Reconstituire drepturi

Legea 263/2010 echivalează timpul util realizat de foştii membrii cooperatori cu vechime în muncă, timpul util se calculează prin raportarea normelor de muncă realizate la cele ce trebuiau realizate.

Timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumui de muncă exprimat în norme, însumat cu întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producţie la cel mai mic volum anual de norme stabilite de adunarea generală în perioada respectivă.

Ca atare, calculul timpului util se efectua doar în cazul membrilor cooperatori, zilieri permanenţi pentru care fostele adunări generale stabileau volumul de muncă anual exprimat în norme(evidenţe pentru fiecare sector vegetal, zootehnie, horticol), volum care trebuia efectiv realizat, în funcţie de acesta efectuându-se retribuirea cooperatorilor şi stabilirea drepturilor de pensie.

În consecinţă, dacă o persoană a fost membru cooperator, această perioadă trebuie confirmată printr-o adeverinţă eliberată de primăria unde a existat C.A.P., din care să rezulte trei elemente: anii în care persoana respectivă a fost membru cooperator, normele planificate de adunarea generală pentru anii respectivi, normele realizate de aceasta, iar în lipsa unei asemenea adeverinţe, reclamantului îi revine sarcina de a proba aceste aspecte. 

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 10.01.2019

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 22.08.2018 sub nr…../2018 reclamanta T. M. a chemat în judecată C.A.P P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună reconstituirea vechimii în muncă pe perioada martie 1970 – octombrie 1989.

În fapt, reclamanta a arătat că în perioada martie 1970 – octombrie 1989, a lucrat în cadrul C.A.P P., ca muncitor ziler.

Reclamanta a mai menţionat că întrucât arhiva fostei unităţi C.A.P P. a fost distrusă, nu i se poate elibera nici un înscris doveditor al activităţii în muncă.

A mai menţionat că în perioada în care a lucrat a avut colegi de muncă pe numiţii B. V. şi A. C..

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Decretului 92/1976, în vigoare până la data de 01.01.2011.

În dovedirea acţiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale.

La dosar a fost depus copie după cartea de identitate a reclamantei.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată către pârâtul indicat în acţiunea introductivă, respectiv C.A.P P., la dosarul cauzei fiind depusă adresa nr……/05.09.2018 prin care P. comunei P. a comunicat faptul că, C.A.P P. a fost desfiinţat în anul 1990, iar U. A. T. P. nu deţine arhiva vechiului C.A.P P. (R.).

Ca urmare a rezoluţiei din data de 10.09.2018 prin care instanţa a solicitat reclamantei să indice pârâtul chemat în judecată, urmând să se  indice datele de identificare, respectiv codul unic de înregistrare ori codul de înregistrare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, având în vedere că C.A.P P. a fost desfiinţată în anul 1990, aşa cum rezultă din adresa nr…./05.09.2018 emisă de P. comunei P., reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a arătat că întreaga arhivă a C. A. de P. (C.A.P P.) a fost preluată de P. comunei P., după desfiinţarea C.A.P-ului în anul 1990.

Potrivit rezoluţiei din data de 20.09.2018, având în vedere cererea privind complinirea lipsurilor depusă la dosar de către reclamantă, s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a P. comunei P., cu sediul în comuna P., judeţul M. şi a fost comunicată pârâtei P. comunei P. cererea de chemare în judecată şi cererea privind complinirea lipsurilor depusă la dosar de către reclamantă.

Având în vedere precizarea de acţiune depusă la data de 23.10.2018, de către reclamantă, prin avocat T. I., precizare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă, U. A. T. P., iar potrivit rezoluţiei din data de 24.10.2018 s-a dispus comunicarea acţiunii pârâtei U. A. T. P., precum şi precizarea de acţiune.

La primul termen de judecată din data de 06.12.2018, cu privire la cadrul procesual şi având în vedere răspunsul depus de către P. comunei P., cu adresa nr……/29.11.2018, în sensul că U. A. T. P. nu deţine arhiva vechiului CAP P. (R.), documentele privind evidenţa normelor realizate de membrii cooperatori fiind comunicate în anii 1990 – 1991 C. J. de P. M., faţă de solicitarea avocatului T. I. s-a dispus introducerea şi citarea în cauză în calitate de pârâtă a C. J. de P. M..

