la convenţiile de credit si cele de garanţie imobiliara intervenite intre ................... si .........................De altfel, in ceea ce priveşte aceste convenţii de credit, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, Stabileşte ca (doar) contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii. Legea recunoaşte, deci, contractelor de credit încheiate cu instituţiile bancare aptitudinea de a fi titluri executorii dar, exclusiv, în privinţa raporturilor juridice dintre împrumutător şi împrumutat.

Apelanţii au arătat faptul că, scopul legiuitorului a fost acela de a menţine stabilitatea sistemului financiar- bancar şi de a asigura executarea cu celeritate a obligaţiilor asumate prin contractele de credit, în considerarea obiectului principal de activitate al instituţiilor bancare: creditarea. Astfel, contractele de credit işi păstrează caracterul de titluri executorii atâta vreme cât parte în contract este o instituţie bancară, producând, deci, efecte numai intre părţile contractante.In aces sens, sunt si dispoziţiile art. 1280 N.C.civ., care statueaza ca : “Contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel. .. “

Trecând peste acest fapt, apelanţii au solicitat ca instanţa de apel sa observe ca, asa cum rezulta din actul de executare silita reprezentat de “somaţia imobiliara” nr................/D/2017 emisa in 22.09.2017, titlurile executorii in baza carora s-a declanşat executarea silita sunt:

-Convenţia de credit nr..................

-Convenţia de credit nr..................

-Convenţia de credit nr. ................

-Contract de ipoteca nr. ................

-Contract de garanţie reala imobiliara nr........................

Apelanţii au menţionat că aceste acte juridice au fost invocate si in susţinerea cererii de încuviinţare a executării silite, cerere cu care Biroul Executorului Judecătoresc Moraru si Asociaţii, prin executor judecătoresc Budara Adriana, pentru ......................., a investit Judecătoria Craiova, in dosarul .................../215/2017., deci fara a se face referire la contractul de cesiune intervenit intre ......................... si ..................................

Analizând titlurile executorii in baza carora a fost declansata executarea silita, precum si certificatul de vacanta succesorala nr. 51 din ...................., apelanţii au solicitat să se observe ca, la categoria “Datorii” ale defunctului-debitor Sandu Cosmin au fost indicate, in ceea ce priveşte speţa supusa judecaţii :Convenţia de credit nr..................../22.12.2006,  Convenţia de credit nr..................../17.10.2007, Convenţia de credit nr. ................../09.10.2008, existând deci, diferente in ceea ce priveşte datele la care au fost încheiate convenţiile de credit, dar care au fost ignorate de judecătorul fondului preocupat doar de soluţionarea cu celeritate a cauzei.

Revenind la "titlurile executorii” invocate in cuprinsul actelor de executare si in cuprinsul hotărârii de încuviinţare a executării silite (pronunțate de Judecătoria Craiova), titluri in baza si pe baza carora a fost declansata executarea silita, apelanta a solicitat să se observe ca singura concluzie la care putea ajunge instanţa de fond, era aceea a nelegalitatii executării silite ; in lipsa invocării contractului de cesiune, contractele de credit si, respectiv, de garanţie reala imobiliara, încheiate de Sandu Cosmin si S.C. ........................., respectiv titlurile executorii in baza cărora a fost declanșată executarea silite de SC ............................... SRL, produceau efecte DOAR INTRE PĂRŢILE CONTRACTANTE (art.1280 N.C.p.c), respectiv .......................... si instituţia bancara.

 Pentru aceste motive, apelanţii au solicitat instanţei de apel, sa constate ca si încheierea data de Judecătoria Craiova cererii de incuviitare a executării silite declanşate de SC ............................ SRL, prin executor judecătoresc, este vădit nelegala, fiind data cu incalcarea dispoziţiilor art.666 ind.2 C.proc.civ. . Judecătorul investit cu soluţionarea cererii, a pronunţat soluţia admiterii tara a observa ca nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru o astfel de soluţie, in concret faptul ca executarea silita urmeaza sa fie declansata in lipsa unor titluri executorii valabile, adica in baza unor acte juridice intervenite intre alte parti - ..................... si ...........................- decat autorul cererii de executare silita -SC ........................... SRL.

Astfel, apelanţii au arătat că așa cum rezulta din considerentele încheierii pronunţate de Judecătoria Craiova in speţa, titlul ce se doreşte a se executa este reprezentat de convenţia de credit nr...................../21.12.2006, convenţia de credit nr....................../16.10.2007 (act adiţional nr............/16.03.2009), convenţia de credit nr. ................../09.10.2008, contract de ipoteca nr. ...................../16.10.2010 si contract de garanţie reala imobiliara nr.................../09.10.2008 constatând ca executarea silita se solicita in temeiul unui titlu executoriu fara a observa, insa, ca nu exista “identitate” intre partea care are calitatea de creditor in convenţiile de credit depuse si partea care solicita punerea in executare silita a acestor acte juridice.

S-a menţionat că toate aceste argumente, precum si dovezile prezentate in susţinerea lor (actele de executare si hotararea de încuviinţare a executării silite aflandu-se la dosarul cauzei) au fost ignorate de judecătorul fondului care, având in vedere contractul de cesiune de creanţa prezentat (doar) acesteia - deci fara a fi invocat( asa cum a aratat mai sus, in actele de executare sau in hotararea de încuviinţare a executării silite)- in faza judecaţii la fond, a atribuit SC .......................... SRL calitatea de creditor, in mod greşit, dar mai ales nelegal. Astfel, in legătură cu acest fapt, avand in vedere faptul ca parata in cauza, nu se incadreaza in categoria “’’instituţiilor de credit “, fiind o entitate care desfășoară activitatea de recuperare creanţe, acesteia ii sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr.52/2016.

Au mai arătat că potrivit art. 951 începând cu data de 1 ianuarie 2017 vor putea să desfăşoare activitatea de recuperare creanţe doar entităţile înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor...Or, in cauza, parata nu a făcut dovada înregistrării la Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor iar din verificarea listei afişate pe site-ul acestei instituţii, a rezultat ca SC ........................ SRL nu figurează printre acestea.

Apelanţii au învederat instanţei de judecata, un aspect care poate fi important pentru soluţionarea cauzei si anume, acela ca, in aceasta lista, apare o alta societate care, iniţial, a reprezentat parata in legătură cu autoritatea fiscala, respectiv SC ....................... SRL, de altfel, primele demersuri care au fost efectuate de ...................... SRL, respectiv corespondenta purtata intre aceasta societate si autoritatea fiscala (Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generala a Finanţelor Publice Craiova si/sau Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj), nu au fost efectuate direct de către aceasta, ci printr-un reprezentant respectiv, prin intermediul SC .......................... SRL cu sediul in Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 246 C, et.11 si 12, sect 1, Bucureşti. Din verificarea documentelor depuse ulterior sesizării instanţei de judecata, respectiv a documentelor depuse anexat publicaţiilor de vânzare a bunurilor imobile,date cu privire la aceasta societate au fost indicate in cuprinsul raportului avand ca obiect evaluarea acestor bunuri imobile, SC .................................SRL in calitate de „beneficiar al lucrării”.

Au mai menţionat apelanţii că avand in vedere ca executarea silita a fost declansata la cererea SC ..................... SRL, aceasta fiind parte in contractul de cesiune încheiat cu ........................... S.A., indicarea societăţii indicate la paragraful anterior apare ca nejustificata, dar faptul ca aceasta este indicata in calitate de beneficiara al lucrării (expertiza avand ca obiect evaluarea imobilelor deţinute de Statul Roman - prin Ministerul Finanţelor Publice, urmare a vacantei succesorale constatatere prin certificatul 51/2012 ), nu poate fi o simpla eroare, impunându-se lămurirea acestui aspect si a consecinţelor juridice rezultate din aceasta.

Revenind, apelanţii au arătat ca aspecte aratate mai sus si care, erau esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei au fost ignorate de instanţa de judecata care nu a făcut nici o referire la dispoziţiile legale enunţate mai sus, nu a întreprins nici o măsură, verificare cu privire la îndeplinirea condiţiilor in care o entitate care desfasoara activitatea de recuperare credite , categorie in care se încadra parata din cauza, putea sa desfasoare astfel de „acţiuni” pe teritoriul tarii noastre. In cazul in care, avand in vedere contractul de cesiune de creanţa depus direct la instanţa de fond - nefiind , deci, invocat nici in cuprinsul actelor de executare sau al hotaririi de încuviinţare al executării silite -precum si calitatea „speciala ” pe care o deţinea parata fiind o firma de recuperare credite si nu o instituţie de credit, instanţa de fond ar fi analizat actul normativ indicat mai sus si ar fi constatat incidenţa in cauza a art. 95 ind. 1, lipsind dovada înregistrării la ANPC a acestei societăţi, soluţia ar fi fost contrara celei pronunţate in cauza.

Chiar si trecând peste aceasta grava greşeala de judecata, apelanţii au solicitat să se observe că, in soluţionarea cauzei, respectiv “contestaţie la executare”, judecătorul fondului a omis sa se preocupe de verificarea legalităţii executării silite, in sensul de a stabili daca, in cauza, au fost sau nu îndeplinite condiţiile cerute pentru declanşarea si derularea procedurii de executare silita. Mai mult, a decis, in mod nejustificat, faptul ca se impune înlăturarea argumentele prin prisma carora am aratat si încercat sa demonstram ca executarea silita este nelegala si ca urmare a neindeplinirii condiţiilor cerute de lege pentru ca, o creanţa sa fie pusa in executare respectiv condiţiile ca aceasta sa fie certa, lichida si exigibila. Apelanta a menţionat că a încercat sa demonstreze intrucat, in cadrul acestei “demonstraţii ” a solicitat sprijinul instanţei de judecata, in sensul de a obliga partea care deţinea documentele necesare - Banca Transilvania - pentru a evidenţia nelegalitatea executării silite si, daca iniţial, aceasta măsură a fost încuviinţata de Judecătoria Craiova care a dispus efectuarea unei adrese in acest sens, ulterior, deşi răspunsul era incomplete si in totala neconcordanta cu cele dispuse, a decis ca nu mai este nevoie de demersuri pentru obligarea emitentului adresei la completarea acesteia.

