Cerere având ca obiect ordonanţă de plată. Contract de execuţie lucrări. Creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Interpretarea contractului

Prin cererea formulată la data de XXXXX pe rolul Tribunalului XXXXX, creditoarea XXXXX, în contradictoriu cu debitoarea XXXXX, a solicitat în temeiul art. 1021 alin. (1) si (3) C.p.c, obligarea debitoarei U.A.T XXXXX - prin Primar la plata penalităţilor contractuale de întârziere in cuantum de 0,6% /zi de întârziere, calculate de la data scadentei pana la data achitării integrale a debitului principal stabilit prin Sentinţa civila nr. XXXXX pronunţata de către Tribunalul XXXXX - Secţia C.A.F. in Dosar nr. XXXXX, rămasa definitivă, conform art. 18.2. din Contractul de execuţie lucrări încheiat intre părţi sub nr. XXXXX, penalităţi de întârziere aferente Facturii fiscale nr. XXXXX in valoare de XXXXX lei si evaluate la suma de XXXXX lei, pentru perioada XXXXX - data scadentei - si XXXXX - data plaţii -, respectiv XXXXX lei x 0,6 %/zi întârziere x 536 zile întârziere;

Reclamanta, în temeiul art. 453 C.p.c, a solicitat obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată (onorariu de avocat, taxa de timbru) ocazionate de acest litigiu,

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin Sentinţa civilă nr. XXXXX pronunţată de către Tribunalul XXXXX - Secţia C.A.F. în Dosar nr. XXXXX, rămasă definitivă, instanţa de judecată a stabilit, cu putere de lucru judecat, culpa debitoarei  in neexecutarea obligaţiei de plata asumată, dispunând obligarea acesteia la plata sumei de XXXXX lei, reprezentând contravaloare Factură nr. XXXXX emisă în executarea Contractului de execuţiei lucrări nr. XXXXX.

Conform principiilor care guvernează răspunderea civilă contractuală, prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neîndeplinirii culpabile de către debitor a obligaţiei asumate, trebuie sa cuprindă atât pierderea efectiva suferita, cat si câştigul nerealizat.

Pentru obligaţia bănească asumată, conform art. 18.2. din Contract nr. XXXXX părţile au stipulat ca "în cazul in care achizitorul nu onorează facturile in termen de 15 zile de la expirarea perioadei prevăzuta la art. 16.1. ( scadenţa obligaţiei de plată a fost stipulata in trimestrul I al anului 2017) acesta are obligaţia de a plaţi ca penalităţi o sumă echivalentă cu o cota procentuală de 0,6% din plata neefectuata pentru fiecare zi de întârziere pana la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor"

Or, obiectul pretenţiilor este reprezentat de plata daunelor interese moratorii aferente debitului de plată în cuantum de XXXXX lei, obligaţia de a achita acesta suma rezultând cu putere de lucru judecata din Sentinţa civila nr. XXXXX pronunţata de către Tribunalul XXXXX - Secţia C.A.F. in Dosar nr. XXXXX.

Debitoarea a efectuat plata debitului abia in data de XXXXX, in cadrul procedurilor de executare silita a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civila menţionata, deoarece debitoarea nici după pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti nu a înţeles sa îşi achite obligaţia de plata asumata, fiind nevoiţi sa se adreseze  executorului judecătoresc.

Obligaţia debitorului consta intr-o suma de bani, acesta este lichidă si exigibilă, iar prin neplata la scadenta a sumei de bani datorate se prezuma ca lipsa de folosinţa a acesteia a produs creditorului un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea penalităţilor de întârziere prevăzute de părţi, pe toata durata întârzierii in executare.

Debitoarea nu a înţeles sa efectueze o plata voluntara a debitului, aşteptând finalizarea litigiului dintre părţi, mai apoi desfăşurarea procedurii execuţionale împotriva acesteia, reuşind abia la finale anului 2018 sa ne recuperam debitul datorat, deşi aceasta putea evita acumularea de penalităţi de întârziere.

Prezenta creanţă este certă, lichidă şi exigibilă, fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii creditoarei.

