Partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi, reclamanta P.L. l-a chemat în judecată pe pârâtul C.G., solicitând instanţei ca prin sentinţa  ce se va pronunţa să se dispună lichidarea regimului comunităţii bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în fapt părţile s-au căsătorit în anul 1999 şi s-au despărţit în fapt în anul 2008 deşi relaţiile de căsătorie erau deteriorate din anul 2014, când pârâtul a plecat la muncă în străinătate pentru a-şi acoperi datoriile  personale contractate.

S-a mai arătat că prin s.c nr. X/18.01.2019 pronunţată de Judecătoria Filiaşi în dosarul nr. X/230/2018 s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de părţi şi reluarea de către reclamantă a numelui avut anterior căsătoriei, acela de " P. ".

Reclamanta a precizat că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri:

 - o casă cu trei camere construită din cărămida amplasată pe un teren intravilan în suprafaţă de 600 mp situat în com Fratoştiţa ,X ,în prezent str prof .D. V. nr X,dobândită prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. X/29 noiembrie 2000 încheiat cu L.P., imobil care nu mai există , fiind demolat;

- o anexă pentru animale, cu doua încăperi construita din bolţari .acoperită cu tablă;

- un garaj construit din BCA, acoperit cu tablă; ambele construcţii situate pe terenul de 600 mp;

- un gard de ciment la strada Prof .D.V. ,cu porţi metalice;

- împrejmuire cu gard din lemn pe cele trei laturi ale gospodăriei;

- fântâna tip put American

S-a menţionat că imobilul dobândit prin contractul de întreţinere are o vechime de peste 50 ani, situaţie în care pe parcursul căsătoriei au fost efectuate o serie de lucrări de renovare si îmbunătăţiri , lucrări necesare pentru asigurarea unor condiţii optime de locuit şi care au fost efectuate de cei doi soţi cu ajutorul părinţilor reclamantei, respectiv :

- transformarea beciului casei în bucătărie prin lucrări de construcţie, montat gresie si faianţa.

Reclamanta a susţinut că următoarele lucrări la imobilul bun comun au fost realizate numai de părinţii săi, P. Ş. si P.A. respectiv:

- înlocuit In totalitate ţigla de pe acoperişul casei ;

- închiderea cu geamuri a sălii de la intrarea In casa;

- executat uşi metalice garaj si porţile metalice de la gardul stradal;

-  au turnat sapa intr-o camera si montat pardoseala tip PAL;

- au zugrăvit interior şi exterior casa ;

- executat tocărie pentru beciul transformat în bucătărie , respectiv două uşi şi două geamuri de dimensiuni reduse.

A precizat reclamanta că aceste lucrări executate de părinţii săi au îmbrăcat forma unui ajutor dat în exclusivitate acesteia, pentru a reuşi sa depăşească greutăţile financiare generate de conduita pârâtului, manifestată în principal prin lipsa de implicare financiară.

De asemenea, reclamanta a precizat că pe parcursul derulării relaţiilor de căsătorie, pârâtul a lucrat sporadic , pentru perioade scurte, însă în schimb a contractat împrumuturi de la diferite persoane fizice, împrejurare în care reclamanta a plecat la muncă în Spania.

Reclamanta a mai arătat că din luna ianuarie 2016 şi până în luna iunie 2019 a fost plecată la muncă în Spania, având pentru întreaga perioadă încheiate contracte de muncă iar veniturile obţinute le-a investit în gospodărie.

În ceea ce priveşte cota de contribuţie a părţilor la dobândirea bunurilor comune, reclamanta a apreciat că a avut o cotă mai mare, de 70 %, având în vedere veniturile realizate de aceasta în străinătate şi ajutorul considerabil primit de la părinţii săi la realizarea lucrărilor de construcţie ce au sporit valoarea imobilului .

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 356,357 şi 670 Cod civil.

În dovedirea acţiunii formulate, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului şi proba testimonială, propunând audierea martorilor P. D.M. şi P. M. .

La primirea cererii, apreciindu-se că aceasta nu îndeplineşte cerinţele impuse prin dispoziţiile art. 194-197 Cod procedură civilă, i s-a pus în vedere reclamantei ca în termen de 10 zile, sub sancţiunea anulării cererii, să complinească aceste lipsuri, respectiv să evalueze bunurile a căror partajare se solicită şi să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5% din valoarea respectivă.