Apelanţii au menţionat că in cauza, a aratat faptul ca, potrivit art. 663 N.C.p.c., executarea silita nu se poate face decât daca creanţa este certa lichida si exigibila, or, in cauza, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, impunandu-se constatarea nelegalitatii (inadmisibilitatii) executării silite.

Astfel, in opina apelantei creanţa solicitata a fi îndeplinită pe cale de executare silita, nu era/este certa, lichida si exigibila iar in susţinerea acestei concluzii a precizat următoarele :

 - titlurile executorii indicate in cauza sunt convenţiile de credit intervenite intre Sandu Cosmin si ................. Romania S.A astfel ca obligaţiile de plata rezultate in acestea privesc aceste parti, exclusiv;contractul de cesiune intervenit intre SC ..........................SRL si ......................... nu a fost prezentat si indicat in cuprinsul actelor de executare, astfel ca obligaţia de plata indicata in cuprinsul acestui act iuridic(indiferent de calificarea ca “titlu executoriu” sau nu, in raport de autoritatea fiscala), nu numai ca nu a fost “opusa”, Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice;

-in actele de executare si încheierea emise de executorul judecătoresc este indicata o suma exprimata in lei, fara a fi prezentate date din care sa rezulte felul in care executorul judecătoresc a stabilit catimea acesteia; consideram ca o asemenea “demonstraţie” , respectiv indicarea modalităţii in care creanţa a fost determinate , precum si componentele sale (dobanzi/maiorari, comisioane) a fost determinate era absolute necesara avand in vedere ca :

- titlurile executorii invocate, respectiv convenţia de credit nr................./21.12.2006, convenţia de credit nr................/16.10.2007 (act adiţional nr..................../16.03.2009), convenţia de credit nr. .................../09.10.2008, contract de ipoteca nr. ................./16.10.2010 intervenite intre defunctul ........................ si ........................ SA., reglementau obligaţii de plata, lunar, a unor sume in EURO;

- in parte, contractele au fost executate si, deci, ratele prevăzute in cuprinsul convenţiilor de credit au fost achitate in întreaga perioada cuprinsa intre data încheierii ( data intrării in vigoare), si pana la data la care a intervenit decesul debitorului. A apreciat apelanta că in cauza, in situaţia in care judecătorul fondului ar fi trecut peste excepţiile absolute, dirimante invocate de noi, si ar fi apreciat ca se impune soluţionarea pe fond a cauzei, ar fi avut obligaţia de a stărui la lămurirea aspectului legat de incertitudinea invocata cu privire la catimea creanţei, inclusiv prin dispunerea unei expertize contabile cu acest obiectiv.

De asemenea, apelanţii au arătat că in cuprinsul somaţiei imobiliare si a încheierii privind cheltuielile de executare, nu sunt indicate date din care sa rezulte modalitatea in care a fost determinata catimea sumei de .................. lei, solicitata a fi achitata, executorul judecătoresc multumindu-se a insera aceste “cifre”, fara o justificare legala.

De asemenea s-a mai arătat că mai mult decât atat, având in vedere cerinţa imperativa a textului de lege indicat mai sus, respective, cerinţa ca creanţa sa fie exigibila , precum si faptul ca, nefiind parte in cadrul convenţiilor de credit, nu deţinem documnete din care sa rezulta ca, creanţa solicitat este ajunsa la scadenta sau ca debitorul a fost decăzut din beneficial termenului de plata, datele fiind imperios necesare si pentru stabilirea datei de la care incepe sa curgă termenul pentru executarea silita, am solicitat instanţei de judecata sa dispună efectuarea unei adrese către instituția bancară cea preluat arhiva ........................, prin care sa solicite dovada (in copie certificata pentru conformitate cu orginalul)declararii scadentei anticipate a creditului (in cazul celor trei convenţii de credit invocate), precum si dovada comunicării către debitor sau a reprezentanţilor săi, aceasta proba a fost încuviințată la termenul din data de ....................

Apelanţii au arătat că a considerat si consideră in continuare aceste demers ca fiind unul obligatoriu pentru justa soluţionare a cauzei întrucât, in lipsa notificării si a dovezii de comunicare a acestora - cu privire la fiecare din cele 3 convenţii de credit intervenite intre .................. si S.C. ......................... S.A. - nu se poate aprecia ca sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 663 C.proc.civ..

In acelaşi timp, apelanţii au solicitat să se observe ca, asa cum rezulta din convenţiile de credit indicate ca fiind titluri executorii in cadrul procedurii de executare silita, la secţiunea 8) „ Scadenta anticipata”, la pctul 8.1) s-a stabilit ca In cazul in care se iveşte vreuna din situaţiile următoare, atunci, in orice moment Banca va avea dreptul, pe baza unei notificări transmise împrumutatului si Garantului, sa declare soldul creditului ca fiind scadent anticipat ....a) împrumutatul nu isi îndeplineşte obligaţia de plata a Sumei principale, a dobânzilor sau a oricăror alte costuri datorate .. „

In aceste condiţii, a solicitat să se observe că, in cauza, in lipsa notificării si a dovezii de comunicare a acestora - cu privire la fiecare din cele 3 convenţii de credit intervenite intre ....................... si S.C. .................... nu se poate aprecia ca sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 663 C.proc.civ.,: in lipsa “notificării ” transmise debitorului - obligaţie rezultata din textul de lege indicat mai sus, dar si din art. 8 al fiecăruia din cele 3 contracte de credit - nu se poate aprecia ca , creanţa este “exigibila”, neexistand dovada înştiinţării debitorului asupra scadentei, a cuantumului exact al creanţei si a decăderii din beneficiul termenului de plata.

Apelanţii au precizat că adresele transmise de societatea bancara ce a preluat activele SC ........................... SA., urmare a celor dispuse de instanţa de fond, din care rezulta doar faptul ca in convenţiile de credit a fost declarata scadenta anticipata la data de ....................., nu pot face, INSA, dovada emiterii “notificării” si, mai mult, dovada comunicării acesteia debitorului (sau a succesorilor lui), ci doar a datei la care s-a declarat scadenta anticipate, fapt ce trebuia sa determine instanţa de judecata sa dispună efectuarea unei noi adrese prin care sa solicite comunicarea documentelor solicitate, asa cum, de altfel, a si solicitat si cum a fost consemnat in încheierea de şedinţa din data de ........................ cu toate acestea, revenind la măsură dispusa iniţial, instanţa de judecata a apreciat ca datele comunicate de Banca Transilvania sunt suficiente si a trecut la soluţionarea, pe fond.

Apelanţii au solicitat să se observe, in ceea ce priveşte critica adresata de autoritatea fiscala executării silite, in susţinerea argumentului nelegalitatii acesteia, întemeiata pe dispoziţiile art. 632 si art. 663 N.C. proc.civ., 632, judecătorul fondului s-a mulţumit a face cercetări doar cu privire la calitatea de “creditor” al intimatei-parate, calitate pe care i-a atribut-o in baza contractului de cesiune care nici măcar nu a fost invocat si deci avut in vedere de executorul judecătoresc la declanşarea si derularea executării silite (nefiind indicat de acesta in cuprinsul actelor emise in procedura), fara a se preocupa de analiza îndeplinirii condiţiilor expres cerute de legea speciala -O.G.nr. 52/2016 - pentru ca o enitate care nu se incadreaza in categoria “instituţiilor de credit”trebuia sa le respecte pentru a putea derula activitatea de recuperare creanţe in Romania.

Apelanţii au menţionat că a ignorat susţinerile si dovezile certe din care rezulta nelegalitatea executării silite , ca urmare a neindeplinirii condiţiilor ca, creanţa sa fie certa, lichida si exigibila, dovada fiind faptul ca, in întreaga motivare, nu se regăseşte nici o reţinere cu privire la aceste aspecte esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei, motiv pentru care, inca o data, susţinem nelegalitatea soluţiei judecătorului fondului şi o alta grava greşeala de judecata a instanţei de fond este cea rezultatnd din modul in care a soluţionat excepţia invocate de apelanta-contestatoare cu privitre la prescripţia executării silite declanşate de SC ......................... SRL, prin executor judecătoresc. De altfel, având in vedere cele reţinute de judecătorul fondului, soluţionarea acestei excepţii s-a realizat doar prin prisma celor susţinute de intimate-parata, dovada fiind aceea ca, paragrafe întregi din motivarea întâmpinării cu privire la aceasta excepţie, se regăseşte in motivarea hotărârii. Faptul ca argumentele inserate de judecătorul fondului nu sunt rezultatul propriei cercetări se regăsesc si in faptul ca, deşi in motovare au fost prezentate reţineri corecte, concluzia a fost aceea a respectării termenului de prescripţie . Pentru edificare, apelanţii au solicitat să se observe că la fila 10(alin.ultim), judecătorul fondului precizează ca “... or, instanţa de judecata apreciaza ca actele de valorificare efectuate in cadrul dosarului de valorificare, precum si corespondenta purtata intre parti - adresele din ............... si ....................)... au întrerupt succesiv termenul de prescripţie, or, in cauza, avand in vedere ca adresa comunicata de ....................., rezulta ca declararea scadentei anticipate a creditului a avut loc la 19.10.2011, termenul de prescripţie de 3 ani s-a împlinit la 19.10.2014, astfel ca “actele de recunoaştere” erau făcute in afara termenului de prescripţie care nu mai putea fi interupt nici macar succesiv.