Arată că sunt îndeplinite condiţiile de fond pentru emiterea ordonanţei de plată, astfel cum sunt reglementate de art. 1013 alin. (1) C.p.c, şi anume creanţa este certă, lichida, exigibilă, si care rezulta dintr-un statut, regulament sau un alt înscris, însuşit de părţi prin semnătura ori in alt mod admis de lege.

În susţinerea cererii, depune înscrisuri.

În drept, a invocat disp. art. 1013 si urm. C.proc.civ.

A solicitat reclamanta şi judecarea cauzei  în lipsa părţilor.

La data de XXXXX, debitoarea UAT XXXXX prin Primar a formulat întâmpinare prin care solicită  respingerea acţiunii pentru următoarele motive:

Intre cele două părţi a fost încheiat Contractul de execuţie lucrări nr. XXXXX.

Durata de executare a contractului a fost de 9 luni, iar perioada de garanţie a fost stabilită la art. 15.1 la 12 luni calendaristice.

În urma pronunţării Sentinţei nr. XXXXX de către Tribunalul XXXXX,  s-a efectuat plata contravalorii serviciilor prestate la data de XXXXX.

Cererea de emitere a ordonanţei de plată pentru penalităţile de întârziere nu îndeplineşte cerinţele impuse de dispoziţiile Titlului IX din C.proc.civ., respectiv cererea nu poate fi admisă în totalitate.

Astfel, la art. 18.2 din contract se prevede că, în cazul în care nu ar fi achitat facturile în termen de 15 zile de la expirarea perioadei prevăzută la clauza 15.1 acesta ar fi obligat la penalităţi de întârziere de 0,6% din plata neefectuată pentru fiecare zi de întârziere până la plata efectivă.

Perioada prevăzută de art. 15.1 din contract (12 luni calendaristice calculată de la data recepţionării lucrării, întrucât nu există un alt termen stipulat) nu a expirat. Factura pentru plata debitului principal a fost înregistrată la sediul său la data de XXXXX.

Această factură a fost emisă în aceeaşi zi, respectiv XXXXX.

Potrivit art. 1862 Cod civil antreprenorul, în cazul său reclamanta, avea obligaţia să îi înştiinţeze în scris despre faptul finalizării lucrării. După această comunicare  avea obligaţia ca într-un termen rezonabil să verifice lucrarea şi dacă aceasta corespunde să o recepţioneze.

Reclamanta nu a înaintat niciodată o astfel de comunicare, astfel încât nu s-a putut recepţiona lucrarea în prezenţa antreprenorului, acesta fiind un motiv de neefectuare a plăţii. Disciplina financiară impune ca, pentru efectuarea plăţii se fie efectuată recepţia finală a lucrărilor.

Pentru a efectua plata, au efectuat recepţia la terminarea lucrărilor în XXXXX, fapt ce rezultă din Procesul verbal nr. XXXXX, dată la care s-a făcut ultima plată.

Susţine că nu datorează penalităţi de întârziere, deoarece au efectuat plata în condiţiile în care erau îndeplinite toate cerinţele financiar-contabile.

Nu se poate emite ordonanţă de plată pentru suma solicitată cu titlu de penalităţi de întârziere, întrucât urmează să se administreze probatorii cu privire la existenţa unei culpe în neîndeplinirea obligaţiei de plată în termenul pretins de reclamantă.

Mai mult decât atât, situaţia de plată nr. 2 pentru suma de XXXXX lei a fost depusă la sediul său cu puţin timp înainte de efectuarea plăţii.

In al doilea rând, calculul zilelor pentru care se solicită penalităţi de întârziere este greşit.

Conform adaptării contractului (art. 16.1) plata trebuia făcută în trimestrul XXXXX, la care se adaugă cele 14 zile conform art. 16.2, deci până la data de XXXXX.

Conform art. 18.2 penalităţile de întârziere de 0,6% pentru fiecare zi se percep la expirarea perioadei prevăzută de art. 15.1 din contract, deci după cele 12 luni calendaristice.

În această situaţie penalităţile au început să curgă,cel mult de la data de XXXXX până la data plăţii, respectiv XXXXX.

