Litigii cu profesionistii

Sentinţa  Civilă  Nr. 14/2019

Şedinţa publică de la 10 Aprilie 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE x

Grefier x

Pe rol pronunţarea  asupra  cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe reclamanta XBucureşti,  cu sediul  în X,  prin  X, sector  1,  în  contradictoriu  cu  pârâţii X, X,  ambii cu  domiciliul  în  mun.  X,  X,  judeţul  X,  X  X,  ambele cu sediul  în  mun.  X, X  ,  X,  ambii cu  domiciliul  în  mun.  X, X,  judeţul  X,  precum  şi  chemaţii  în  garanţie X, cu  sediul  în  mun.  X, CIF 2X, X , cu  sediul  în  mun.  X,  X - având ca obiect pretenţii.

Dezbaterile  orale au  avut  loc  în şedinţa  publică  din data  de  27 martie 2019,  note  consemnate  în Încheierea din acea şedinţă,  încheiere  ce  face parte  integrantă  din prezenta sentinţă,  când  instanţa,  în vederea  deliberării, a amânat  pronunţarea  asupra  cauzei pentru  astăzi, 10  aprilie  2019,  când;

TRIBUNALUL

Deliberând asupra  litigiului civil – litigiu cu profesioniştii, de fata, Tribunalul retine următoarele :

Prin cererea  înregistrata  pe rolul acestei instanţe  sub nr.997/91/17.03.2017, reclamanta  X prin reprezentant legal , a  chemat in judecata  pe paraţii X , X, X X si X X,  solicitând obligarea  in solidar a  paraţilor la  plata  sumei de 1.025.613,65 lei RON cu titlu de despăgubiri, reprezentând  corolarul obligaţiei de garantare contra  viciilor ascunse, cunoscute de paraţi la  momentul  vânzării.

S-a solicitat obligarea  paraţilor si la  plata  cheltuielilor de judecata.

In  motivarea  acţiunii,  in esenţa,  reclamanta  a  arătat ca  este o societate  specializata in activităţi de confecţii, derulând  contracte importante cu firme de prestigiu in domeniu. A arătat ca  fiind  o societate de producţie ,  încă  din anul 1994 si-a dorit  sa achiziţioneze un spaţiu  suplimentar, de dimensiuni mai extinse. In acest scop,  au fost încheiate cu pătraţii Contractele de vânzare-cumpărare  autentificate sub nr.526/11.04.2014,  nr.1233/13.08.2014 si respectiv 1234/13.08.2014  de către Biroul individual Notarial TX. S-a arătat ca  paraţii, deşi sunt  reprezentanţi de doua  societăţi si doua  persoane fizice, acţionează in  mod unitar, compact si consecvent  prin manifestarea de voinţa  a  d-lui X, acţionar majoritar si decident  in cadrul acestor societăţi.

Astfel, s-a  arătat ca  X  cunoştea  de la  început faptul ca intenţia societăţii reclamante era  aceea  de a  adapta in mod corespunzător si de a  desfăşura,  in cadrul construcţiilor care urmau a  fi cumpărate, activităţi de fabrica  de confecţii.

S-a arătat ca  a achiziţionat aceste imobile,  iar in anul 2015, cu ocazia  unor prime precipitaţii mai abundente  , societatea  a  început sa  se confrunte  cu situaţia inundării constante  a  imobilelor achiziţionate , aspect care a cauza prejudicii importante , atât din perspectiva blocării activităţii, a pagubelor cauzate,  cat si a  demersurilor  efectiv întreprinse  in sensul remedierii consecinţelor  negative  , aferente acestei situaţii.

S-a arătat ca  in martie 2015, amplasamentul societăţii a  fost inundat ca  urmare a  ploilor din acea  perioada, situaţia repetându-se in  perioada  noiembrie-decembrie 2015.

De asemenea  ,  in cursul anului 2016, in lunile aprilie si octombrie s-au confruntat cu aceleaşi situaţii, care au necesitat intervenţii de  urgenta  din partea  structurilor  de specialitate, precum şi eforturi susţinute si implicarea  constanta  a  resurselor interne ale societăţii.

Toate aceste  situaţii au determinat întreruperi de activitate, distrugerea  parţiala sau totala  a  un or stocuri importante- îmbrăcăminte, confecţii, accesorii , întârzieri in livrarea  comenzilor către contractanţii societăţii,  mobilizarea  personalului fabricii,  in scopul  de a  remedia distrugerile provocate de inundaţii  ,  in loc de a  derula activitatea  de producţie.

S-a arătat ca  pe parcursul  evoluţiei situaţiei , a  aflat ca  paraţii cunoşteau foarte bine despre inundaţiile  care au afectat si in trecut  propria  activitate, existenta  unei corespondente  cu firma  de asigurare, căreia  ii solicita  reparaţia  daunelor  provocate ca efect la acestor inundaţii, adresele X SRL  nr.1734/24.04.2007 către X nr.50/16.11.2007 prin care paraţii susţin ferm si clar  faptul ca „terenul pe care  se realizează investiţia  X  este inundat,  nivelul apei atingând in unele locuri 50 cm.  Menţionăm ca  problema  nu este noua, repetându-se ori de cate ori cad  precipitaţii mai mult sau mai puţin  abundente. Deoarece aceasta situaţie ne produce prejudicii, va  solicitam sa  luaţi masurile care se impun pentru remediere”.

A arătat reclamanta  ca  a  apelat la un expert ,  iar prin expertiza  extrajudiciara  efectuata  s-a  atestat faptul ca  sistematizarea  terenului la  data  edificării construcţiilor a  avut in vedere  păstrarea funcţionalităţii canalului CC2, ca  sistematizarea  incintei a  fost realizata  prin montarea  de guri de scurgere  la  capetele inferioare ale pantelor,  prin care apele pluviale sunt colectate si deversate la  canalul CC2. S-a  reţinut de  către acest expert faptul ca  , conform situaţiei din teren,  canalul colector  este astupat  si deci nefuncţional. Expertul a  concluzionat ca  cauza  inundării activelor in situaţia  unor precipitaţii abundente se datorează  faptului ca  apele pluviale  de suprafaţa  sunt evacuate in canalul de desecare  CC2, canal; care este obturat  in aval, către sud  si deci nefuncţional încă  de la  momentul recepţiei lucrărilor de construcţii. Acelaşi expert a  arătat ca  investitorul avea  obligaţia de a  adopta  masuri alternative,  prin care sa se asigure  ca  funcţiunile construcţiilor  sunt respectate  in condiţii normale de exploatare, iar aceste soluţii ar fi trebuit adoptate  imediat  si implementate  de investitor  la  recepţia lucrărilor  autorizate.