In susţinerea excepţiei prescripţiei executării silite declanşate de SC ............................SRL, apelanta a solicitat să se aibă in vedere următoarele argumente: în temeiul art. 6 alin. (4) din noul Cod civil, prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit şi prin urmare, tuturor convenţiilor de credit intervenite intre ....................... si ..................... (încheiate in perioada 2006-2008), le erau aplicabile dispoziţiile privind prescripţia executării silite din Decretul nr. 167/1958 .Conform art. 6 din acest act normativ, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani. De altfel, şi dispoziţiile art. 706 din Noul Cod de procedură civilă (cel care reglementează prescripţia dreptului de a cere executarea silită după acel moment) statuează acelaşi termen. Prin urmare, reglementarea aplicabilă in ceea ce priveşte termenul in cadrul căruia se poate cere executarea silita nu prezintă o importanţă esenţială, deoarece ambele dispoziţii stabilesc aceleaşi reguli relevante.

S-a mai arătat că daca in aceasta materie, normele legale având acelaşi obiect de reglementare si care s-au succedat in timp sunt intr-un perfect acord, in ceea ce priveşte momentul de la care începe să curgă de la acest termen , adică data când se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silită (art.7)..”, in cazul contractelor de credit cu executare succesiva, soluţia a fost consacrata de practica instanţelor judecătoreşti, practica ce este constanta in a aprecia ca termenul de prescripţie in cadrul caruia societăţile bancare pot solicita executarea silita se calculează de la data declarării scadentei anticipate a creditului.

Astfel, apelanţii au arătat că chiar daca art. 12 din Decretul 167/1958 stabileşte că în cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită (asa cum este cazul convenţiei de credit care prevede obligaţia plaţii unor rate lunare), declararea scadenţei anticipate schimbă regula curgerii separate a unui termen de prescripţie pentru fiecare rată în parte doar pentru viitor, nu şi pentru trecut. Mai exact, fiind declarata scadenţa anticipată, creditoarea nu mai poate pretinde aplicarea acestei reguli pentru viitor, în sensul în care o rată scadentă peste cinci ani este considerată scadentă imediat, termenul de prescripţie începând şi el să curgă imediat. în condiţiile în care a pretins întreaga sumă datorată în temeiul contractului, rezultă că debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului, la iniţiativa creditoarei, acest aspect are însă drept consecinţă faptul că şi termenul de prescripţie pentru a cere executarea silită a început să curgă tot atunci, creditoarea neputând să pretindă că mai curg termene separate pentru fiecare rată contractuală (exigibilă în viitor) în parte.

Apelanţii au precizat că in speţa, termenul pentru rambursarea sumelor obţinute in baza contractelor de credit încheiate cu ........................ si ............................. era de 30 de ani de la data intrării in vigoare a acestora (data semnării). Decesul lui Sandu Cosmin a intervenit la data de 24.11.2010, situaţie in care a incetat si plata ratelor lunare contractate de acesta cu SC ................................... S.A, pe cale de consecinţa, încetarea plaţii ratelor aferente creditelor contractate de acesta a intervenit anterior împlinirii termenului pentru care aceste acte juridice au fost încheiate (30 de ani de la data intrării in vigoare, data semnării - conform sect.13 “Alte clauze”, partea finala), instituţia de credit fiind in drept, potrivit art. 8 “Scadenta anticipata”(din cadrul fiecărei convenţii de credit) sa declare creditele ca fiind scadente anticipat.

Cu privire la acest aspect, apelanţii au arătat că trebuie să precizeze că, in lipsa notificării debitorului defunctul ............................) cu privire declararea ca fiind scadente anticipat creditele contractate, faptul ca societatea bancara (in cazul in care am ignora dovezile rezultate din comunicarea transmisa de Banca Transilvania si a datelor rezultate din notificările transmise de .............................S.A. la care se face referire in cuprinsul hotărârii apelate si referitor la care ne vom referi mai jos) a procedat conform prevederilor contractuale ale art. 8, declarând scadende anticipat creditele contractate in baza convenţiilor nr. .............../21.12.2006, nr. ..................../16.10.2007 (act adiţional nr.........../16.03.2009) si nr. ...................../09.10.2008 rezulta, pe de o parte, din aceea ca, la data de 23.03.2012, instituţia bancare a solicitat executarea silita prin intermediul executorului judecătoresc ............................

Apelanţii au precizat că prin comunicările din data de 19.09.2012 înregistrate la AFP Craiova sub nr................../20.09.2012, ..............20.09.2012, ................./20.09.2012 si .................../20.09.2012, Biroul Executorului Judecătoresc ................... a comunicat către Administraţia Finanţelor Publice Craiova :

- Somaţia ............, procesul verbal de situaţie încheiat la 18.09.2012 pentru imobilul situat in Craiova, str. ........................... si procesul verbal privind cheltuielile de executare încheiat la 19.09.2012, prin care se stabileau în sarcina DGFP Dolj obligaţia de a plăti suma de ........................ Euro, plus dobânzi, penalitati si 22.430 lei cheltuieli de executare silita către creditoarea SC ................. SA

-Somaţia 756, procesul verbal de situaţie încheiat la 18.09.2012 pentru imobilul situat in Craiova, str. ..................... si procesul verbal privind cheltuielile de executare încheiat la 19.09.2012, prin care se stabileau în sarcina DGFP Dolj obligaţia de a plăti suma de ................. Euro, plus dobânzi, penalitati si ............... lei cheltuieli de executare silita către creditoarea SC .................... SA;

-Somaţia 757 procesul verbal de situaţie încheiat la 18.09.2012 pentru imobilul situat in Craiova, str. ................... si procesul verbal privind cheltuielile de executare încheiat la 19.09.2012, prin care se stabileau în sarcina DGFP Dolj obligaţia de a plăti suma de ................. Euro, plus dobânzi, penalitati si 12.194 lei cheltuieli de executare silita către creditoarea SC .................. SA si

- Somaţia .............., procesul verbal de situaţie încheiat la 18.09.2012 pentru imobilul situat in Craiova, str. ..................... si procesul verbal privind cheltuielile de executare 'încheiat la .................. prin care se stabileau în sarcina debitoarei DGFP Dolj obligaţia de a plăti suma de .................. Euro, plus dobânzi, penalitati si 20.505 lei cheltuieli de executare silita către creditoarea SC ....................... SA.

S-a menţionat că, contestaţia la executare formulata de ..................... in numele propriu, in numele si pentru .........................., a fost admisa de Judecătoria Craiova (dosar 25818/215/2012)si, pe cale de consecinţa, au fost anulate ca fiind nelegale actele de executare emise in dosarele de executare silita formate la cererea SC ................. SA., de către BEJ ..................... Apelul formulat de SC ................... SA a fost, de asemenea, respins prin Decizia civila nr. ............/2013 a Tribunalului Dolj .

Apelanţii au precizat că avand in vedere motivele care au determinat soluţiile pronunţate (la fond si, respectiv, apel) in dosarul indicat mai sus, in perioada cuprinsa intre data de 23.03.2012 (data la care a investit executorul judecătoresc Ionilete Raol cu cea dintâi cererea de executare silita) si data emiterii si comunicării somaţiilor imobiliare emise in dosarul ........../D/2017, societatea bancara nu a mai efectuat niciun demers pentru a declanşa executarea silita in baza convenţiilor de credit si de garanţie încheiate cu Sandu Cosmin.

S-a menţionat că in cadrul litigiilor declanşate ulterior intre Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, in nume propriu, în numele si pentru Direcţia Generala a Finanţelor Publice Craiova, in numele si pentru Ministerul Finanţelor Publice, chemat in judecata in calitate de reprezentant al Statului Roman, s-a stabilit ca data declarării scadentei anticipate a creditului a fost 19.10.2011 (asa cum rezulta din adresa transmisa de .................... dar fara fi depuse la dosarul cauzei, efectiv, notificările si dovazile de comunicare către debitor si/sau moştenitorii sai), 20/10.2011 -asa cum rezulta din cuprinsul hotărârii judecătoreşti apelate in care se face vorbire despre existenta notificărilor nr. ............./20.10.2011 si nr. ................/20.10.2011 emise de ..................... S.A. si comunicate de către instituţia bancara, dar fara a fi communicate părţilor din dosar.

In aceste condiţii, apelanţii au solicitat să se observe ca executarea silita declansata de .............................., prin executor judecătoresc, s-a realizat in afara termenului de prescripţie de 3 ani reglementat de art. 6 din Decretul nr. 167/1958 (dispoziţii preluate întocmai de prevederile art. 706 N.C.proc.civ.), motiv pentru care, înlăturând întreaga pledoarie prezentata de judecătorul fondului care, preluând motivaţia intimatei-parate-, încearcă sa schimbe regula in ceea ce priveşte data de la care începe sa curgă acest termen, apelanta solicitând să se constate ca se impunea soluţia admiterii excepţiei, admiterea contestaţiei la executare si, pe cale de consecinţa, anularea actelor de executare silita .

Solicitarea înlăturării reţinerilor prezentate de judecătorul fondului care, in mod absolut nelegal si fara temei susţine ca "... in orice caz, dreptul de a pretinde executarea silita nu a început sa curgă mai devreme de data de 11.07.2012.... data la care a fost eliberat certificatul de moştenitor .... “ apelanta a solicitat ca instanţa de apel sa observe ca nu exista niciun argument pertinent, concludent si mai ales bazat pe un temei de drept care sa permită judecătorul fondului o asemenea concluzie.