Cererea nu poate fi admisă în această procedură specială, fiind discuţii cu privire la momentul de la care curg penalităţile.

Mai mult decât atât, la momentul plăţii administratorul societăţii creditoare le-a învederat faptul că nu va solicita şi penalităţi de întârziere.

În drept, invocă disp. art. 1019 C proc.civ.

În susţinerea întâmpinării, au depus înscrisuri.

Sub aspect probatoriu, Tribunalul a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

 În fapt, instanţa constată că, între părţi, au existat raporturi derivând dintr-un contract de execuţie lucrări nr. XXXXX din XXXXX (filele 17-21), semnat de ambele părţi. Obiectul contractului îl constituie finalizarea lucrării ,Amenajare drumuri cu material pietros în comuna XXXXX, preţul convenit pentru îndeplinirea contractului fiind de XXXXX lei, la care se adaugă TVA de XXXXX lei, conform ofertă, pentru cantitatea de XXXXX mc la preţul de XXXXX lei/mc fără TVA pentru furnizarea şi transportul materialului pietros şi XXXXX lei/mc fără TVA pentru aşternerea materialului cu autogrederul.

La pct. 18 din contract, părţile au prevăzut următoarele: ,,18.1 În cazul în care din vina sa exclusivă, executantul nu reuşeşte să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului ca penalităţi o sumă echivalentă cu cota procentuală de 0,6% din preţul contractului, pentru fiecare zi întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor.

18.2 În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 15 zile de la expirarea perioadei prevăzute la clauza 15.1, acesta are obligaţia de a plăti ca penalităţi o sumă echivalentă cu cota procentuală de 0,6% din plata neefectuată pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor’’.

16.1: ,,Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către executant în trimestrul I al anului 2017.’’

15.1: ,,Perioada de garanţie este de 12 luni calendaristice.’’

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. XXXXX din XXXXX a Tribunalului XXXXX – Secţia XXXXX, pronunţată în Dosarul nr. XXXXX (filele 11-14), instanţa a admis cererea de emitere ordonanţă de plată formulată de creditoarea SC XXXXX SRL XXXXX judeţul XXXXX, în contradictoriu cu debitoarea Unitatea Administrativ Teritorială comuna XXXXX judeţul XXXXX -prin Primar.

A ordonat debitoarei plata către creditoare a debitului în sumă de XXXXX lei reprezentând  contravaloare factura nr. XXXXX emisă în executarea contractului de execuţie lucrări nr. XXXXX în termen de 20 de zile de la data comunicării prezentei  ordonanţe.

A obligat debitoarea la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.

Cu autoritate de lucru judecat, Tribunalul a reţinut următoarele:

Primăria comunei XXXXX, prin Primar, în calitate de achizitor şi SC XXXXX SRL XXXXX, în  calitate de executant, au încheiat contractul de execuţie lucrări nr. XXXXX. Obiectul acestui contract îl reprezintă executarea şi finalizarea lucrării ,,Amenajare drumuri cu material pietros în comuna XXXXX” în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract. Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului este de XXXXX lei (art. 1 din contract). Durata contractului a fost stabilită la 9 luni (art. 2 din contract). Executantul are obligaţia de a începe execuţia lucrării în termen de maximum 3 zile de la primirea ordinului de începere a lucrărilor şi obligaţia de a fi terminate la data stabilită (art. 11.1 şi art. 11.2 contract). Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către executant în trimestrul I al anului 2017 (art. 16.1).

Pentru lucrările executate, plăţile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract. Preţul contractului rămâne ferm pe toată durata de îndeplinire a contractului de achiziţie publică (art. 17 contract).

La fila 10 dosar este depusă factura nr. XXXXX emisă de furnizor, SC XXXXX SRL XXXXX către cumpărător Primăria comunei XXXXX, factură care este înregistrată la Primăria comunei XXXXX sub nr. XXXXX.

 Situaţia de lucrări nr. 1 emisă conform contractului nr. XXXXX, pentru materiale, are valoarea de XXXXX lei cu TVA, este semnată de părţile contractante, executant şi beneficiar. Situaţia de plată nr. 2, emisă conform contractului nr. XXXXX pentru materiale, are valoarea de XXXXX lei cu TVA, este semnată de părţile contractante, executant şi beneficiar.