A fost emisă adresă către pârâta C. J. de P. M., cu menţiunea de a comunica întreaga documentaţie în ceea ce o priveşte pe reclamanta T. M. – CNP: ….., domiciliată în oraş V. – M., str.T. V., nr…, judeţul M., respectiv normele privind evidenţa muncii prestate de reclamantă în perioada martie 1970 – octombrie 1989 în cadrul C.A.P P. (R.), să depună procesele – verbale privind lichidarea fostului C.A.P P. (R.).

Cu adresa nr…./28.12.2018 pârâta C. J. de P. M. a comunicat faptul că evidentele de la fostele CAP-uri, ce au fost deţinute de C. J. de P. M., au fost predate în anul 2015 către S.C. V. S.R.L, operator economic autorizat pentru servicii arhivistice potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, iar în prezent C. J. de P. M. nu deţine evidenţe în care să se regăsească şi numele reclamantei în cadrul C.A.P P. (R.).

Pentru edificare pârâta C. J. de P. M. a depus procesul – verbal predare – primire către S.C V. S.R.L încheiat în data de 19.03.2015, de unde rezultă că s-au predat şi evidenţele foştilor membrii cooperatori ai C.A.P P. (poziţia 22) şi R. (poziţia 23), cu menţiunea că nu mai deţine alte documente de la lichidarea fostelor C.A.P. – uri.

Pârâta a mai menţionat că primăria ce deţine arhiva fostelor unităţi agricole cooperativiste, aşa cum prevăd dispoziţiile art.121 alin.4 din H.G. 257/2011, este instituţia ce poate elibera documente privind evidenta normelor agricole efectuate de foştii membri cooperatori în lipsa carnetului de asigurări sociale/carnetului pe pensii.

A mai fost arătat că, instituţia C. J. de P. M. acordă şi pune în plata drepturile de pensie stabilite pe baza actelor doveditoare privind vechimea în sector agricol potrivit disp.12l din H.G 257/2011 privind  normele de aplicare ale Legii nr.263/2010, ci nu eliberează adeverinţe pentru reconstituirea vechimii în sector agricol în locul fiştilor angajatori, aşa cum solicită reclamanta, adeverinţa pe care ulterior să o valorifice în dreptul său de pensie.

C. J. de P. M. a solicitat să se constate că pentru perioada în care reclamanta solicită reconstituirea vechimii în sector agricol nu deţine niciun înscris doveditor referitor la munca prestată.

Nici depoziţiile martorilor nu pot înlocui dovezile scrise, care de altfel nu există.

Daca ar mai exista angajatorul ar fi deschisă calea unei acţiuni în realizarea dreptului „obligaţia de a face”, având în vedere obligarea deţinătorului de arhiva de a elibera adeverinţa constatatoare a muncii în sector agricol ori, reclamanta avea posibilitatea de a solicita dovada vechimii în munca în sector agricol până la desfiinţarea CAP-ului.

După dispariţia angajatorului, din punct de vedere juridic, C. J. de P. M. este singura entitate juridică interesată să se opună la valorificarea drepturilor pretinse de angajat sau fost membru cooperator în ipoteza în care acestea nu ar fi conforme cu dispoziţiile legale în materie.

Dovedirea felului muncii şi condiţiilor de muncă ale reclamantei, după trecerea a mai mult de 28 de ani de la încetarea raporturilor de muncă, în lipsa înscrisurilor, prin audierea martorilor este ineficientă, având în vedere că nu se pot suplini prin relatările unor persoane, condiţiile în care a lucrat reclamanta sau timpul efectiv lucrat în acest condiţii, cu atât mai mult cu cât nu se pot indica şi nici proba numărul efectiv de norme realizate de aceasta.

Pentru aceste motive C. J. de P. M. a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată şi nedovedită.

Analizând actele dosarului şi în raport de  dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

În speţă, prin acţiunea precizată ulterior, reclamanta a chemat în judecată pe pârâţii U. A. T. P. şi C. J. de P. M. solicitând reconstituirea vechimii sale în muncă pentru perioada martie 1970 – octombrie 1989, cât a lucrat ca muncitor ziler în cadrul C.A.P P., sat R..

Prin adresa nr…./29.11.2018 P. comunei P. a comunicat că nu deţine arhiva vechiului C.A.P P., documentele privind evidenţa normelor realizate de membrii cooperatori au fost comunicate în anii 1990 – 1991 C. J. de P. M. (fila 28 dosar).

În urma adresei instanţei, pârâta C. J. de P. M. a comunicat că nu deţine evidenţe în care să se regăsească şi numele reclamantei în cadrul C.A.P P. (R.), depunând în probaţiune procesul – verbal de predare – primire către S.C V. S.R.L – operator economic autorizat pentru servicii arhivistice potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996, încheiat în data de 19.03.2015, de unde rezultă că s-au predat şi evidenţele foştilor membrii cooperatori ai C.A.P P. (poziţia 22) şi R. (poziţia 23) cu menţiunea că nu mai deţine alte documente de la lichidarea fostelor C.A.P – uri (fila 34- 37 dosar).

Potrivit art.279 alin.2 din Codul Muncii, după data abrogării Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă.

Persoanele care au prestat activitate în cadrul fostelor C.A.P – uri nu li s-a întocmit carnet de muncă, ci carnet de membru cooperator, vizate lunar şi anual, dar pentru evidenţa zilelor de muncă şi contribuţia la casa de pensii se întocmeau fişe individuale.

În cazul reclamantei aceasta nu deţine nici un început de dovadă scrisă şi nici în arhiva fostului C.A.P P. nu se regăseşte vreun document sau alte evidenţe cu privire la activitatea acesteia în cadrul C.A.P, aşa cum a comunicat pârâta C. J. de P. M. prin adresa nr…./28.12.2018.

Legea nr.263/2010 echivalează timpul util realizat de foştii membrii cooperatori cu vechime în muncă, timpul util se calculează prin raportarea normelor de muncă realizate la cele ce trebuiau realizate.

Conform Deciziei nr.223/2002 a Curţii Constituţionale s-a apreciat în sensul dreptului de a se reconstitui vechimea în muncă şi a altor categorii de persoane decât cele care aveau carnet de muncă – cum sunt în speţă membrii cooperatori – în cazul în care arhivele care atestă raporturile de muncă nu se mai găsesc, fiind distruse sau din diferite cauze.

În speţă, nu ne aflăm însă într-o astfel de situaţie, arhiva privind normele de muncă realizate de membrii cooperatori ai fostului C.A.P P., sat R. există, iar cu privire la reclamantă nu sunt evidenţiate nici un fel de norme realizate.

În esenţă, prin cererea formulată se tinde nu la o reconstituire a vechimii în muncă în ipoteza unor arhive care nu se mai găsesc ci la stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea atestată prin arhivele existente.

În cadrul unităţilor agricole desfăşurat activităţi în principal două categorii de personal: membrii cooperatori şi personale încadrate cu contract de muncă, reclamanta susţinând că a prestat activitatea ca muncitor ziler.

În cazul membrilor cooperatori, vechimea în muncă se calcula, până la intrarea în vigoare a Legii nr.80/1992 din totalul anilor în care membrul cooperator a realizat volumul de muncă aprobat de adunarea generală. După intrarea în vigoare a Legii nr.80/1992, noţiunea de vechime în muncă a fost înlocuită cu cea de timp util.

Timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat cu întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producţie la cel mai mic volum anual de norme stabilite de adunarea generală în perioada respectivă.

Ca atare, calculul timpului util se efectua doar în cazul membrilor cooperatori, zilieri permanenţi pentru care fostele adunări generale stabileau volumul de muncă anual exprimat în norme (evidenţe pentru fiecare sector vegetal, zootehnie, horticol), volum care trebuia efectiv realizat, în funcţie de acesta efectuându-se retribuirea cooperatorilor şi stabilirea drepturilor pe pensie.

Potrivit prevederilor Decretului nr.535/1966, Legii nr.4/1977, Legii nr.80/1990 vechimea în muncă şi respectiv, timpul util se calcula pentru normele efectiv lucrate, nu şi pentru cele atribuite.

Dacă o persoană a fost membru cooperator, această perioadă trebuie confirmată printr-o adeverinţă eliberată de primăria unde a existat C.A.P, din care să rezulte trei elemente: anii în care persoana respectivă a fost membru cooperator, normele planificate de adunarea generală pentru anii respectivi, normele realizate pe persoana căreia i-a fost eliberată adeverinţa.

În lipsa unei asemenea adeverinţe, reclamantului îi revine sarcina de a proba aceste elemente.

Or în acţiunea formulată, reclamantul nu indică date concrete despre activitatea prestată, nici că a fost membru cooperator ci susţine că a lucrat ca ziler, or activităţile desfăşurate ca ziler cu caracter ocazional nu se identifică cu noţiunea de membru cooperator.

Din înscrisurile cauzei rezultă că reclamanta nu are depus dosar de pensie la C. J. de P. M. şi nici nu figurează în situaţia cu timp util la pensie a membrilor fostului C.A.P P..

Luând în considerare cele de mai sus va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Această hotărâre a rămas definitivă prin neapelare.

Domenii speta

Spete similare