In acest sens, apelanţii au precizat că aşa cum a arătat mai sus, in practica judecătoreasca s-a stabilit fara echivoc, faptul ca data de la care începe sa curgă termenul de 3anipentru executarea silita indiferent de actul normative care reglementează aceste termen, adica art. 6 din Decretul nr. 167/1958, art. 706 N.C.proc.civ.), acest termen începe sa curgă de la data declarării scadentei anticipate a creditului - 19.10.2011/20.10.2011).

In acelaşi timp, apelanţii au solicitat să se observe ca, in cauza, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2533 C.civ. invocate de de aceasta, in susţinerea argumentului suspendării cursului prescripţiei incepute la data de 19.10.2011/20.10.2011, text de lege care prevede ca “..Prescripţia nu curge contra creditorilor defunctului în privinţa creanţelor pe care aceştia le au asupra moştenirii cât timp aceasta nu a fost acceptată de către succesibili ori, în lipsa acceptării, cât timp nu a fost numit un curator care să îi reprezinte... întrucât aceste dispoziţii legale nu erau in vigoare la data decesului defunctului ..................... (24.11.2010); or, avand in vedere textul de lege, obiectul de sau de reglementare, acesta nu poate fi invocat decât in legătură cu evenimentul “decesului” întrucât in funcţie de producerea sau nu a acestui eveniment, creditorii pot invoca suspendarea termenului de prescriptiie, iar in cauza, acest eveniment s-a produs la data de 24.11.2010, data la care textul de lege invocat nu era in vigoare fiind, deci, inaplicabil in cauza.

In acelaşi timp, apelanţii au solicitat să se observe că, in ceea ce priveşte “moştenirea”, art. 91 din Legea nr. 71/2011 stabileşte ca "... moştenirile deschise înainte de intrarea in vigoare a Codului Civil (noul) sunt supuse legii existente la data deschiderii moştenirii.. “. Potrivit dispoziţiilor art.984 C.civ. (1865) momentul deschiderii moştenirii este momentul decesului acestuia. Pe cale de consecinţa, avand in vedere data decesului lui Sandu Cosmin, respectiv 24.11.2010, regulile privind succesiunea si, in ceea ce interesează speţa, succesiunea vacanta sunt cele reglementate de Codul civ. 1865. De asemenea, apelanta a solicitat să se observe ca sunt incidente prevederile art. 1884 C.civ.1865, in conformitate cu care : “Prescripţia curge atat in folosul, cat si contra unei succesiuni vacante, chiar si daca n-are curator, si chiar in timpul termenelor de trei luni pentru facerea inventarului si de 40 de zile pentru deliberare.. “ .Este, deci, evident ca legiuitorul a exclus cazul moştenirii vacante de la incidenţa vreunui caz de suspendare pe perioada vacantei acesteia. In acelaşi timp, calitatea de unic moştenitor a statului asupra succesiunii vacante s-a născut, potrivit prevederilor art. 680 coroborat cu art.724 , de drept, de la data exprimariii de către erezi a renunţării la succesiune, insa dreptul de proprietate se naşte in patrimoniul statului de la data deschiderii succesiunii, respectiv data decesului. Astfel, odata cu ultima declaraţie de renunţare la moştenire (04.01.2011), s-a stabilit calitatea de moştenitor a Statului Roman, ceea ce determina consecinţa ca orice pretinsa sau eventuala cauza de suspendare a încetat la acea data, ca si cum nu ar fi existat iar, in ceea ce priveşte dreptul de proprietate acesta s-a născut de la data deschiderii succesiunii (data decesului) potrivit art. 26 din Legea nr. 7/1996(in forma in vigoare la data de 04.01.2011 - data ultimei declaraţii de renunţare la succesiune). Textul de lege statueaza ca ’’dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara înscrierea in cartea funciara, când provin din succesiune, accesiune, vanzare silita si uzucapiune..”. De asemenea, apelanta a solicitat să se observe ca nu prezintă interes pentru justa soluţionare a cauzei nici data la care s-au realizat formalităţile de publicitate imobiliara, respectiv data intabulăriidreptului de proprietate a Statului Roman -15.03.2013 - întrucât , asa cu s-a stabilit in jurisprudenta (Tribunalul Suprem, Dec.nr. 422/1982)” certificatul de vacanta succesorala si hotararea judecătoreasca au caracter declarativ, nu constitutiv, dobândirea operanad din momentul deschiderii succesiunii (momentul decesului)”. Aşadar, succesiunea devine vacanta de la data deschiderii, rezultând, asa cum am aratat mai sus, ca, deşi calitatea de moştenitor a Statului Roman se stabilieste de la data exprimării renunţărilor la mostenire(04.01.2011), dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor moştenirii si preluarea datoriilor acesteia se face de la data deschiderii succesiunii (24.11.2010).

Pe cale de consecinţa, apelanţii au solicitat să se înlăture reţinerea instanţei de fond in sensul ca “... in orice caz, dreptul de a pretinde executarea .. nu a început sa curgă mai devreme de 11.07.2012 .. ”, întrucât, asa cum a aratat mai sus, aceasta reţinere este lipsita de fundament juridic; la acea data fusese deja declansata prima (încercare) procedura de executare silita - prin intermediul executorului judecătoresc .................. - contestaţia la executare fiind admisa de instanţele de judecata, definitiv (dea latfel, chiar daca am lua in considerare si aceasta data-asa cum in mod nelegal a susţinut judecătorul fondului -, executarea silita ar fi prescrisa întrucât nici actele de valorificare efectuate de ...................Dolj si nici corespondenta purtata cu o instituţie bancara care , la data emiterii corespondentei, nu mai exista, nu pot fi calificate drept acte de recunoaştere a datoriei si, deci, nu pot întrerupe termenul de prescripţie, avand in vedere ca data declanşării executării silite de către SC .................. SRL este .....................).

Apelanţii au învederat că faptul ca, deşi avea cunoştinţa de toate informaţiile indicate mai sus, societatea bancara a ales sa ramana in pasivitate si sa nu efectueze niciun alt demers pentru executarea obligaţiilor de plata rezultate din convenţiile de credit după acesta data(19.09.2012) si pana la data preluării de către SC ................... (25.07.2014), ulterior preluării, parata făcându-se “ vinovata” de aceeaşi atitudine pana la data 22.09.2017(data la care au fost emise actele de executare atacate in prezentul dosar), a determinat declanşarea executării silite in afara termenului de trei ani reglementat de actul normativ in vigoare la data încheierii conventiilor (Decretul .........../1958), impunandu-se, deci, anularea actelor de executare nelegale, a încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silita, ca urmare a constatării împlinirii termenului de prescripţie.

In speţa, nu este incident niciun caz de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei, apelanta solicitând să se observe ca, din actele depuse de organul fiscal care a realizat procedura de valorificare nu rezulta in niciun moment ca ar recunoaşte existenta obligaţie de plata invocate de pârâtă.

De asemenea, apelanţii au învederat că nu exista acte voluntare prin care Statul Roman sa confirme existenta vreunei datorii către societatea parata sau prin care sa isi manifeste disponibilitatea de achitare a acestora, din contra, refuzul organului fiscal de a achita sumele pe care, in mod nelegal, le solicita intimate-parata reprezintă motivul formulării contestaţie la executare si, de asemenea, motivul promovării cailor de atac legale îndreptate împotriva executării silite declanşate de SC ........................... SRL.

Apelanţii au mai arătat că actele întreprinse de Statul Roman in cadru procedurii de valorificare - niciuna nefiind adresata SC ......................... SRL - nu pot fi apreciate ca acte de recunoaştere, odata ce au fost efectuate in temeiul unor prevederi legale, carora legiuitorul nu a înţeles sa le dea o astfel de interpretare, cu atat mai mult cu cat, in cadrul acestora, nu s-au făcut acte voluntare de plata către acesta, dimpotrivă.

Prin Decizia 404/2013, înalta Curte de Castie si Justiţie a statuat ca în cazul în care recunoaşterea datoriei este voluntară, neîndoielnică, pură şi simplă, nefiind afectată de nicio condiţie sau rezervă din partea autorului ei, ea este de natură să producă efectul întreruptiv al cursului prescripţiei dreptului material la acţiune, în conformitate cu prevederile art. 16 lit. a) din Decretul nr. 167/1958 (art. 2538 NCC),  or, in cauza, asa cum a aratat apelanta, adresa despre care se face vorbire in cuprinsul hotărârii judecătoreşti a fost transmisa de AJFP Dolj, VOLKSBANK Romania S.A, in îndeplinirea demersurilor cerute de procedura de valorificare reglementata de HG. Nr. 731/2007, republicata, si O.G. nr. 14/2007 iar cealalta adresa la care se face referire in cuprinsul hotărârii judecătoreşti - nr. 9183/21.08.2015, a fost adresata unei societăţi care nu este parte in dosar (Asset Protofolio Services Romania) si conţine răspunsuri punctuale cu privire la solicitările adresate de aceasta, fara a putea constitui in vreun fel o “recunoaştere” a creanţei deţinute de ........................... SRL.

Pe cale de consecinţa, apelanta a solicitat să se constate ca întreaga motivare a judecătorului fondului in susţinerea soluţiei respingerii excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silita este lipsita de fundament juridic, astfel ca se impune a fi inlaturata, constatandu-se deci, ca soluţia din dispozitiv este nesusținută, lipsita de temei legal.