Prin Notificarea înregistrată la Birou Executor Judecătoresc XXXXX sub nr. XXXXX, comunicată debitoarei la data de XXXXX debitoarea Unitatea Administrativ Teritorială comuna XXXXX este încunoştinţată că figurează cu un debit în evidenţele contabile ale creditoarei, la data de XXXXX, factura nr. XXXXX în sumă de XXXXX lei emisă de creditoarea SC XXXXX SRL XXXXX şi rezultă din contractul încheiat între părţi nr. XXXXX.

Contractul de execuţie lucrări nr. XXXXX încheiat între părţi este un contract administrativ încheiat în baza procedurii speciale reglementată de OUG nr. 34/2006.

Debitoarea, legal citată, nu a contestat creanţa, conform art. 1020 Cod de procedură civilă şi nu a depus în apărare înscrisuri din care să rezulte netemeinicia sumelor solicitate la plată.

Creanţa îndeplineşte condiţiile de certitudine, potrivit art. 663 alin. 2 coroborat cu art. 1014 alin. 1 Cod  de procedură civilă, atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi raportul civil constatat ad probationem printr-un înscris. În ce privește caracterul lichid al creanţei potrivit art. 663 alin. (3) Cod de procedură civilă, câtimea ei este determinată prin contractul încheiat între părţi şi factura fiscală, înregistrată la debitoare, depuse la dosar.

Potrivit art. 663 alin. (4) Cod de procedură civilă, creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. În acest sens instanţa reţine că data scadenţei sumei de XXXXX lei s-a împlinit conform facturii fiscale depusă la dosar, din data de XXXXX, înregistrată cu ştampila debitoarei, scadenţa obligaţiilor de plată, fiind stipulată de părţi în contract în XXXXX; notificarea a fost comunicată debitoarei la data de XXXXX, astfel încât creanța care face obiectul prezentei cauze este exigibilă.

Debitoarea nu a depus la dosar graficul de plăţi şi execuţie pentru lucrarea ce se execută în baza contractului de achiziţie publică nr. XXXXX sau alt înscris emis de părţi în procedura administrativă de executare care să înlăture caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei rezultată din factura nr. XXXXX sau să conteste situaţia de lucrări nr. 2 depusă la fila 13 dosar.

În consecință, a constatat că suma pretinsă de creditor îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1.013 alin. (1) Cod de procedură civilă, constituind o creanță certă, lichidă și exigibilă, izvorând dintr-un contract civil constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură, iar debitoarea nu a făcut dovada prematurităţii, netemeiniciei ori stingerii totale sau parţiale a creanţei.

Cu privire la solicitarea de plată a penalităţilor, în prezenta cauză:

În drept,  potrivit art. 1013 alin. (1) N.C.proc.civ., procedura ordonanţei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Astfel, prin dispoziţiile legale menţionate, se instituie anumite condiţii de admisibilitate ale procedurii speciale a somaţiei de plată şi anume: 1. existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile; 2. creanţa să izvorască dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris; 3. contractul, statutul, regulamentul sau alt act juridic izvor al creanţei fie constatat printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei se determină în conformitate cu prevederile art. 662 N.C.proc.civ., potrivit cărora: ,,(2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. (3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată’’.

Cerinţele speciale de admisibilitate ale procedurii ordonanţei de plată trebuie întrunite în mod cumulativ.

Referitor la caracterul cert al creanţei, instanţa reţine că existenţa acesteia este neîndoielnică, rezultând din contractul de execuţie lucrări nr. XXXXX din XXXXX (filele 17-21), încheiat între părţi, însuşit de ambele părţi prin semnătură şi ştampilă, în baza căruia a fost emisă şi factura fiscală nr. XXXXX (fila 22), care a stat la baza emiterii ordonanţei de plată pentru debitul menţionat în aceasta, XXXXX lei. Prin acelaşi contract semnat de părţi, acestea au prevăzut şi plata de penalităţi de întârziere pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată cu întârziere.