Reclamanta şi-a îndeplinit această obligaţie la data de 15.07.2019, depunând la dosar o precizare în cuprinsul căreia a arătat că valoarea masei partajabile este de 45094 lei iar pentru dovedirea cotei de contribuţie la dobândirea bunurilor comune a propus audierea martorului I. D.. A timbrat corespunzător cererea formulată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2304 lei şi a depus la dosar în copie :  certificatul de căsătorie seria X nr. X, s.c. nr. X/18.01.2019 pronunţată de Judecătoria Filiaşi în dosarul nr. 1383/230/2018, contractul de întreţinere autentificat prin încheierea nr. X/29.11.2000 a BNP F. G. C., extras de carte funciară cu privire la terenul intravilan situat în T 8 P 16 şi certificatul de atestare fiscală nr. X/27.06.2019 eliberat de Primăria oraşului Filiaşi.

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din 16.07.2019  s-a dispus comunicarea unui exemplar al cererii de chemare în judecată şi înscrisurilor anexate acestea, pârâtului, cu menţiunea că are obligaţia de a formula întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, sub sancţiunea prevăzută de art. 208 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv decăderea din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică.

Întrucât adresa de comunicare a cererii de chemare în judecată şi înscrisurilor anexate acesteia au fost restituite la dosar cu menţiunea " No retirado" a fost stabilit primul termen de judecată şi s-a dispus citarea părţilor, pârâtul cu menţiunea că are obligaţia de a-şi alege domiciliul procesual în România, conform art. 156 Cod procedură civilă .

La primul termen de judecată, pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând admiterea în parte a acţiunii principale, respectiv numai cu privire la ieşirea din indiviziune şi partajarea bunurilor comune şi în totalitate a cererii reconvenţionale.

Pe cale reconvenţională, pârâtul a solicitat să fie reţinute la masa partajabilă imobilul situat în oraşul Filiaşi, sat Fratoştiţa, str. profesor D. V., nr. X, jud. Dolj compus din teren în suprafaţă de 600 m.p. şi o casă cu 3 camere construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, o anexă cu două încăperi construită din bolţari şi acoperită cu tablă, un gard împrejmuitor construit din ciment şi două porţi la stradă, iar pe celelalte laturi ale gospodăriei din lemn, o fântână tip puţ american şi un autoturism marca Ford Mondeo.

A mai arătat pârâtul că prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. X/29.11.2000, bunica sa, L. P. i-a transmis acestuia şi reclamantei, terenul în suprafaţă de 600 m.p., o casă  cu 3 camere din cărămidă, acoperită cu ţiglă, o casă cu două încăperi, construită din paiantă şi acoperită cu ţiglă şi un pătul din lemn, acoperit cu ţiglă .

Pârâtul a menţionat că îmbunătăţirile realizate la acest imobil au fost realizate cu banii obţinuţi de acesta din muncă , fiind salariat la acea vreme, atât în ţară, cât şi în Spania , respectiv : schimbat tavan la casă, schimbat ţigla la  casă ( în anul 2006 cu banii bunicii pe care o întreţineau întrucât pensia acesteia era încasată şi administrată de părţi), renovat beciul casei  care a fost transformat în bucătărie, schimbat 3 uşi la casă din termopan, montat geamuri la sală pe cornier, tot din banii bunicii, schimbat o fereastră din termopan, zugrăvit casa interior şi exterior, cumpărat şi montat gresie în sală, construit un garaj din BCA, acoperit cu tablă, achiziţionat un autoturism marca Ford Mondeo.

A apreciat pârâtul – reclamant reconvenţional că are o cotă contributivă de 70% la achiziţionarea acestor bunuri, iar reclamanta de 30% întrucât aceasta nu a lucrat niciodată până în anul 2015, când a plecat în Spania, însă nu a contribuit la veniturile familiei, gestionându-şi banii separat întrucât la această dată părţile erau despărţite în fapt .

În cuprinsul întâmpinării formulate, pârâtul a solicitat să se aibă în vedere că îmbunătăţirile efectuate la imobilul casă de locuit s-au efectuat doar din veniturile sale şi a susţinut că reclamanta şi mama sa, care după despărţirea în fapt de soţul său s-a mutat să locuiască în domiciliul părţilor,  aşteptau ca pârâtul să le trimită lunar sume de bani din Spania pentru traiul de zi cu zi.

În acest sens, pârâtul a menţionat că a expediat prin Western Union , diverse sume de bani atât pe numele reclamantei, dar şi pe numele mamei şi al fratelui  acesteia , dar şi prin diverse persoane care veneau în România  mai des.

În apărare dar şi în dovedirea cererii reconvenţionale, pârâtul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială, propunând audierea martorilor N. D., I. D. şi A. G..