Apelanţii au învederat că au depus la dosarul cauzei, practica judecătoreasca relevanta pentru cauza supusa soluţionării Judecătoriei Craiova, respectiv sentinţa nr. .................../29.11.2017, ramasa definitiva pronunţata de Judecătoria Bals (ramasa definitiva prin respingerea apelului formulat de SC ............................ SRL , de către Tribunalul Olt, prin Decizia nr. ............/04.05.2018), soluţie pronunţata intr-o cauza strâns legata de prezenta, fiind vorba de executarea silita pronita in baza aceloraşi titulri executorii, de către aceeaşi societate, prin intermediul aceluiaşi executor judecătoresc. Astfel, in dosarul .................../184/2017, dosar avand ca obiect contestaţia la executare promovata de SC EU ROG EN ETIC SRL împotriva executării silite declanşate de SC ...................SRL prin BEJ Moraru si Asociaţii,a fost pronunţata sentinţa nr. ................/29.11.2017 (menţinută de instanţa de apel) a fost de admitere a contestaţiei la executare, anularea actelor de executare ca urmare a constatării prescrierii dreptului de a obţine executarea silita.

Apelanţii au menţionat că contestaţia la executare a fost formulata împotriva actelor de executare emise in dosarul nr. 266/0/2017, respectiv Somaţia imobiliara din data de 25.08.2017 prin care s-a pornit executarea silita împotriva SC ............................SRL pentru suma de .................... lei, asupra bunului imobil dobândit de aceasta de la Statul Roman-prin Ministerul Finanţelor Publice - domeniul Privat prin DGRFP Craiova in urma licitaţiei organizate de acesta , in temeiul HG nr. 731/2007.

S-a mai arătat că in soluţionarea acestei cauze, analizand excepţia prescripţiei cu prioritate fata de celelate critici aduse executării silite de către constestatoare, judecătorul fondului a constatat ca”... la data de 19.10.2011 s-a declarat scadenta anticipata a creditului de către creditorul iniţial, ca niciuna din probele aflate la dosar nu reiese ca ulterior acestei date ar fi intervenit vreo cauza de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei, împrejurări in care instanţa retine ca termenulde prescripţie de 3 ani s-a împlinit la data de 19.10.2014 ”, acestei date ar fi intervenit vreo cauza de întrerupere a fost declarat scadent anticipat SC ..................... SRL ”.

Apelanţii au învederat că executarea silita declansata de SC ..................... SRL, prin intermediul executorului judecătoresc Moraru &Asociatii, a fost anulata ca fiind prescrisa, deja, printr-o hotarare judecătoreasca definitiva la data la care Judecătoria Craiova nu încheiase, încă dezbaterile pe fond, deci pana la luarea dosarului in pronunţare, astfel ca, in opinia noastra, având in vedere stransa legătură intre cele doua cauze, ar fi fost necesar sa procedeze la cercetarea spetei si prin prisma celor reţinute si statuate, in mod definitiv, de Judecătoria Bals si, respectiv, Tribunalul Olt.

Au mai solicitat apelanţii să se observe că, tot in mod nelegal, judecătorul fondului a omis un alt element essential pentru justa soluţionare a cauzei, aspecte care, in cazul in care ar fi fost avute in vedere de acesta, ar fi putut determina o soluţie contrara celei din dispozitiv. Astfel, nelegalitatea actelor de executare rezulta si din redactarea defectuoasa a acestora; din cuprinsul acestora, nu rezulta cu certitudine ce se “urmăreşte” a se realiza de către executorul judecătoresc in legătură cu cele doua imobile, nu rezulta cu claritate cărei masuri de executare silita urmeaza a fi supuse acestea. Astfel, apelanta a solicitat să se observe ca primul alineat inserat in paq.2 a somaţiei imobiliare, nu are “corespondent” pe pagina anterioara.

Apelanţii au precizat că actele de executare silita reprezentate de “somaţiile imobiliare” se refera la imobile care nu sunt indicate in cuprinsul “Certificatului de vacanta succesorala”, bunuri asupra carora, in condiţii de legalitate in ceea ce priveşte titularul dreptului de a cere punerea in executare a titlurilor executorii care, in acelaşi timp, instituiau ipoteca legala asupra acestor bunuri, putea fi executate silit, respectiv :imobilul situat in mun. Craiova, str. Caracal, nr. 19, jud. Poli, zona A, compus din: apartamentul nr. 18 situat la etajul 6, si apartamentul duplex nr. 21

Apelanţii au solicitat să se observe ca, potrivit „Certificatului de Vacantă Succesorală” nr. 51/2012 emis de BNP “Consens” in urma decesului Sandu Cosmin, Statul Roman- prin Ministerul Finanţelor Publice - a fost numit moştenitor al succesiunii “dobândind” in aceasta calitate(in ceea ce priveşte prezentul litigiul) bunurile imobile, exclusiv, constând in :imobilul situat in mun. Craiova, .................., zona A, compus din : apartamentul nr. 18 situat la etajul 6, si apartamentul duplex nr. 21.

S-a învederat că toate aceste susţineri reprezintă tot atâtea argumente care demonstrează, nelegalitatea executării silite declanşate de executorul judecătoresc, la cererea si in numele SC ...................... SRL, care ar fi trebuit a fi analizate de judecătorul fondului .

In ceea ce priveşte “încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nr................./D/2017”, apelanţii au solicitat să se constate ca suma reprezentând “onorariu executor judecătoresc”, depăşeşte limitele onorariilor maximale prevăzute in Ordinului ............/C/2012 al Ministerului Justiţiei. Astfel, potrivit art. 1 din Ordinului 2561/C/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 (text de lege avut in vedere de judecătorul fondului ) privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti :“ 3.Executări indirecte (urmărirea mobiliară şi imobiliară a creanţelor)d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite...”. Un calcul matematic simplu ne ajuta sa aflam catimea onorariului maxim care putea fi perceput de executorul judecătoresc , respectiv suma de ................... lei, fata de suma ................... lei solicitata de acesta prin încheierea emisa in data de 22.09.2017.

Apelanţii au menţionat că textul de lege avut in vedere de judecătorul fondului a fost modificat, iar baza de raportare este una “necunoscuta” apelantei- contestatoare, intrucat in niciunul din actele de executare silita nu se face vorbire despre creanţa de .................... EURO

Pe cale de consecinţa, pentru toate aceste motive, apelanţii au solicitat să se observe ca, executarea silita declansata de SC .............................., prin executor judecătoresc, este vădit nelegala , fiind realizata cu incalcarea dispoziţiilor art. 663 NC.proc.civ, art.632 N.C.p.c, in afara termenului de prescripţie de 3 ani reglementat de art. 6 din Decretul nr. 167/1958 (dispoziţii preluate întocmai de prevederile art. 706 N.C.proc.civ.) motiv pentru care a solicitat să se constate nelegalitatea soluţiei pronunţate de judecătorul fondului care, in ciuda tututor argumentelor prezentate, a decis ca se impune respingerea contestaţiei la executare.

Cererea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 466, art. 476-478 NC.pr.civ.

La dosarul cauzei intimata ................... SRL a depus întâmpinare solicitând:

-Admiterea excepţiei tardivităţii apelului formulat de ............ împotriva Sentinţei nr. ................./13.06.2018 pronunţată de Judecătoria Craiova în data de 13 iunie 2018 ("Apelul") şi anularea Apelului ca fiind formulat peste termenul legal imperativ prevăzut de lege;

-Admiterea excepţiei inadmisibilităţii Apelului, întrucât Apelanta-Contestatoare formulează, pentru prima dată în apel, motive noi de contestaţie la executare;

-Pe fond, respingerea apelului ca neîntemeiat, cu consecinţa menţinerii ca fiind temeinică şi legală a Sentinţei nr. 6631/13.06.2018 pronunţată de Judecătoria Craiova în data de 13 iunie 2018 ("Sentinţa Apelată");

În motivare a arătat că Apelanta-Contestatoare critică Sentinţa Apelată însă, în realitate, formulează prin intermediul apelului, omisso medio, noi motive de nelegalitate a executării silite din Dosarul de Executare, respectiv:

-Executarea silită ar fi nelegală întrucât Rabon nu ar fi invocat, odată cu titlurile executorii reprezentate de contractele de credit, şi contractul de cesiune de creanţă;

-Execuatera silită ar fi nelegală întrucât Rabon nu ar fi făcut dovada înregistrării la Autoritatea Naţională Pentru Protecţia consumatorilor (ANPC), invocând Apelanta- Contestatoare dispoziţiile O.U.G. nr. 52/2016;

-Sentinţa Apelată ar fi netemeinică şi nelegală întrucât prima instanţă nu ar fi administrat proba cu expertiza contrabilă în vederea lămuririi certitudinii, lichidităţii şi exigibilităţii creanţei reclamate de Rabon.

Intimata a precizat că în plus faţă de inadmisibilitatea formulării unor motive noi de nelegalitate a executării silite prin calea de atac, Apelanta-Contestatoare se foloseşte în fata instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare si dovezi decât cele invocate în fata primei instanţe.

Având în vedere temeiurile de fapt şi de drept învederate, intimata a precizat că Tribunalul este rugat să constate inadmisibilitatea Apelului din două considerente:

- în primul rând, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, precum şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii se poate face numai (n.n.) contestaţie la executare, fiind unicul mijloc procedural prevăzut de lege pentru a deduce judecăţii neregularităţi privind această etapă a procesului civil, şi

- în al doilea rând, subsidiar celui dintâi, obiectul apelului este hotărârea instanţei de fond, în limitele efectului devolutiv determinate atât de ceea ce s-a apelat, dar mai ales de ceea ce s-a suspus judecăţii în primă instanţă, sens în care părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare si dovezi decât cele invocate la prima instanţă şi nici nu pot schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată

Intimata ...................a precizat că are calitatea de titular al creanţei cedate şi implicit, calitate procesuală, în mod temeinic şi legal, prima instanţă a stabilit că Rabon are calitatea de titular al dreptului de creanţă şi, implicit, calitate procesuală, decurgând din contractul de cesiune de creanţă cu privire la un portofoliu de creanţe din data de 25.07.2014 autentificat sub nr. ............../25.07.2014 de SNP ................. şi ..................... ("Contractul de Cesiune de Creanţă").