Or, având în vedere soluţia de admitere a acţiunii pentru debitul principal, sunt în mod evident îndeplinite, pe lângă cerinţele speciale ale procedurii ordonanţei de plată, respectiv creanţa certă, lichidă şi exigibilă, şi condiţiile generale ale răspunderii contractuale, inclusiv culpa în neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Prin urmare, Tribunalul nu poate face o nouă analiză a culpei în neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, întrucât se impune însăşi autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. XXXXX din XXXXX a Tribunalului XXXXX – Secţia XXXXX, pronunţată în Dosarul nr. XXXXX.

Aşa cum a stabilit instanţa în sentinţa menţionată, data scadenţei sumei de XXXXX lei s-a împlinit conform facturii fiscale depusă la dosar din data de XXXXX, înregistrată cu ştampila debitoarei, iar scadenţa obligaţiilor de plată, fiind stipulată de părţi în contract a fost în trimestrul XXXXX al anului XXXXX. De asemenea, notificarea a fost comunicată debitoarei la data de XXXXX, astfel încât creanța reprezentând debitul principal era exigibilă.

Prin urmare, apărările debitoarei referitoare la obligaţia notificării finalizării lucrării apar ca neîntemeiate şi având menirea de a contrazice autoritatea de lucru judecat a primei sentinţe având ca obiect ordonanţă de plată.

În mod evident, scadenţa facturii reprezentând debit principal a fost trimestrul XXXXX al anului XXXXX, aşa cum se menţionează şi în sentinţa citată şi astfel cum prevede pct. 16.1 din contract.

În conformitate cu art. 662 C.proc.civ., existenţa creanţei pretinse de creditoare în cuantumul arătat rezultă fără dubiu din chiar contractul şi factura emisă de către creditoare, în timp ce debitoarea nu a administrat nicio dovadă în sensul achitării datoriei sau în sensul stingerii acesteia într-un alt mod admis de lege.

Tribunalul constată că nu este necesară administrarea niciunei alte probe, ca potenţial motiv de respingere a ordonanţei de plată, fiind evident că la redactarea punctului 18.2 din contract este strecurată o eroare materială, referirea reală fiind la clauza de la 16.1 din contract, trimestrul XXXXX al anului XXXXX, aspect, de altfel, logic.

Aplicând regulile de interpretare a contractelor, rezultă: clauza de la 15.1 nu prevede nicio obligaţie pentru achizitor, pentru a se putea face vreo legătură între clauza 18.2 şi cea de la 15.1, ce stabileşte doar faptul că perioada de garanţie este de 12 luni calendaristice.

Pentru aceste motive, creanța reprezentând penalităţi de întârziere atât lichidă, cât și exigibilă.

Totodată, potrivit art. 1535 C. Civ., la obligaţiile care au ca obiect o sumă de bani, daunele-interese nu pot cuprinde decât dobânda legală, iar acestea se acordă de la scadenţă, până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără ca debitorul să poată face dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.

Având în vedere că părţile au calculat, potrivit art. 18.1 din contract, penalități de 0,6% pentru fiecare zi de întârziere, calculate pentru perioada XXXXX – data scadenţei şi XXXXX – data plăţii, instanţa constată că această prevedere are caracterul unei clauze penale prin care părţile au determinat anticipat prejudiciul pentru întârzierea la plată, motiv pentru care instanţa urmează a admite acest capăt de cerere.

Întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1013 N.C.proc.civ., creditoarea reuşind să probeze dreptul său de creanţă, în cuantum de XXXXX lei iar debitorul nu a probat liberarea sa de obligaţie prin plată sau alt mod prevăzut de lege, potrivit regulilor referitoare la sarcina probei din materia obligaţiilor, sarcina probei revenindu-i conform art. 249 N.C.proc.civ., instanţa, raportat la  dispoziţiile art. 1022 N.C.proc.civ., constată că cererea este întemeiată, urmând să admită cererea creditoarei şi să emită o ordonanţă de plată, prin care va ordona debitoarei să plătească creditoarei suma de XXXXX lei, reprezentând penalităţi de întârziere, într-un termen de 30 de zile de la data comunicării ordonanţei.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa  potrivit art. 453 N.C.proc.civ., va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare