Partaj

Prin cererea înregistrată la data de 11.02.2016 pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar … reclamanta A. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii UAT P., I. G., P. T. şi G. L. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că reclamanta şi pârâţii persoane fizice au dobândit drept de proprietate asupra unui teren de 500 mp, unul de 400 mp şi altul de 10100 mp, că sunt proprietarii unei case, a unui grajd şi o fânărie, şi să se dispună ieşirea din indiviziune asupra tuturor bunurilor, acestea provenind de la mama părţilor, respectiv I. I.

A arătat reclamanta că de 60 de ani de zile mama sa şi a pârâţilor persoane fizice a stăpânit împreună cu tatăl lor, I. G., bunurile menţionate mai sus.

La data de … mama lor a încetat din viaţă şi au rămas ca moştenitori părţile din dosar care au stăpânit bunurile şi s-au comportat ca adevăraţi proprietari.

Deoarece sunt îndeplinite condiţiile art. 1864 Cod civil se impune admiterea cererii şi constatarea faptului că părţile au obţinut drept de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor arătate în primul capăt de cerere.

S-a mai precizat că şi imobilul casă a aparţinut defunctei, astfel că urmează a se dispune ieşirea din indiviziune şi  cu privire la acest bun.

Calitatea de moştenitori o au reclamanta ca fiică a defunctei, pârâţii P. T. şi G.L., descendenţi şi pârâtul I. G., soţ supravieţuitor.

A mai arătat reclamanta că soţul supravieţuitor are o cotă succesorală de ¼, iar descendenţii au câte o cotă de 1/3 din ¾ .

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1864 Cod civil.

În susţinerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertize de specialitate.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2259 lei.

La data de 02.11.2016 s-a modificat cererea de chemare în judecată în sensul că solicită să se dispună ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă după defunctă, dar şi după pârâtul I. G. care a decedat, cu precizarea că defuncta a avut drept de proprietate împreună cu defunctul doar asupra casei, iar terenurile provenind de la defunct.

Astfel, masa succesorală rămasă după defunctă se compune din jumătate din casă şi grajd, iar cea rămasă de la defunct se compune din cealaltă jumătate din construcţii şi terenurile menţionate în acţiunea, cu precizarea că terenul pădure este de 2 ha şi nu 3 cum greşit s-a menţionat.

s-a mai precizat şi că pârâtul G. L. nu a fost fiul defunctului, ci doar al defunctei, astfel că are cotă de 1/3 doar din masa succesorală rămasă după defunctă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 204 Cod procedură civilă.

Pârâţii legal citaţi, nu au formulat întâmpinare, dar s-au prezentat în instanţă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, s-au efectuat expertize specialitatea construcţii şi topocadastrală şi au fost audiaţi doi martori.

Prin cererea înregistrată la data de 18.02.2016 pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar … reclamanţii A. E. şi A. I.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâta UAT P. şi pârâţii I. G., P. T. şi G. L. să se constate că au dobândit drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren în suprafaţă de 72 mp şi o casă.

Au arătat reclamanţii că au primit în anul 1994 de la părinţii reclamantei un teren de 72 mp pentru a-şi construi o casă. De la acea dată au stăpânit terenul ca adevăraţi proprietari, iar în perioada 1994-1995 au construit o casă şi deoarece nu deţin titlu de proprietate solicită să se constate că prin accesiune imobiliară au dobândit drept de proprietate asupra construcţiei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1848 şi următoarele şi art. 488 Cod civil.

În susţinerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertize.

s-a făcut dovada de achitare a unei taxe de timbru de 625 lei.

s-a precizat ulterior că terenul este în suprafaţă de 50 mp.

Raportat la conţinutul cererilor de chemare în judecată, cele două dosare au fost conexate.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 23.06.2014 a decedat I. I., iar în anul 2016 a decedat I.G..

Moştenitori ai acestora au rămas reclamanta, pârâta şi pârâtul în calitate de copii ai defunctei, şi reclamanta şi pârâta, descendenţi ai defunctului.

s-a solicitat prin cererea ce formează obiectul prezentei cauze, astfel cum a fost modificată, să se constate că părţile persoane fizice au dobândit drept de proprietate asupra unui teren de 500 mp curţi construcţii, unul de 400 mp arabil şi altul de 10100 mp fânaţ, aflat în continuarea primelor două, că au calitatea de proprietari asupra unei case şi a unui grajd şi să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă după defuncţi.

Prin cererea ce face obiectul dosarului conexat se solicită de aceeaşi reclamantă şi de soţul său, în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi, să se constate că au dobândit drept de proprietate asupra unei case şi a terenului de sub casă, terenul fiind primit de la părinţi.

Din declaraţia martorei G. Z. reiese că defuncţii au avut în posesia terenul de lângă casă şi un teren în extravilan, în suprafaţă de aproximativ 1 ha pe care l-au înstrăinat.

De asemenea, cea de a doua martoră a precizat că terenul din extravilan a fost vândut de către defuncţi în timpul vieţii.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză au fost identificate trei terenuri, unui compus din trei terenuri, unul curţi construcţii, altul arabil şi cel de al treilea fânaţ, în suprafaţă totală de 7143 mp.

De asemenea, a mai fost identificat un teren extravilan în suprafaţă de 5755 mp şi terenul înscris în titlul de proprietate nr. 4963/2003.

În drept, uzucapiunea, prescripţia achizitivă, reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a unui lucru în tot timpul fixat de lege, constituind o probă absolută a dreptului de proprietate. Dobândirea dreptului de proprietate prin posesie prelungită (uzucapiune) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existenţei unui act juridic translativ de proprietate.

Pentru a opera dobândirea proprietăţii prin uzucapiune, conform art. 645 şi art. 1837 C.civ., trebuie îndeplinite condiţiile rezultând din art. 1846-1847 din acelaşi cod şi anume exercitarea unei posesii utile. Posesia este utilă dacă este neîntreruptă, netulburată, publică şi exercitată sub nume de proprietar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1890 Cod civil, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin uzucapiunea prelungită este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii şi anume o posesie de 30 de ani şi lipsa oricăror vicii ale acestei posesii.

Din declaraţiile celor doi martori audiaţi în cauză reiese că terenul situat în extravilan a fost vândut de către defuncţi în timpul vieţii şi comparând terenurile menţionate la primul capăt de cerere, respectiv suprafeţele şi categoriile acestora, instanţa constată că acestea au fost identificate la pct. 1 din raportul de expertiză, fiind vorba despre terenul în suprafaţă totală de 7143 mp.

În concluzie, instanţa constată că din declaraţiile celor doi martori reiese că defuncţii au avut în posesie terenul menţionat în paragraful anterior, că s-au comportat ca proprietari, şi au construit pe teren o casă şi un grajd.

De asemenea, se mai constată că după decesul acestora bunurile au fost posedate de moştenitorii lor.

Astfel, se va constata că reclamanta şi fraţii săi, pârâţii P. T. şi G. L., au dobândit drept de proprietate asupra terenului şi a casei menţionate mai sus.

Referitor la cel de al treilea capăt de cerere, modificat la data de 02.11.2016, respectiv ieşirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă după defuncţi se constată că s-a susţinut că masa rămasă după defunctă se compune din jumătate din casă şi după defunct se compune din cealaltă jumătate şi terenul de 2 ha.

În ce priveşte masa rămasă după defunctă se constată că prin admiterea celui de al doilea capăt de cerere, respectiv cel privind casa, s-a consolidat dreptul de proprietate asupra bunului în patrimoniul părţilor, astfel că defuncta a avut în patrimoniul său doar posesia asupra casei, de beneficiile sale profitând moştenitorii săi.

Cu privire la cea de a doua masă succesorală, respectiv cea rămasă după defunct, se va constata că aceasta se compune din terenul în suprafaţă de 2 ha conform TP nr. 4963/31.03.2003.

Raportat la cele reţinute mai sus, se constată că pârâtului i se va recunoaşte calitatea de moştenitor al defunctei, dar nu va primit nici un bun ca urmare a ieşirii din indiviziune deoarece nu există nici un bun care să compună masa.

În ceea ce le priveşte pe reclamantă şi pârâtă, se va constata că acestea au calitatea de fiice ale defunctului şi se va dispune ieşirea din indiviziune, urmând ca reclamanta să primească 13333 mp teren forestier iar pârâta diferenţa de până la 2 ha urmând ca reclamanta să plătească pârâtei sultă pentru ca loturile să aibă valoare egală.

Referitor la solicitarea reclamantei de a se constata că împreună cu soţul său au dobândit drept de proprietate asupra unei case construită pe terenul menţionat la pct. 1 din cerere şi asupra terenului de sub casă, instanţa reţine că s-a susţinut de către reclamantă că ar fi construit casa în anul 1994.

Potrivit raportului de expertiză construcţii, necontestat pentru acest aspect, casa în cauză a fost construită în anul 1984, când reclamanta avea vârsta de 17, astfel că susţinerile sale în sensul că după căsătoria cu reclamantul a construit casa nu sunt dovedite de probele administrate.

În legătură cu terenul de sub casă, atât timp cât aceeaşi reclamantă a susţinut că face parte din terenul menţionat la pct. 1 al prezentei cereri de chemare în judecată, şi s-a stabilit mai sus că părţile au dobândit drept de proprietate asupra întregului teren, va fi respinsă cererea de a se constat că a dobândit drept de proprietate asupra acestuia.

Raportat la modalitatea de soluţionare a cauzei se va dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părţi.

Domenii speta

Spete similare