A menţionat că ..................... Cedată transmisă de la Volksbank la Rabon împotriva debitorului ...................... şi, ulterior, împotriva dobânditorului moştenirii vacante, Statul Român şi are calitate procesuală, aspecte de drept material şi procesual probate prin faptul că a produs judecăţii, în primă instanţă, Contractul de Cesiune de Creanţă, prin urmare, conform art. 1566 şi urm. din Codul Civil, ca efect al Contractului de Cesiune de Creanţă, ................. a dobândit a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată; şi b) drepturile de garanţie si toate celelalte accesorii ale creanţei cedate, iar în raport de art. 32 şi art. 36 C. proc. civ., are calitate procesuală.

Sentinţa Apelată este temeinică şi legală, iar apărările Apelantei-Contestatoare neîntemeiate şi se impun a fi înlăturate pentru considerentele analizate în continuare.

A menţionat că în primul rând, actul juridic care face dovada privind transmiterea creanţei deţinute de Volksbank împotriva debitorului (defunct) .............. este Contractul de Cesiune de Creanţă, teza Apelantei-Contestatoare fiind nefondată conform art. 1566 şi urm. C. civ. şi art. 32 şi art. 36 C. proc. Civ şi în al doilea rând, este nerelevant faptul că ............... nu este parte în contractele de credit şi contractele de ipotecă, câtă vreme creanţa, împreună cu a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată; şi b) drepturile de garanţie şi toate celelalte accesorii ale creanţei cedate a fost transmisă, prin act autentic notarial de la cedentul ................. la subscrisa, creditor cesionar.

S-a precizat că Ceea ce este esenţial este că dreptul de creanţă a fost transmis, iar titularul său actual poate să exercite toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată, inclusiv dreptul de a recurge la executarea silită în vederea realizării dreptului prevăzut ori recunoscut în titlul executoriu.

Intimata ............... a menţionat că  titularul ipotecilor constituite asupra imobilelor în vederea garantării dreptului de creanţă dobândit prin intermediul cesiunii de creanţă, iar ipotecile au fost conservate prin menţinerea înscrierii lor, în favoarea ..............., în cartea funciară a imobilelor în discuţie. A învederat că potrivit Codului civil, cesiunea de creanţă produce efecte faţă de terţi, fiind efectuate formalităţile de publicitate în chiar cartea funciară a imobilelor dobândite de contestator şi având în vedere îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, în condiţiile legii, contestatorul nu poate invoca inopozabilitatea efectelor cesiunii de creanţă ori lipsa calităţii Rabon în privinţa drepturilor a căror protecţie o cere.

Intimata Rabon a precizat că este titulara unei creanţe executorii, Atât contractul de credit, cât şi contractul de ipotecă sunt, potrivit legii titluri executorii. Subliniem în acest sens, dispoziţiile art. 120 din O.U.G nr. 99/2006, precum şi art. 2431 C. civ., art. art. 52 (1) din Lege nr. 93 din 8. apr. 2009 privind instituţiile financiare nebancare, art. 1772 C. civ. 1864 coroborat cu art. 66 din Legea notarilor publici şi activităţii notariale nr. 36/1995, Decizia nr. 60 din 18 septembrie 2017 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, în interpretarea art. 2431 C. civ. care conferă caracterul executoriu al contractelor de credit şi contractelor de ipotecă.

A mai menţionat intimata că deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, constatată de titlurile executorii reprezentate de contractele de ipotecă şi contractele de credit, creanţa pe care o deţine împotriva Apelantei-Contestatoare este de .................. EURO, reprezentând valoarea a creanţei decurgând din Convenţia de credit nr. ............../16.10.2007, Contractul de ipotecă autentificat de BNP ............... şi ................. sub nr. ............... din 16 octombrie 20107; Convenţia de credit nr. 165720/09.10.2008, Contractul de garanţie reală imobiliară autentificat de BNP ...............şi ................... sub nr. ............ din data de 9 octombrie 2008 şi Contractul de garanţie reală imobiliară autentificat de BNP .................. şi ................. sub nr. ............ din data de 9 octombrie 2008 şi Convenţia de credit nr. ................/21.12.2006.

Totodată intimata ................. a învederat că dreptul de a obţine executarea silită nu s-a prescris, cursul prescripţiei cursul prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a început să curgă efectiv la data de ..................... (până la această dată fiind suspendat moştenirea nefiind acceptată), întrucât la această dată a fost emis certificatul de vacanţă succesorală şi calitatea de debitor, de titular de drepturi şi obligaţii a statului român putea să fie efectiv cunoscută numai de la această dată, cum de altfel în mod temeinic şi legal a reţinut prima instanţă prin Sentinţa Apelată.

De asemenea, în mod temeinic şi legal, prima instanţă a reţinut faptul că, de la data când a început efectiv să curgă, cursul prescripţiei a fost supus unor cauze de întrerupere şi de suspendare, ceea ce face ca apărările Apelantei-Contestatoare privind împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită la data la care subscrisa a demarat executarea silită să fie vădi nefondate şi neîntemeiate.

A subliniat câteva chestiuni relevante pentru soluţionarea cauzei care au rezultat din probele administrate şi dezbaterile ce au avut loc în primă instanţă:

-Adresele de recunoaştere a datoriei din 12.03.2015 şi 21.08.2015 reprezintă acte de renunţare la efectele prescripţiei, în condiţiile art. ...........-art.2508 Cod civil;

-De la data formulării cererii de executare silită din 22.03.2012 începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani (ce s-ar fi împlinit la data de 22.03.2015) care, conform adreselor de recunoaştere a datoriei din 12.03.2015 şi 21.08.2015 a fost întrerupt;

-începând cu data de 12.03.2015, respectiv 21.08.2015 începe să curgă un nou termen de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită ce s-a împlinit la data de 12.03.2018, respectiv 21.08.2018;

-Caracterul de recunoaştere a datoriei al adreselor şi efectul lor întreruptiv de prescripţie sunt întărite de aceea că, dacă opţiunea de cumpărare ar fi fost acceptată potrivit art. 22 alin. (3) din HG 731/2007, atunci ar fi operat o compensare ceea ce conduce la concluzia că:

se admite existenţa unor datorii reciproce, deci se recunoaşte datoria faţă de subscrisa şi

oferta este echivalentul unei adjudecări în contul creanţei, ceea ce, de asemenea, egalează cu recunoaşterea de datorie cu efect întreruptiv

-Cererea de executare silită din iulie 2017 este, în condiţiile de mai sus, formulată în termenul de prescripţie, iar contestaţia la executare se impune a fi respinsă ca neîntemeiată şi nefondată.

-Cursul prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a început să curgă efectiv la data de 11.07.2012;

-Adresele de recunoaştere a datoriei emise de Statul român din 12.03.2015 şi 21.08.2015 au fost efectuate în interiorul termenului de prescripţie de 3 ani şi au ca efect întreruperea cursului prescripţiei şi începerea unui nou termen de 3 ani;

-recunoaşterea din 12.03.2018 întrerupe termenul de 3 ani început la data de 11.07.2012 şi face să curgă un nou termen de 3 ani ce s-a împlinit la 12.03.2018;

- cererea de executare silită din iulie 2017 este formulată în interiorul termenului de prescripţie, excepţia fiind nefondată şi neîntemeiată.

Intimata Rabon a precizat că legea aplicabilă prescripţiei executării silite din prezenta cauză este Codul de procedură civilă 1865 şi Codul Civil ce a intrat în vigoare în 01.10.2011, întrucât dreptul de a obţine executarea silită s-a născut la data de 11.07.2012 aşa cum în mod temeinic şi legal a reţinut şi prima instanţă prin Sentinţa Apelată.

S-a mai arătat că Sentinţa Apelată este temeinică şi legală, iar Apelul formulat de Apelanta- Contestatoare vădit neîntemeiat, raţionamentul primei instanţe fiind confirmat de raţionamentul Tribunalului Olt din hotărârea din 23.04.2018 pronunţată în dosarul nr. ................/63/2017* conform căreia până la data de 11.07.2012 termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune nu a început să curgă, întrucât a fost suspendat, or, având în vedere această interpretare, cursul prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a fost, de asemenea, suspendat până la 11.07.2012.

 De asemenea intimata a mai arătat că termenul a început să curgă la data de 11.07.2012, momentul la care Statul Român a dobândit calitatea de debitor potrivit titlului de proprietate reprezentat de Certificatul de vacanţă succesorală nr. ............./11.07.2012 şi aceste argumente se coroborează cu susţinerile subscrisei potrivit cărora până la data la care a fost cunoscut dobânditorul moştenirii vacante, termenul de prescripţie nu putea să curgă, fiind suspendat, întrucât creditorul nu avea împotriva cui să acţioneze, moştenirea fiind fără titular până la 11.07.2012 (art. 4051 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. 1865 coroborat cu art. 2533 C. civ. 2011), or, acest moment este momentul emiterii certificatului de vacanţă succesorală - 11.07.2012, când Statul Român dobândeşte calitatea de titular de drepturi şi obligaţii decurgând din moştenirea vacantă, calitatea ce nu putea fi, până la această dată, cunoscută sau deţinută de vreo persoană.

Intimata a arătat că în raport de actele dosarului, rezultă următoarele repere factúrale, respectiv termenul de prescripţie a început să curgă la data de 11.07.2012, excepţia prescripţiei fiind, în aceste condiţii, neîntemeiată, întrucât:- termenul de prescripţie de 3 ani este întrerupt la data de 12.03.2015 şi, mai apoi, la data de 21.08.2015, termenul s-ar fi împlinit la data de 12.03.2018, respectiv 21.08.2018, iar cererea de executare silită din iulie 2017 a fost formulată în termen.

De asemenea intimata ................... a menţionat că aşa cum în mod temeinic şi legal a reţinut prima instanţă prin Sentinţa Apelată (pagina 10 para. 2 din Sentinţa Apelată), cursul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a titlurilor executorii este întrerupt între 19.10.2011-11.07.2012/nu începe să curgă până la data de 11.07.2012, fiind incidenţă cauza de suspendare prevăzută de art. 4051 (1) a) C. proc. civ. 1865 coroborat cu art. 2533 C. civ. 2011. A învederat faptul că debitorul Sandu Cosmin a decedat la data de 24.11.2010, astfel cum rezultă din extrasul din registrul de deces pentru uzul oficial nr. 127844/22.03.2012 eliberat de SPCEP Craiova, iar moştenirea acestuia nu a fost acceptată de niciunul dintre succesibilii acestuia, ceea ce a determinat ca moştenirea să devină vacantă. Certificatul de vacantă succesorală a fost emise pe numele Statului Român abia la data de 11.07.2012.

Totodată a precizat că instanţa este rugată să constate faptul că potrivit art. 2533 C. civ., cauza de suspendare a subzistat până la momentul la care este emis Certificatul de vacanţă succesorală -11.07.2012, acesta fiind momentul de la care debitorul subscrisei era cunoscut si moştenirea vacantă are un titular - deci creditorul se poate adresa organului de executare/instantei în vederea realizării dreptului recunoscut prin titlurile executorii, până la 11.07.2012 neavând împotriva cui să exercite/să reclame acest drept.

S-a menţionat faptul că aşa cum rezultă din Sentinţa Apelată, prima instanţă a administrat proba cu înscrisuri, inclusiv cu cele cuprinse în dosarul de valorificare (paginile 9-11 din Sentinţa Apelată). Din aceste din urmă înscrisuri rezultă următoarele:

-prin adresa nr. DJ ................/09.03.2015 şi comunicată sub nr. ................./12.03.2015, Statul Român a notificat cedentul ................ S.A. despre dobândirea, în pasivul moştenirii vacante, a creanţelor garantate în favoarea ................ S.A. şi despre posibilitatea de a cumpăra bunul, conform de O.G. nr. 14/2007 şi art. 22 din HG nr. 731/2007:

-actul din data de 12.03.2015 este un veritabil act de recunoaştere, conform art. 2538 C. civ. şi art. 4052 lin. (1) lit. a) C. proc. civ 1865, efectul practic al exercitării opţiunii de cumpărare fiind, dacă creditorul şi-ar fi manifestat consimţământul în acest sens, compensarea (deci se recunoaşte existenţa unor datorii reciproce).

-statul român face autorului intimatei o ofertă de stingere a datoriei prin compensare, ofertă care, fără putere de tăgadă, este un act expres de recunoaştere a datoriei pe care statul român o are faţă de .......................... SA.

- aşadar, din data de 12.03.2015 termenul de prescripţie a executării silite a fost întrerupt, pentru întâia dată, si a început să curgă un nou termen de 3 ani, care s-ar împlini la data de 12.03.2018 - cererea de executare siltă din iulie 2017 este formulată în termen.

-prin adresa nr. ............../11.08.2015, ......................... SRL formulează cerere de repunere în termen, motivat de schimbarea creditorului ca urmare a cesiunii de creanţă (adresa iniţială comunicându-se către cedent, deşi cesiunea avusese loc cu aproximativ un an în urmă şi erau îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară);

-admiţând cererea de repunere în termen, Statul Român răspunde subscrisei prin adresa nr. DJ .............../19.08.2015 şi comunicată sub nr. .............../21.08.2015, notificând de această dată societatea ............... S.R.L. despre dobândirea, în pasivul moştenirii vacante, a creanţelor garantate în favoarea ................, şi despre posibilitatea de a exercita dreptul de opţiune prevăzut de O.G. 14/2007 şi HG 731/2007. Prin acest act, statul român face o a doua recunoaştere expresă a datoriei.

Intimata a precizat că astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, termenul de prescripţie de 3 ani care a început să curgă, aşa cum am arătat, la data de 11.07.2012 (şi care s-ar fi împlinit în ambele cazuri la data de 11.07.2015) este întrerupt la data de 12.03.2015 (incidenţa cazului de întrerupere fiind în interiorul termenului). Un nou termen de 3 ani începe să curgă la această din urmă dată, termen care s-ar fi împlinit la data de 12.03.2018. Or, în aceste condiţii, cererea de executare silită din anul 2017 este formulată în termen.

In consecinţă, intimata a solicitat ca Tribunalul să constate caracterul nefondat şi neîntemeiat la Apelului şi în privinţa modului în care prima instanţă a soluţionat excepţia prescripţiei şi să menţină Sentinţa Apelată ca fiind temeinică şi legală şi sub acest aspect.

De asemenea intimata ................. a  învederat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile actelor normative privind protecţia consumatorilor, invocarea incidenţei dispoziţiilor O.U.G. nr. 52/2016 pentru întâia oară, ca motiv de contestaţie la executare, în calea de atac, este inadmisibilă şi tardivă şi in al doilea rând, în subsidiar, O.U.G. privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile nu se aplică şi titlurilor executorii invocate de subscrisa în speţă, întrucât acestea au fost încheiate şi au încetat cu mult anterior intrării în vigoare a actului normativ invocat de Apelanta-Contestatoare, or, Tribunalul este rugat să constate că motivul de apel este, în subsidiar, nefondat, legea materială neputând retroactiva.

Intimata a arătat că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, or, la data încheierii contractelor de credit (2006-2008) şi chiar la data încheierii contractului de cesiune de creanţă (2014) .U.G. 52/2016 nu era în vigoare, iar părţile nu pot fi supuse efectelor unor acte normative viitoare, pe care nu le-ar fi putut avea în vedere la data manifestării acordului de voinţe.

Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 622 şi urm. C. proc. civ., art. 638, art. 639, art. 280, art. 821, art. 413, art. 712 şi urm., art. 813 şi urm., art. 819 şi urm. C. proc. civ., art. 2343 - art. 2346, art. 2360-art. 2361 Cod civil, art. şi celelalte dispoziţii procedurale şi de drept material invocate în prezentele note scrise, art. 1138 -art. 1139 C. civ

Apelanţii-contestatorii au depus note de şedinţă cu privire la întâmpinarea depusă de intimata RABON.

De asemenea la dosarul cauzei apelanţii-contestatori şi intimata .................. au depus concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel şi în raport de dispoziţiile legale incidente tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Tribunalul reţine că între numitul Sandu Cosmin  în calitate de împrumutat și ........................ s-a încheiat contractul de credit nr.................../22.12.2006, prin care  banca i-a acordat un credit în valoare de ................. Euro pentru o perioada de 360 luni, care a fost garantat cu ipotecă de rang 1 asupra imobilul teren situat în Craiova,strada ...................,în suprafață de ................ mp.

De asemenea între aceleași părți anterior menționate,tribunalul constată că a mai fost încheiată convenția de credit  nr..................../16.10.2007, prin care  .........................i-a acordat împrumutatului ................... un credit în valoare de ............. Euro pentru o perioada de 360 luni,iar pentru garantarea creditului în aceiași zi s-a încheiat  și un contract de garanție reală imobiliară autentificat sub nr............../16.10.2007 prin constituirea unei ipoteci de rang 1 asupra imobilului situat în Craiova,....................... (fost strada Caracal nr.19),etaj 6 ,apartament nr.18 ,județul Dolj ,imobil proprietatea garantului ipotecar ...............,identificat cu număr cadastral provizoriu .........../18 intabulat în cartea funciară 55689 a localității Craiova,contract de credit modificat prin  actul adițional nr.........../16.09.2009.

Totodată, între  ..............  în calitate de împrumutat și .............. SA, a fost încheiat și contractul de credit nr................/09.10.2008, prin care  banca i-a acordat un credit în valoare de ............ Euro pentru o perioada de 360 luni.Pentru garantarea creditului în aceiași zi s-a încheiat și  contractul de garanție reală imobiliară autentificat sub nr............../09.10.2008 prin constituirea unei ipoteci de rang 2 asupra imobilului situat în Craiova,strada ……………..(fost ……….. nr.19),etaj 6 ,apartament nr.......... ,județul Dolj,identificat cu număr cadastral provizoriu ........../18 intabulat în cartea funciară .......... a localității Craiova,precum și  contractul de garanție reală imobiliară autentificat sub nr............/09.10.2008 prin constituirea unei ipoteci de rang 1 asupra imobilului situat în Craiova,strada strada ……….(fost strada ……… nr.19),apartament nr. 21,județul Dolj,identificat cu număr cadastral provizoriu 13491/21 intabulat în cartea funciară 55692 a localității Craiova,ambele imobile fiind proprietatea garantului ipotecar ...............

Tribunalul mai reține că banca .............. SA-creditorul inițial a formulat în martie 2012 cereri de executare în baza titlurilor executorii ,iar prin sentința nr. .........../14.12.2012 pronunțată de judecătoria Craiova în dosarul nr............/215/2012 a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarele .......... Dolj și ........... Craiova și s-au anulat actele de executare întocmite în dosarele de executare silită nr.1/........./2012,nr.2/....../2012,nr.3/......./2012  și nr.4 /ex/2012  ale BEJ ............. .....,hotărâre care a rămas definitivă prin Decizia Civilă nr.........../02.04.2013 a Tribunalului-Dolj.

Prin contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. ........../25.07.2014 între banca ............ SA în calitate de cedent și intimata SC .............. SRL în calitate de cesionar, această parte din urmă menționată a dobândit creanțele cedentei decurgând din contractele de credit nr. ........./21.12.2006, nr. .........../16.10.2007, nr. .........../09.10.2008,împotriva debitorului .........., cesiune de creanță nr. ........../25.07.2014 care a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare-fila 53 vol 3 dosar fond nr. ............/215/2017.

Tribunalul mai constată că debitorul Sandu Cosmin a decedat la data de 24.11.2010, iar conform certificatului de vacanță succesorală nr. 51/11.07.2012 eliberat de .............., Statul Român a dobândit calitate de moștenitor ca urmare a renunțării tuturor moștenitorilor legali existenți. Conform aceluiași act notarial, în masa succesorală a defunctului se aflau la data deschiderii succesiunii mai multe imobilele printre care se numără - apartamentul cu 3 dormitoare și living, Craiova, Str ........... 6, identificat cu nr. cadastral provizoriu .........../18, înscris în Cartea Funciară nr. ............. a loc. Craiova; - apartamentul duplex-Craiova, ..............A, ap 21, identificat cu nr. cadastral provizoriu .............../21 şi înscris în Cartea Funciară nr. ........... a loc. Craiova, imobile ce erau grevate de sarcini în favoarea SC .................. SA. De asemenea, în aceeași masă succesorală se aflau menționate și datoriile defunctului decurgând din contractele de credit mai sus arătate.

Așa cum s-a statuat constant în practica judecătorească, caracterul de titlu executoriu recunoscut prin OUG nr.99/2006 contractelor de credit bancare este transmis odată cu cesiunea creanței născute din acel contract de credit,chiar și ÎCCJ în decizia nr. 3/2014 a statuat în sensul că, caracterul executoriu este asociat cu creanța, iar nu cu înscrisul ca atare și, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanța însăși a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialității nu se constituie într-un aspect de drept procesual, ci a devenit o calitate a creanței, care se transmite prin cesiune,motiv pentru care nu pot fi primite criticile apelanților-contestatori privitor la lipsa unor  titluri executoriu valabile, faptul că intimata SC ............... SRL  nu are calitatea de creditor  și că prin contractul de cesiune nu se transferă caracterul de titlu executoriu al contractului de credit.

Potrivit înscrisului existent la fila 210 vol.3 dosar fond nr.........../215/2017,tribunalul constată că la data de 19.10.2011 a fost declarată scadența anticipată a contractelor de credit nr. .........../21.12.2006,nr. .........../16.10.2007, nr. ........../09.10.2008,  împotriva debitorului defunct ........... ,iar banca ............. SA a notificat declararea scadenței anticipate a acestor contracte de credit mai sus arătate, pe numele moștenitorilor defunctului Sandu Cosmin la adresa ultimului domiciliu al acestuia (filele .........,225 și 233 vol. 3 dosar fond nr............../215/2017) ,așa încât instanța de apel reține că  momentul declarării scadenței anticipate a contractelor de credit de mai sus,adică 19.10.2011 marchează data de la care s-a născut în favoarea creditorului iniţial banca .................... SA,precum şi a creditorului cesionar subsecvent- intimata ................. SRL , dreptul de a obţine executarea silită a întregii creanţe rezultate din convenţiile de credit de mai sus întrucât conform convenţilor de credit, Banca avea dreptul să declare soldul creditului ca fiind scadent anticipat şi rambursabil imediat anticipat (condiţiile generale ale convenţiei – secţiunea "definiţii" şi pct. 8. 1. din condiţiile generale),adică în speță, data declarării scadenței anticipate a convențiilor de credit de mai sus fiind ulterioară intrării în vigoare a N.C.CIVIL (1 octombrie 2011).

Tribunalul reține că în speță moștenirea legală de pe urma numitului ................ este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii,adică la data decesului -24.11.2010 deci de vechiul Cod civil aspect reglementat de art.91 din legea 71/2011, dar  și în privința prescripției există reglementări în sensul că prescripțiile extinctive începute și împlinite sub imperiul reglementării anterioare nu sunt supuse dispoziților legii noi,art.6 alin.4 C.CIVIL și art.201 din legea nr.71/2011 stabilesc că și prescripțiile extinctive începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse în întregime dispozițiilor legale care le-au insituit. Prin urmare,legea aplicabilă prescripției extinctive sub toate aspectele (început,termen,suspendare,întrerupere,repunere în termen) este legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă,reglementări distincte de cele aplicabile moștenirii,având un obiect diferit.Or în speță,executarea silită  a creanţei decurgând din convenţiile de credit nr.............../21.12.2006,nr. .............../16.10.2007 și nr. ............/09.10.2008 este guvernată de Noul Cod de procedură civilă,ținând seama de data de  03.08.2017 când s-a înregistrat la executorul judecătoresc BEJ .................... cererea de executare silită  formulată de intimata ...................... SRL şi raportat la dispozițiile art. 24, art. 25 alin. 1 C. proc. civ.,iar legea aplicabilă prescripției extinctive sub toate aspectele (început,termen,suspendare,întrerupere,repunere în termen) este legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă, respectiv N.C.CIVIL așa cum corect a reținut și instanța de fond. 

Întrucât executarea silită vizează un drept de creanţă conform art. 706 alin. 1 C. proc. civ. termenul de prescripţie este de 3 ani.

Conform art. 708 alin. 1 C. proc. civ., cursul prescripţiei se suspendă în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de a obţine obligarea pârâtului. Susţinerile intimatei ..................... SRL conform cărora nu şi-a putut exercita dreptul de a obţine obligarea succesorilor debitorului, decât după emiterea certificatului de vacanţă succesorală nr. 51/11. 07. 2012 și că prescripţia nu curge contra creditorilor defunctului cât timp moştenirea nu a fost acceptată de succesibili ori, în lipsa acceptării, nu a fost numit un curator special care să îi reprezinte, potrivit dispozițiilor art. 2533 din Noul Cod civil, în mod corect au fost apreciate întemeiate de prima instanță.În acest sens,tribunalul reține că de la data declarării scadenței anticipate a convențiilor de credit nr............../21.12.2006,nr............../16.10.2007,nr. ............./09.10.2008  care este 19.10.2011 și față de dispozițiile  art. 2533 din Noul Cod civil aplicabil speţei,până la emiterea certificatului de vacanță succesorală care este data de 11.07.2012, cursul prescripției a fost suspendat,iar începând cu data de 11.07.2012 prescripția și-a reluat cursul.

Aceasta înseamnă că începând de la data de 11.07.2012 când a fost eliberat certificatul de vacanță succesorală a început să curgă termenul de prescripție de 3 ani  care s-a împlinit în cauză la data de 11.07.2015.

Cu privire la susţinerile apelanților conform cărora termenul de prescripţie nu a fost întrerupt prin actele de valorificare efectuate de AJFP Dolj și nici prin adresa DGRFP Craiova-AJFP Dolj emisă la data de 09.03.2015 către ............... SA,tribunalul le apreciază întemeiate, cu motivarea  că din cuprinsul acestora nu rezultă că DGRFP-AJFP ar recunoaşte existenţa obligaţiei de plată și nici nu s-ar fi efectuat de bună voie vreo plată, adresa a fost realizată în temeiul unor prevederi legale speciale,pentru respectarea procedurii conform HG nr.731/2007 privind  aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OG 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului.Prin adresa emisă la 09.03.2015, DGRFP -AJFP Dolj  a informat creditorul inițial-cedentul .............. SA cu privire la posibilitatea de a-și exprima opțiunea de cumpărare -fila 14 vol.3 dosar fond nr.12............./215/2017,situație în care nu ne aflăm în prezența unei recunoașteri a datoriei statului față de creditorul inițial,așa încât prescripția nu a fost întreruptă prin actele de valorificare a  imobilelor și nici  prin  adresa sus menționată  cum în mod greșit a reținut prima instanță.

Astfel fiind,tribunalul constată că cererea de executarea silită formulată la data de 03.08.2017 de către intimata .............. SRL în baza celor 3 convenţii de credit nr............/21.12.2006, nr. .........../30.11.2006, nr. .........../16.10.2007, nr. .........../09.10.2008,actului adițional nr......./16.09.2009 și contractelor de garanţie reală imobiliară,este afectată de împlinirea termenului prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, adică cerere de executare este formulată, cu mult timp după împlinirea termenului de prescripţie, termen care se împlinse  la data de 11.07.2015, ceea ce înseamnă că actele de executare care s-au întocmit de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr............/D/2017 al BEJ Moraru şi Asociaţii sunt unele nelegale, impunându-se anularea acestora, motiv pentru care este fondată critica apelanţilor- contestatori privitor la soluţionarea greşită a excepţiei prescripţiei de către instanţa de fond,fără a se mai impune examinarea restul criticilor invocate de aceştia.

Pentru considerentele expuse mai sus,în  temeiul art.480 C.P.CIV,tribunalul va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa civilă nr.6631/13.06.2018 pronunţată de Judecătoria Craiova, în sensul că,admite contestaţia la executare formulată de contestatori astfel cum a fost precizată şi dispune anularea actelor de executare întocmite în dosarul execuţional nr............/D/2017  al BEJ ...................,precum și întoarcerea executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanţii-contestatori ....................., împotriva sentinţei civile nr. ................./13.06.2018 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .............../215/2017 în contradictoriu cu intimata ..........................., având ca obiect contestaţie la executare.

Schimbă în parte Sentinţa nr. ................./13.06.2018 a Judecătoriei Craiova în sensul că admite contestaţia la executare.

Anulează actele de executare în dosarul nr. ............./D/2017 al BEJ ...................

Dispune întoarcerea executării silite.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ............................

Domenii speta

Spete similare