A anexat la întâmpinarea şi cerere reconvenţională  formulate, în xerocopie un set de înscrisuri, respectiv : 2 adeverinţe tehnoredactate în limba spaniolă cu privire la adresa de rezidenţă a pârâtului , adresa nr. X/07.10.2019 emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj şi extras din registrul REVISAl, contractul de credit  nr. X/17.09.2012 şi un număr de 16 înscrisuri atestând expedierea de către pârât din străinătate către reclamantă, a diverse sume de bani

La data de 18.10.2019, reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională, solicitând admiterea în parte a acesteia, respectiv numai în ceea ce priveşte compunerea masei partajabile.

În ceea ce priveşte autoturismul marca Ford Mondeo, reclamanta a precizat că acesta a fost achiziţionat cu ajutorul substanţial al mamei acesteia, care i-a data suma de 6000 lei iar diferenţa de bani a provenit din veniturile realizate de aceasta în Spania, unde a lucrat din anul 2006.

De asemenea, reclamanta a solicitat a se avea în vedere că în timpul convieţuirii pârâtul nu a realizat venituri în mod constant şi a fost dezinteresat de problemele gospodăriei.

Reclamanta a mai arătat că părţile nu s-au gospodărit împreună cu bunica pârâtului iar lucrările de renovare şi  construire la imobilul situat pe raza satului Fratoştiţa  au fost realizate cu o contribuţie financiară majoră din partea acesteia, fiind ajutată şi de părinţii ei.  În acest sens, reclamanta a exemplificat că pentru realizarea garajului au fost folosită suma de bani provenind din vânzarea unui autoturism marca Dacia, bun propriu .

Instanţa a încuviinţat şi administrat  proba cu înscrisuri şi proba testimonială, solicitate de ambele părţi, fiind audiaţi la propunerea reclamantei  martorii I. D. (declaraţie fila 109 dosar) şi B.I. (declaraţie fila 111 dosar), iar la propunerea pârâtului martorii I. D. (declaraţie fila 110 dosar) şi A. G.(declaraţie fila 112 dosar), precum şi proba cu interogatoriul reclamantei (filele 107-108 dosar)

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 03 decembrie 2019, instanţa a admis în parte şi în principiu acţiunea principală formulată de reclamantă, a admis în parte parte şi în principiu cererea reconvenţională formulată de pârât, a constatat  că părţile au avut calitatea de soţi, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. X/18.01.2019, pronunţată de Judecătoria Filiaşi în dosarul nr. X/230/2018, definitivă prin neapelare şi că acestea au dobândit în timpul căsătoriei, ca bunuri comune:

- terenul intravilan în suprafaţă de 600 mp situat în comuna Fratoştiţa, str. Prof. D. V. nr. X, judeţul Dolj, T 8, P 16; o casă cu trei camere, construită din cărămidă, având suprafaţa construită la sol de 63 mp; o anexă pentru animale, cu două încăperi, construită din bolţari, acoperită cu tablă, având suprafaţa construită la sol de 23 mp; un garaj construit din BCA, acoperit cu tablă, având suprafaţa construită la sol de 7 mp, casa de locuit şi construcţiile anexă fiind  situate pe terenul intravilan în suprafaţă de 600 mp;

- o fântână tip puţ american, acoperită cu tablă; gard de ciment la strada Prof. D. V.; împrejmuire cu gard din lemn pe cele tei laturi ale gospodăriei, construcţii situate pe terenul intravilan în suprafaţă de 600 mp;

- contravaloarea următoarelor lucrări efectuate la imobilul casă de locuit: transformarea beciului în bucătărie (prin lucrări de construcţie, montat gresie şi faianţă, executat tocărie constând în două uşi şi două geamuri de dimensiuni reduse); înlocuit în totalitate ţigla de pe acoperişul casei; închiderea cu geamuri pe cornier a sălii de la intrarea în casă, cumpărat şi montat gresie în sală; executat uşi metalice garaj şi porţi metalice la gardul stradal; turnat şapă într-o cameră şi montat pardoseală tip PAL; zugrăvit casa interior şi exterior; schimbat tavanul la casă; schimbat trei uşi şi o fereastră, din termopan;

- un autoturism marca Ford Mondeo, evaluat prin înţelegerea părţilor la suma de 2.700 euro.

De asemenea s-a constatat că soţii au avut, la dobândirea bunurilor comune, o cotă de contribuţie de 60 % reclamanta şi 40 % pârâtul.

S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea proprietate imobiliară având ca obiective: identificarea, evaluarea bunurilor comune, formularea de propuneri de lotizare a bunurilor comune.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 ianuarie 2020 a fost desemnat pentru efectuarea lucrării de expertiză expertul U. M. D., însă acesta a formulat cerere de înlocuire, cerere ce a fost încuviinţată de instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 03 martie 2020 şi a fost desemnat pentru efectuarea lucrării domnul B. R..

La data de 24 martie 2020, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor Decretului nr. 195/2020 al Preşedintelui României, însă prin rezoluţia din 20.05.2020,  s-a dispus repunerea cauzei pe rol şi citarea părţilor, precum şi  revenirea cu adresă către expertul desemnat în cauză.

Raportul de expertiză întocmit în cauză a fost înaintat la dosar la data de 02.09.2020, însă cu privire la concluzille acestuia a formulat obiecţiuni reclamanta , iar expertul a răspuns la acestea prin errata înaintată la dosar la data de 30.09.2020.

La termenul din data de 27 octombrie 2020, avocaţii părţilor au solicitat acordarea unui termen mai îndelungat, învederând că există posibilitatea încheierii unei tranzacţii şi pentru a exista posibilitatea achitării sultei,

În fapt, la termenul din data de 12 ianuarie 2021 a fost depusă la dosar tranzacţia încheiată de părţi, tranzacţie ce a fost semnată în faţa instanţei de către reclamantă şi mandatarul pârâtului, solicitându-se  să se ia act de învoiala lor.

În drept, potrivit art. 438 Cod procedura civilă, "Părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor. Dacă părţile se înfăţişează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător. Dacă părţile se înfăţişează într-o altă zi, instanţa va da hotărârea în camera de consiliu".

Se au în vedere şi dispoziţiile art. 2267 alin. 1 Cod civil, potrivit cărora tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.

Întrucât tranzacţia este un act de dispoziţie, părţile trebuie să aibă capacitatea de a dispune de drepturile lor, respectiv să aibă capacitate de exerciţiu deplină, condiţie îndeplinită în speţă.

De asemenea, în privinţa domeniului de aplicare, tranzacţia încheiată de părţi priveşte drepturi asupra cărora acestea pot să dispună (art. 2.268 alin. 1 Cod civil: "Nu se poate tranzacţiona asupra capacităţii sau stării civile a persoanelor şi nici cu privire la drepturi de care părţile nu pot să dispună potrivit legii.") şi este încheiată de părţi personal, respectiv prin mandatar cu procură specială.

Se mai reţine că, în speţă, tranzacţia respectă şi cerinţa formei scrise, întrucât, conform art. 2.272 Cod civil, "Pentru a putea fi dovedită, tranzacţia trebuie să fie încheiată în scris.", forma scrisă fiind cerută ad probationem.

Totodată, se mai observă că înţelegerea părţilor pune capăt stării de indiviziune în ceea ce priveşte bunurile care fac obiectul acţiunii şi cuprinde ambii coindivizari.

În concluzie, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2267 şi următoarele Cod civil, instanţa, în temeiul art. 438 - 439 Cod procedură, va lua act de tranzacţia intervenită între părţi şi va consfinţi învoiala lor.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta obligaţie avându-şi sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea ca ea a pierdut procesul.

În speţă, ambele părţi au dovedit efectuarea următoarelor cheltuieli şi au solicitat compensarea lor: reclamanta a achitat taxă judiciară de timbru de 2.255 lei şi 49,7 lei – chitanţe filele 14 şi 41, onorariu expert de 800 lei – fila 132, onorariu avocat de 3.000 lei, în total 6.104,7 lei, iar pârâtul: taxă judiciară de timbru de 215 lei – fila 83, onorariu avocat de 1.200 lei, cheltuieli cu transportul la instanţă şi xerocopiere acte – 241,34 lei, adică un total de 1.657,34 lei.

Fiind vorba de un partaj bunuri comune, fiecare dintre părţi trebuie să suporte cheltuielile de judecată corespunzător cotei sale, respectiv din totalul de 7.762,04 lei, reclamanta are obligaţia de a suporta suma de 4.657,224 lei (adică 60%), motiv pentru care, observând şi prevederile art. 453 alin. 2 teza a II a Cod procedură civilă, ("dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată"), instanţa urmează a compensa parţial cheltuielile de judecată efectuate de părţi şi va dispune obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 1.447,48 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

În baza art. 29 alin. 5 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, se va dispune ca în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri o copie să fie comunicată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Craiova.

În baza art. 111 alin. 6 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri o copie se va comunica organului fiscal competent, respectiv Primăriei oraşului Filiaşi.

Domenii speta

Spete similare