Reclamanta  a  arătat ca  a  notificat paraţii la data de 06.12.2016  in vederea  derulării unei proceduri de conciliere  amiabila, ca  aceştia deşi prin adresa din 23.12.2016 si-au arătat disponibilitatea  in acest sens, ulterior, au refuzat orice discuţie  sau întâlnire.

In ceea ce priveşte răspunderea  pentru vicii ascunse, conform art.1672  din Codul civil , vânzătorul trebuia  sa  asigure nu doar  folosinţa liniştita  a  bunului vândut , ci si folosinţa  utila  a  acestuia, astfel ca  s-a solicitat  activarea  garanţiei paraţilor pentru viciile ascunse ale imobilelor achiziţionate.

S-a arătat ca  imobilele achiziţionate comporta  un element tehnic  nefuncţional, respectiv lipsa  unei  soluţii eficiente  si efective  de evacuare a apelor pluviale, ceea  ce transforma  activele in imobile inundabile. S-a arătat ca  acest viciu si consecinţele  aferente  reprezintă  elemente  cunoscute  paraţilor, anterior încheierii contractelor de vânzare- cumpărare in cauza ,  dar neaduse la  cunoştinţa cumpărătoarei in mod  premeditat.

Reclamanta  a  arătat ca  , chiar şi acţionând  cu buna-credinţa  ,  in calitatea  specifica  a  unui cumpărător  diligent,  nu putea in mod obiectiv cunoaşte aceasta situaţie la  momentul evaluării  si al deciziei de achiziţie a  activelor, aceasta neputând  fi cunoscuta  la  momentul  predării. S-a arătat ca  un asemenea  viciu  , care i-a  adus  deja  prejudicii semnificative, ar fi fost de  natura  sa  conducă  la  o decizie cel puţin diferita in privinţa  preturilor de achiziţie.

In ceea  ce priveşte prejudiciul, s-a arătat ca  in perioada anilor 2015-2016  societatea a  fost prejudiciata  direct, ca  efect al inundării activelor achiziţionate,  fapt ce a  determinat  prejudicii efective  dar si câştiguri nerealizate.

In  ceea ce priveşte costurile privind remedierea  punctuala a  efectelor inundaţiilor  ,  s-a arătat ca  acestea  constau in  folosirea  de echipamente  speciale (pompe)  , consumabile, servicii , accesorii specifice. Conform detalierii anexate, valoarea  acestora  fiind de  45.741  RON.

S-au precizat costuri estimative  de 50.000 EURO,  respectiv 225.800 RON  aferente implementării unei soluţii  tehnice efective si funcţionale, conform expertului extrajudiciar X

A arătat ca  la  aceste sume se adaugă următoarele :  93.541  USD si 17.801,06 RON , adică  un total de  416.285,72 RON  pentru soluţia  adiacenta  provizorie identificata  de  reclamanta  in  vederea protejării incintei  activelor, prin  înălţarea  in interior a suprafeţei  de 500 mp a  depozitului dematerii  prime si asigurarea  unei bariere  exterioare gonflabile , conform facturii proforma  emisa  de X, dovezi plata, dovezi  transport,  vama  etc.

S-a  solicitat obligarea  paraţilor si la  plata  sumei de 294.979 RON reprezentând  costuri  derivate din contravaloarea  stocurilor  distruse,  costuri  derivând  din câştigul nerealizat al societăţii, alte costuri aferente, respectiv costul expertizei de specialitate. S-a precizat ca  astfel de costuri se ridica  la suma  de  3.500 RON.

In dovedirea  susţinerilor sale  a  solicitat proba cu înscrisuri,  expertiza  de evaluarea  prejudiciilor,  iar in cazul solicitării de către paraţi a  unei expertize  tehnice in construcţii, a solicitat  rezervarea dreptului  de a  formula  propriile  obiective si desemnarea  unui expert consilier . A solicitat si proba cu martorii  X

A depus la  dosar înscrisuri ( filele 20-265,  vol. I dosar ).

Legal citaţi si informaţi asupra acţiunii de fata, cat si asupra  drepturilor procesuale pe parcursul acestei proceduri,  in termen legal paraţii au formulat întâmpinare.

Astfel,  paraţii X si X ,  prin Întâmpinarea  depusa  la dosar la  data de 24.04.2017 ( filele 2-13, volum II  dosar ) au invocat  lipsa  calităţii procesuale pasive.  S-a arătat ca pretinsul viciu invocat vizează in fapt nefuncţionalitatea  canalului colector CC2  ori acesta  aparţine domeniului public al statului, fiind  administrat de X. S-a arătat ca  fata de dispozitiile art.1657 din Codul civil,  societăţile parate nu pot fi făcute răspunzătoare de nefuncţionalitatea  unui canal din domeniul public al statului.

S-a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Sub acest aspect s-a arătat  ca prin Contractul  nr.526 din 11.04.2014 X a  vândut  reclamantei imobilul  compus din teren in suprafaţa de 11.274 mp, din care : 7.820 mp având  categoria  de folosinţa curţi-construcţii si 3.454 mp având  categoria  de folosinţa  arabil, construcţiile C1 Showroom X suprafaţa  construita  la  sol de 1968 mp si C2- Showroom si service Xin suprafaţa  construita  la sol de 632 mp,  imobil situat in X,  T 4, P-18 cu vecinii: N-X,  S-X si moştenitorii def. X, la E- DN2 –E 85 si la  V- lot 1 (X si X),  imobil înscris in CF  nr.58857 al localităţii Xi sub nr.cadastral 58857;

-prin Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1233 din 13 august 2014,  Xsi X  vând către X imobilul teren in suprafaţa  totala de 5000 mp din care 4000 mp având  categoria  de folosinţa curţiconstrucţii si 1000 mp având  categoria  de folosinţa  arabil,  imobil situat in Xi , T 4, P 18, cu vecinii: la  N-X,  la  S- proprietăţi particulare, la  E- DN2-E85 si la  V-proprietăţi particulare,  imobil înscris in CF  56411 a  localităţii X  cu număr cadastral 56411;

-prin Contractul  de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1234 din 13.08.2014 (vol.I fila 29-33)  X  vinde către Ximobilul construcţii  in suprafaţa  totala  construita  la sol de 1084 mp,  compus din C1- X in suprafaţa  construita  la sol de 375 mp identificata  cadastral  cu numărul 56411-C1 si  C2-Atelier Service in suprafaţa totala  construita  la sol de 709 mp, imobil identificat cadastral cu numărul 56411-C2, construcţii situate in intravilanul localităţii X, T4, P 18.

S-a arătat ca reclamanta a  solicitat  obligarea  paraţilor in solidar la  plata  unor  despăgubiri ,  motivând  existenta  unor vicii ascunse fără  sa  indice in concret care dintre bunurile imobile  este afectat de asemenea  vicii.  Din considerentele acţiunii se poate înţelege ca  pretinsul viciu ascuns  ar fi caracterul inundabil al  unei anumite porţiuni de teren,  neprecizata  in acţiune, dar înscrisurile anexate acţiunii dovedesc faptul ca  problemele se datorează canalului  colector CC2 care nu a aparţinut vreuneia  dintre  parate, făcând parte din  domeniului  public al statului  si  fiind administrat de  ANIF X .

S-a arătat ca reclamanta  nu justifica  o  răspundere  solidara  pentru  toate cele trei contractele  ,  neindicând izvorul acestei solidarităţi .

S-a invocat inadmisibilitatea  acţiunii si prin raportare la faptul ca  ,  potrivit dispozitiilor art.1710 din Codul civil,  limitele acţiunii in răspundere pentru vicii ascunse  sunt strict delimitate,  întrucât in temeiul obligaţiei de răspundere pentru vicii ascunse,  cumpărătorul poate obţine:  înlăturarea  viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala  acestuia;  înlocuirea  bunului vândut cu un bun de acelaşi fel,  însă  lipsit de vicii; reducerea  corespunzătoare a  preţului; rezoluţiunea vânzării. S-a  arătat ca, contrar acestor dispoziţii legale,  pretenţiile enunţate de reclamanta  prin acţiune excedează  limitelor legale ale unei asemenea  răspunderi.

Pe fondul cauzei,  paratele societăţi  au arătat ca  iniţiativa  acestor tranzacţii a  aparţinut numitei Xna  , administrator al societăţii reclamante, care l-a  contactat pe paratul X  la  începutul anului 2014 si i-a  comunicat ca  vrea  sa  cumpere imobilul Showroom  si Service X, proprietatea  X,  pentru ca are  nevoie urgent  deo astfel de locaţie, fiind  in negocieri cu producătorul X, ca  este presata de timp ,  nu are unde si când  sa  construiască o locaţie similara. S-a arătat ca  au avut loc mai multe întâlniri intre cei doi  administratori de societăţi, ca  preţul iniţial solicitat a fost de 3  milioane de EURO,  ajungând-se ca  urmarea  negocierilor la  suma  de 2 milioane Euro. Ulterior achiziţionării acestui imobil,  Xa  comunicat paratului X ca este interesata  si de cumpărarea celuilalt imobil Showroom si Service X , aparţinând Societăţii  X ,  motivând  ca  are nevoie de mai mult spaţiu. S-a arătat ca  termenul pentru aceasta vânzare a  fost stabilit in august 2014,  iar de la  preţul de  1,5 milioane Euro, părţile au negociat un preţ de 1,1  milioane Euro. S-a arătat ca  c aproximativ 2  săptămânii  mai înainte de termenul convenit pentru aceasta tranzacţie, Xl-a  anunţat pe paratul X  ca  va  cumpăra  acest imobil doar cu suma  de 800.000 Euro,  motivând  ca  nu mai poate achita  preţul de 1,1 milioane Euro întrucât are alte investiţii  de efectuat. S-a arătat ca  paratul X ,  pus in fata  acestei situaţii, a  acceptat acest preţ de 800.000 Euro.

S-a arătat ca  imobilele vândute au fost edificate in baza  Autorizaţiilor de construcţie nr.364  din 21.05.2007, respectiv 668 din 28.07.2008 eliberate  de Primăria municipiului X,  iar pentru aceste imobile s-au întocmit Procesele verbale de  recepţie  nr.51/2008 si respectiv 66/2010. S-a arătat ca  aceste construcţii respecta autorizaţiile menţionate si documentaţia  tehnica si au avut ca destinaţie desfăşurarea activităţii de SHOWROOM si Service auto, fiind  concepute si structurate pentru desfăşurarea  unui număr de  35  salariaţi in cazul  X si respectiv 15 salariaţi in cazul AUTO X, fata de peste 500  de salariaţi  caţi are reclamanta .

S-a arătat ca  imobilele au fost edificate conform  autorizaţiilor emise si au avut toate avizele necesare. S-a  arătat ca  in cadrul documentaţiei tehnice s-a  solicitat de către ANIF X casetarea canalului de desecare si irigaţie  CC2 amplasat paralel cu E 85, lucrare care de asemenea  a  fost executata  conform cerinţelor acestei autorităţi. Astfel, s-a arătat ca  s-a realizat  casetarea  acestui canal, conform solicitărilor ANIF X,  cu dimensiunile de 1000 mm/1000 mm,  pe distanta  de 100 m lungime (66 ml –Auto X si 34  ml AUTO X ) iar pe parcursul derulării acestor lucrări  s-a observat ca  pe  fondul unor fenomene meteo- ploi abundente ,  o parte a  terenului se inunda,  întrucât zona  de sud  a  acestui canal  fusese deviata  de către investitorii din zona  respectiva (X ), cursul iniţial al canalului fiind  obturat iar cel deviat  având un traseu ocolitor prin spatele investiţiilor acestor societăţi. Fata de aceasta situaţie, s-a arătat ca  s-au făcut demersuri către Primăria  municipiului X  si ANIF X solicitând  remedierea  situaţiei. S-a arătat ca  despre existenta  acestor demersuri si implicit existenta canalului public CC2 ,  paratele societăţi au informat-o pe d-na  Xîncă  de la  momentul vânzării imobilelor,  iar ulterior, la  solicitarea  reclamantei,  la  data de 30.03.2015  i-au fost puse acesteia  la dispozitie, prin  e-mail,  aceste documente, întrucât aceasta dorea  sa  acţioneze similar la  aceste autorităţi.

Revenind  la momentul debutului investiţiilor in cauza, s-a arătat ca  pentru a  preîntâmpina inundarea  in cazul unor precipitaţii abundente, a fost ridicat  nivelul terenului cu aproximativ 1,5  m,  prin turnarea  a  peste15.000mc  balast de râu cu argila la X si  respectiv 7.500 mc  balast cu argila la  X. De asemenea a  fost creat un sistem propriu de canalizare , cu bazine de colectare in plus  fata de fosa  de ape menajere. S-a executat si un gard  cu o fundaţie- zid  subteran  cu o înălţime de peste  2  m care sa  preîntâmpine  infiltrarea  apei din vecinătate cat si deplasarea  balastului  adăugat pentru ridicarea  nivelului terenului.

S-a arătat ca  situaţia  inundabila a  acestor imobile era  un fapt notoriu,  întrucât anterior  in anul 2012  când  , tot in urma  unor precipitaţii abundente cu cod  portocaliu,  curţile celor doua  societăţi au fost inundate, situaţia  a fost preluata  si redata in presa locala, sens  in care s-au depus la dosar extrase din presa locala  cat si un CD cu  interviu acordat de X  presei locale privind  aceste situaţii.

S-a arătat ca  la  acea data, administratorul societăţii reclamante, era  Senator de X  si era  informata prin intermediul Instituţiei prefectului  in urma  şedinţelor din cadrul Comitetului pentru  Situaţii de Urgenta.

Au arătat paratele ca  toata  documentaţia  tehnica  , precum si price alt document pe care  reclamanta  l-a apreciat necesar si l-a solicitat,  i-a fost pus la  dispozitie si i-a  fost înmânat prin intermediul d-lui X. Prin intermediul aceleiaşi persoane,  reclamanta a  fost informata  cu privire la  toate lucrările si instalaţiile  realizate in incinta. S-a  arătat ca  reprezentantul paratelor, X  a  discutat direct cu reprezentantul reclamantei, X  ca  fata de numărul mare de salariaţi  pe care îl presupunea  activitatea  desfăşurata de aceasta, de peste 500 de muncitori, ca  se impune  sa  facă  demersuri pentru modificarea locaţiilor, inclusiv a  instalaţiilor  si reţelelor de canalizare. S-a arătat ca  asemenea  discuţii au fost purtate si in luna  septembrie,  in luna  octombrie 2014, când  Xa  solicitat o actualizare de carte funciara,  iar împreuna  cu X s-a deplasat la  un inginer cadastrist ,  d-l X si au măsurat si  stabilit limitele proprietăţii,  identificând  si reţeaua  de canalizare proprie, bazinele, canalul colector CC2. Cu aceeaşi ocazie, s-a adus la  cunoştinţa  acesteia  faptul ca  cele doua  societăţi nu au beneficiat de nici un sprijin din partea  autorităţilor locale  privind canalizarea,  curentul , gazele, iar aceasta a replicat ca  are suficienta  influenta pentru a  schimba  situaţia.

Raportat la situaţia de fapt relevata prin acţiune, s-a  arătat ca  inundaţiile s-au produs datorita  unor căderi de ploi abundente, fiind  COD PORTOCALUI, cod care a determinat reclamanta  sa  solicite si sa  obţină  de la  Camera  de Comerţ, Industrie si Agricultura  X AVIZUL de EXISTENTA a  CAZULUI  de FORTA MAJORA  nr.407 din 14.10.2016  pentru perioada  12-14.10.2016. S-a arătat ca nu  exista nici o explicaţie logica  pentru care,  precipitaţiile din anul 2015,  invocate de reclamanta  nu constituie si ele un asemenea  caz, cat timp aceste precipitaţii au fost tot cu Cod portocaliu. S-a  arătat ca  se ajunge in situaţia contradictorie a existentei viciului ascuns in anul 2015,  pentru ca in anul 2016, aceeaşi situaţie sa  constituie caz  de  forţa  majora. S-a arătat ca  pentru inundaţiile din anul 2016  reclamanta  a  obţinut despăgubiri de la asiguratorul ASIROM .

Revenind  la inundaţiile din anul 2015 s-a  arătat ca  expertul X  X  la  punctul 1  din Concluzii a  arătat ca  aceste inundaţii  s-u datorat  faptului ca  apele pluviale  de suprafaţa sunt evacuate  in canalul de desecare CC2 , aflat in administrarea  ANIF, canal obturat in aval, către sud si deci nefuncţional încă  de la momentul recepţiei lucrărilor de construcţii.

S-a solicitat in consecinta , respingerea  acţiunii.

S-a solicitat ,  in dovedirea  acestor  susţineri, proba cu înscrisuri,  proba  cu înregistrarea  video, depusa  la  dosar pe suport CD ,  proba cu interogatoriul reclamantei, proba cu expertiza  tehnica construcţii si hidrologie,  expertiza  contabila  si martori.

La  rândul lor, paraţii  X si X  prin întâmpinarea  depusa  la dosar la  data  de 24.04.2017, au invocat fata de acţiunea reclamantei aceleaşi excepţii si aceleaşi apărări de fond ca  si societăţile AUTO X si AUTO X SRL, expuse pe larg  mai sus ( filele 31-46, volum II  dosar).

Au solicitat respingerea  acţiunii.

Au solicitat in dovedire  aceleaşi probe.

La data de 19.05.2017, reclamanta  X depune la  dosar  Răspuns la Întâmpinare.

A solicitat  respingerea  excepţiilor invocate de paraţi ca  fiind neîntemeiate. S-a  arătat ca  paraţii  au calitatea  de vânzători in contractele in legătura  cu care s-a invocat  răspunderea  pentru vicii ascunse, astfel ca  justifica  aceasta calitate.

S-a arătat ca  nu poate fi reţinuta  nici inadmisibilitatea  acţiunii. S-a arătat ca  acţiunea este întemeiata pe dispozitiile art.1707 din Codul civil, ca  viciile existau la momentul încheierii contractelor , iar vânzătorii le cunoşteau. S-a arătat ca  potrivit dispozitiilor art.1708 din Codul civil, vânzătorii sunt ţinuţi de  garanţia  contra  viciilor  ascunse, chiar si in ipoteza  in care nu le-au cunoscut. S-a  arătat ca  in contracte nu exista  clauze de înlăturare a  acestei răspunderi.

S-a arătat ca  precizarea  ca X este proprietarul canalului colector, nu înlătura răspunderea paraţilor,  mai mult  s-a  arătat ca  paraţii nu au chemat in garanţie pe X . S-a arătat ca nu se poate retine  inadmisibilitatea  acţiunii ,  întrucât despăgubirile  solicitate nu  reprezintă  un remediu  pentru viciile ascunse. S-a arătat in acest sens ca  potrivit dispozitiilor art.1712  din Codul civil,  vânzătorul poate fi obligat si la  plata de daune interese  pentru

repararea întregului prejudiciu  daca este cazul.

S-a solicitat respingerea  acestor apărări si admiterea  acţiunii aşa cum a  fost formulata.

La  data de 09.05.2017, reclamanta  X a  solicitat  completarea probatoriului , solicitând  audierea  in calitate demarator si a numitului  X  ( fila  72, volum II ).

La  rândul lor si paraţii,  au depus Note de probatorii extinse conform Notelor de la filele 78 si respectiv 88.

In cauza, s-au încuviinţat probele  cu înscrisuri, interogatorii  , martori, expertiza  tehnica  construcţii si Hidrologie.

S-a prorogat discutarea probei cu expertiza contabila,  după administrarea  acestor probe. La  termenul din  27 martie 2019,  instanta a  apreciat ca  aceasta proba nu mai este utila  cauzei.

In cadrul probei cu înscrisuri au fost solicitate relaţii de la  Instituţia  Prefectului,  ANIF X, ASIROM X, relaţii care au fost transmise la  dosar.

La  termenul din data de 25.04.2018,  in cauza  pendinte a fost înaintat dosarul nr.13372/231/2017 al Judecătoriei X in vederea  discutării conexităţii cu aceasta cauza( fila  106 volum VII ).

S-a menţionat faptul ca in cauza  13372/231/2017 este o acţiune formulata de reclamanta Xin contradictoriu cu paraţii X si MARIA , având  ca  obiect pretenţii derivate din acelaşi fapt- inundarea  imobilelor reclamantei.

Prin încheiere  din 09.05.2018 s-a  admis  excepţia conexităţii si a  fost conexat dosarul nr.13372/231/2017 la  cauza  de fata ( filele  192-193  , volum VIII ).

Din cuprinsul acestui dosar, instanta  retine faptul ca reclamanta  Xprin reprezentant legal a  solicitat in contradictoriu cu paraţii X si Maria ,  obligarea  acestora  la  desfiinţarea lucrărilor  efectuate fără autorizaţie  pe terenul proprietatea  lor,  lucrări necesare readucerii  terenului la forma  iniţiala si asigurării exercitării depline  si in condiţii normale de către reclamanta a  prerogativelor dreptului de  proprietate asupra  terenului ce aparţine societăţii,  aflat in vecinătatea terenului paraţilor. In subsidiar s-a solicitat  abilitarea societăţii reclamante  de a  efectua  respectivele lucrări,  pe cheltuiala paraţilor  in cazul in care aceştia  nu vor proceda la  realizarea  acestor lucrări.

S-a solicitat totodată  obligarea  paraţilor la  plata de daune  materiale in cuantum de 54.929,36 lei, reprezentând c/valoarea  reparaţiilor si a  intervenţiilor suportate de societate pe terenul sau, pentru remedierea  situaţiei determinata  de lucrările întreprinse fără drept de  paraţi.

In  motivarea  acestei acţiuni, reclamanta a  arătat ca  este proprietara  imobilelor, cele indicate in cauza  de pe rolul Tribunalului X si ca  acestea se învecinează pe latura  de nord cu terenul deţinut de paraţii X. S-a arătat ca  din momentul achiziţionării acestor imobile  si pana  in primăvara  anului 2016, societatea si-a exercitat nestânjenita atributele dreptului de proprietate  asupra  terenului  ce ii aparţine. Începând cu luna  aprilie  2016, paraţii,  in calitate de vecini  au decis , in mod unilateral , sa ridice nivelul proprietăţii lor , prin adăugarea  unor straturi de pietriş, pământ si moloz, fapt ce a  cauzat prejudicii fondului învecinat, respectiv reclamantei întrucât fondul sau preia  in totalitate apele pluviale  de pe terenul paraţilor, ca  urmare a  diferenţei de nivel. Acest lucru a  condus la  augmentarea  efectelor  fenomenelor  meteorologice extreme  din perioada  octombrie-noiembrie 2016,  respectiva ploilor abundente  si a  inundaţiilor produse in acea perioada  in regiunea  oraşului X.

S-a arătat ca  societatea a  suferit in acea perioada  inundări succesive care au necesitat intervenţia  Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenta (ISU X),  in vederea evacuării apei acumulate. S-a  arătat ca a au fost afectate serios stocurile de materii  prime si produse finite, iar siguranţa salariaţilor săi a fost periclitata. S-a arătat ca  utilajele folosite in producţie, datorita specificului lor  sunt conectate la surse de energie electrica  si s-a creat un real pericol de electrocutare.

S-a arătat ca  societatea  are  peste 300 de salariaţi, ca  a  fost nevoita  sa sisteze lucrul in  perioadele in care curtea imobilului era  complet inundata  . De asemenea  societatea  a  fost nevoita  sa  întreprindă lucrări de intervenţie  care presupun:  închirierea  si cumpărarea  de utilaje  necesare evacuării apei ( buldo-excavatoare,  pompe ), achiziţionarea  de materiale specifice ( saci, nisip,  unelte, echipamente de protecţie),  lucrări de amenajare pentru protecţia  spatiilor de  producţie si depozitare, contravaloarea salariaţilor care au participat  la  înlăturarea efectelor inundaţiilor, echipamente  pentru aceştia  ( pelerine, cime de cauciuc, jachete , carburant ) necesare pentru a  permite muncitorilor sa acţioneze  in condiţiile acumulării  de apa si noroi.

S-a arătat ca  paraţii au încălcat dispozitiile art.603  din Codul civil, care instituie obligaţii scripte in rem ce revin proprietarului terenului si constituie situaţii speciale  de restrângere/limitare a exerciţiului dreptului de proprietate; au fost încălcate dispozitiile art.612 din Codul civil,  paraţii nerespectând distanta minima  de 60 de cm  dintre terenul lor si cel al reclamantei.

In ceea  ce priveşte prejudiciul  material reclamat, s-a arătat ca  acesta se ridica  la suma de 54.929,36 lei  ce presupune contravaloarea  cheltuielilor  pentru materialele si  activităţile mai sus expuse. S-a arătat ca  s-au avut in vedere numai pagubele directe  nu si cele indirecte cum ar fi înălţarea depozitului interior  pentru suprafaţa  de 500 mp, expertizele efectuate in acest scop,  producţia  nerealizata  in  zilele in caria  fost întrerupta  activitatea  .

In dovedirea  acestor pretenţii, s-a solicitat proba cu  3 martori, interogatoriul paraţilor,  precum si expertiza  tehnica  de specialitate.

A depus la  dosar înscrisuri ( filele 13-125 , dosar ataşat la  vol.VII al prezentei cauze).

In  termen legal, respectiv la  13.12.2017 ( in cadrul dosarului nr.13372/231/2017 ), pârâţii X si Maria au depus  Întâmpinare si cerere de chemare in garanţie ( filele 132-136 , dosar ataşat la  volum VII al cauzei pendinte ).

Pe cale de Întâmpinare,  pârâţii X si Maria au  arătat ca  pretenţiile emise de reclamanta  împotriva  lor sunt neîntemeiate. Au arătat ca  deţin un tern in X, X, teren care se învecinează  in prezent cu imobilele reclamantei, dar ca  in trecut se învecina  cu terenurile deţinute de paratul  X, de societăţile acestuia.

In  cursul anilor 2007-2008,  paratul Sima  Stan, in vederea  investiţiilor pe care urma  sa  le realizeze a  procedat la ridicarea  nivelului  terenului , ocazie cu care a  construit si un gard de beton de aproximativ 2  m înălţime, gard care desparte proprietăţile acestui parat de  terenul deţinut de ei. Pentru a  nu rămâne cu terenul sub nivelul acestuia,  cu acordul paratului X, vecinul lor la  acel moment, pârâţii X au arătat ca  au procedat si ei la ridicarea ,  in mai multe etape a  nivelului terenului lor,  fără însă  sa  ajungă  la  nivelul zidului  gardului edificat de  Sima  Stan. Au arătat ca  in concret, pe lungimea  liniei de hotar intre cele doua  imobile,  terenul lor este încă  situat mai jos cu  circa  50 pana  la 100 cm.

In ceea ce priveşte inundarea  terenului pe care sunt  investiţiile reclamantei, s-a arătat ca  aceasta nu li se datorează  lor, ci nefuncţionării canalului colector CC2  aflat in administrarea  ANIF X. Au arătat ca  din cate cunosc ei, acest canal a  fost blocat de proprietarii  terenurilor din aval, respectiv XX. Au arătat ca  vina  o poarte Primăria  municipiului X  care, ignorând  traseul canalului CC2  a  constituit/reconstituit  dreptul de proprietate  pe terenurile in aval, iar pe de alta  parte proprietarii in cauza care in mod deliberat au blocat sau deviat acest canal.

Au arătat ca  si reclamanta  X a  blocat acest canal cu saci de nisip, aduşi cu doua  transporturi mari, astfel încât  la  orice ploaie mai abundenta  , inclusiv terenul lor este inundat , iar apa bălteşte lungi perioade de timp. Au ataşat in dovedire  plese fotografice.

Au arătat ca aţâţat timp cat exista  un canal public,  nu sunt de acord  ca  pe cheltuiala si pe terenul lor, sa  edifice  un alt canal.

In ceea  ce priveşte despăgubirile invocate de reclamanta  in cuantum de 54.929,36 lei  au arătat ca in cuprinsul acţiunii, reclamanta  indica  o alta  suma  , respectiv 70.129 lei, pentru ca  ulterior, prin precizarea  acţiunii sa indice valoarea  acestor despăgubiri la  suma  de 59.961,15 lei. S-a arătat ca  aceste sume reprezintă  costul unor materiale si activităţi, costul emiterii certificatului de forţa  majora , aferente perioadei  14-21  octombrie 2016, dosar si sume ce reprezintă  construirea  unui canal  de către reclamanta  in perioada  mai-iunie 2016,  fără a se indica  legătura  acestor cheltuieli cu pârâţii. S-a arătat ca  reclamanta a  invocat  dispozitiile art.1084  din Codul civil , dar acestea vizează răspunderea  civila  contractuala,  ori intre parţi nu exista  nici un raport juridic contractual  ca sa  le poată  fi imputata încălcarea vreunei obligaţii contractuale, ca  izvor al obligaţiei de  repararea prejudiciului.

Raportând pretenţiile reclamantei la răspunderea  civila delictuala, in raport de care pârâţii au  înţeles  sa  formuleze apărări , au arătat ca  nu exista  nici o fapta  ilicita, săvârşita  cu vinovăţie  pentru a  putea  fi obligaţi la  daune. Au arătat ca  exista  in beneficiul lor doua  cauze exoneratoare de răspundere:

-Prima  cauza,  potrivit art.1351  din Codul civil, respectiv cazul de forţa  majora. In acţiune  s-au indicat evenimentele din luna  octombrie 2016,  perioada  pentru care reclamantei i s-a eliberat  certificat de forţa majora, fapt ce dovedeşte cauza  exoneratoare de răspundere. Au arătat ca cantităţile de apa căzute in acea  perioada,  de 50-90l/mp,  dovedesc faptul ca  si in ipoteza  funcţionarii  depline a  canalului CC2 , terenurile din zona  s-ar fi inunda. Aceste ploi  însemnate cantitativ constituie un eveniment  extern,  imprevizibil si inevitabil, astfel ca  răspunderea  lor nu poate fi angajata.

-Cea  de-a doua  cauza  exoneratoare  de răspundere  este cea  de la art.1352  din Codul civil, respectiv fapta  reclamantei care si ea a blocat canalul colector CC2 cu saci de nisip, cat si fapta terţilor , respectiv ANIF X care administrează  acest canal si care, in ciuda  a  nenumărate sesizări formulate  de riveranii din acea zona  nu a  luat nici o măsura  de deblocare a  canalului;  proprietarii din amonte , respectiv X X , precum si Primăria  municipiului X  care,  ignorând  traseul canalului CC2  au a constituit /reconstituit dreptul de proprietate pe aceste terenuri fără a  institui in sarcina  proprietarilor  vreo obligaţie privind menţinerea funcţionalităţii acestui canal.

In consecinta, in conformitate cu depoziţiile art.73  si 74  din C.pr.civila, pârâţii au solicitat chemarea  in garanţie a celor doua  instituţii si a  persoanelor indicate, pentru  ca  in ipoteza  in care acţiunea  reclamantei este găsita  ca  întemeiata, acestea  sa  fie obligate la plata  de despăgubiri.

In dovedirea  susţinerilor lor, au depus la  dosar înscrisuri si planşe fotografice.

Prin Răspunsul la Întâmpinare, reclamanta  X a arătat ca  acţiunea  sa fata de pârâţii X vizează răspunderea  civila delictuala. S-a arătat ca  pârâţii au recunoscut prin întâmpinare  ca  , in mai multe etape au procedat la ridicarea  nivelului de teren. S-a  arătat ca  aceştia încearcă sa  transfere răspunderea  in sarcina  proprietarilor din aval , respectiv a autorităţilor  ANIF X  si respectiv Primăria Municipiului X,  dar in concret s-a arătat ca  se urmăreşte diluarea  răspunderii paraţilor . S-a arătat ca  nu pot fi de acord  cu aceste apărări, întrucât ar presupune o „probatio diabolica” pe de-o parte, iar pe de alta  parte, fata de dispozitiile art.603-604 din Codul civil ,  îndatoririle incumba  deţinătorului unui lucru- proprietarului terenului învecinat.

S-a arătat ca  prin Întâmpinare,  pârâţii X au invocat un alt mecanism de producere a inundaţiei , dar ca  aceasta se poate stabili doar printr-o expertiza  tehnica  de specialitate.

In ceea  ce priveşte despăgubirile solicitate in cauza,  aşa cum au fost precizate, s-a  arătat ca  au legătura  directa  cu fapta  paraţilor. S-a  arătat ca  la  formularea  acestora s-au avut in vedere  documente contabile.

Certificatul de forţa  majora eliberat de autorităţile competente nu exclude vinovăţia paraţilor, ci are rolul de a  dovedi atitudinea  psihica  a  reprezentanţilor si prepuşilor X fata  de inundaţii si urmările acestora. S-a arătat ca  demersul paraţilor de a chema  in garanţie si alte persoane sau instituţii este unul legal, dar care nu înlătura  in mod automat  culpa  paraţilor  in comiterea  faptelor proprii.

A solicitat respingerea  acestor apărări cu consecinta  admiterii in tot a acţiunii, aşa cum a  fost precizata ( filele 148-150, dosar ataşat).

Au fost citaţi in cauza  chemaţii in garanţie .

ANIF  prin Filiala  Teritoriala  X , prin Întâmpinarea  formulata la  dosar , a  solicitat respingerea  cererii de chemare in garanţie . S-a arătat ca  începând  cu anul 2007 s-au făcut demersuri  in vederea refacerii  secţiunii canalului si asigurarea  apei in emisar, asigurându-se fondurile necesare in acest sens, dar proprietarii  de  teren ,  puşi in posesie inclusiv asupra  suprafeţei de canal  si a  zonei de protecţie adiacenta, au interzis  intrarea utilajelor  pentru realizarea  lucrării. S-a arătat ca  din corespondenta  purtata  cu OCPI si Primăria  X a  rezultat ca  punerea  in posesie  s-a făcut incluzând suprafeţele canalului CC2,  lucrarea  de cadastru fiind  realizata  la  acea data  deşi pe toate planurile cadastrale figura  acest canal.

S-a arătat ca  fata de atitudinea  proprietarilor de teren ,  in aval de proprietatea  reclamantei, refuza  intervenţia  cu utilaje pentru decolmatarea si refacerea  acestui canal,  ANIF  nu are nici o culpa  in  producerea  inundaţiilor  reclamate de X.

S-a solicitat respingerea  cereri ide chemare in garanţie (filele 177-178, dosar ataşat ).

In dovedirea  susţinerilor sale, a  depus la  dosar înscrisuri.

La  rândul lor, chemaţii in garanţie  X , prin Întâmpinarea  depusa  la dosar au solicitat  respingerea in principiu a  cererii de chemare in garanţie .

S-a arătat ca  prin formularea  cererii, pârâţii X  nu cautădecât sa  lărgească  cadrul procesual , cu paraţi fata de care aceştia  considera  ca  ar fi responsabili. S-a arătat ca  in concret  fără  sa  invoce o asemenea  excepţie, pârâţii X  vizează respingerea  acţiunii ca  fiind promovata  fata deo persoana  fără  calitate procesuala  pasiva. Or, ca  efect al respingerii acţiunii in aceasta modalitate, cererea  de chemare in garanţie, chiar si in ipoteza  in care  s-ar dovedi ca  unul din chemaţii in garanţie a  ar fi cauzat prin  acţiunile sale inundarea  terenului reclamantei, cererea  de chemare in garanţie ar fi respinsa  ca  fiind  neintemeiata.

IN ceea  ce priveşte canalul CC2  au arătat ca  nu au făcut nici o intervenţie asupra  acestuia. Mai mult, la data de 10.05.2016 au permis reclamantei X să aibă  acces pe proprietatea  lor  pentru a  realiza  un nou sistem de evacuare a  apei , respectiv au permis săparea unui sânt si montarea  unei ţevi cu diametrul de  315 mm, scopul acestor lucrări fiind de a preveni inundaţiile pe viitor ale  terenurilor.

Au arătat ca nu cunosc cauza  nefuncţionării canalului colector CC2 ( filele 182-184 , dosar ataşat).

Au depus la dosar  in susţinerea alegaţiilor lor,  doua  înscrisuri .

La  rândul sau,  chemata  in garanţie Primăria  municipiului X,  prin Întâmpinarea depusa  la  dosar  la  24.04.2018  a  invocat excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive, aspect sub care  s-a arătat ca  acest canal se afla  inventariat X-Moldova Sud.

Pe fond, au arătat ca  nu pot fi obligaţi la despăgubirile solicitate de Xîntrucât , contrar celor susţinute de pârâţii X si X cu privire la  ignorarea  traseului acestui canal si reconstituirea  dreptului de proprietate pe  terenul aferent canalului si zonei de protecţie a  acestuia, au arătat ca  nu au informaţii cu privire la  motivul pentru care  Comisia  locala  de fond  funciar  din anul 1993  a  propus  constituirea/reconstituirea dreptului de proprietate  asupra  acestui teren , dars-a arătat ca  in mod  sigur  noii proprietari au  dobândit si obligaţia  de întreţinere canale  de utilitate publica si nu trebuiau  sub nici o forma  sa  desfiinţeze acest canal (filele 207-208 , dosar asociat ).

Prin încheierea din 09 mai 2018 s-a  admis excepţia conexităţii celor doua  cauze, iar dosarul nr.13372/231/2017 a  fost conexat la dosarul de fata (fila  192,  volum 8 ).

In dosarul pendinte, la data de 11.09.2018, X X formulează Întâmpinare fata  de cererea  de chemare in garanţie si invoca  excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de faptul ca  canalul CC2  este inventariat in domeniul public al statului si este administrat de MADR prin ANIF –Sucursala  Buzău. S-a  arătat ca  in sarcina  sa  nu poate fi reţinuta  nici o obligaţie legala  sau contractuala  de garanţie  fata de  pârâţii X  IV.. S-a  arătat ca  înscrisurile invocate de pârâţii X  X vizează  in realitate pe XL X,  respectiv pe X  si nu pe X.

A arătat ca  pe terenul sau,  lucrările au fost edificate  conform Certificatului de urbanism  nr.89/17.02.1999 , iar prin acest certificat s-a  precizat ca terenul este supus reglementarilor  conform PUD aprobat prin Hotărârea de Consiliu local nr.96/24.06.1999. S-a arătat ca  si Agenţia  de Protecţie a  Mediului X,  prin  adresa nr.1513/27.04.200 a  dat acordul de mediu pentru ridicarea  unei staţii de distribuţii carburant  pe acest teren.

In consecinta  , a solicitat respingerea  cererii de chemare in garanţie. (129—131 )

In cauza  s-a  încuviinţat proba  cu expertiza  topometrie, construcţii si construcţii si instalaţii hidrologice. Proba  cu expertiză  contabila,  in vederea determinării  prejudiciului, ca  urmare  a  concluziilor formulate de experţii  tehnici , nu apare a mai fi utila  cauzei.

Examinând susţinerile parţilor, probele administrate in cauza  si legislaţia  incidenta, Tribunalul constata următoarele :

Sub aspectul situaţiei de fapt,  Tribunalul , fata de înscrisurile de la dosar, retine faptul ca prin Contractul  de vânzarecumpărare autentificat sub nr.526 din 11.04.2014 (vol.I fila. 20-24)  SC A  X SRL vinde  către Ximobilul compus din teren  in suprafaţa de 11.274 mp, din care : 7.820 mp având  categoria  de folosinţa curţiconstrucţii si 3.454 mp având  categoria  de folosinţa  arabil, construcţiile C1 Showroom si Service X suprafaţa  construita  la  sol de 1968 mp si C2- Showroom si service Xin suprafaţa  construita  la sol de 632 mp,  imobil situat in X,  str. Calea  X,  T 4, P-18 cu vecinii: N-X,  S-X si moştenitorii def. X, la E- DN2 –E 85 si la  V- lot 1 (X si Z),  imobil înscris in CF  nr.58857 al localităţii X sub nr.cadastral 58857;

-prin Contractul de vânzarecumpărare autentificat sub nr.1233 din 13 august 2014 (vol.I, fila 25-28) Z si X  vândcătre X imobilul teren in suprafaţa  totala de 5000 mp din care 4000 mp având  categoria  de folosinţa curţi-construcţii si 1000 mp având  categoria  de folosinţa  arabil,  imobil situat in X, str. Z , T 4, P 18, cu vecinii: la  N-X,  la  S- proprietăţi particulare, la  E- DN2-E85 si la  V-proprietăţi particulare,  imobil înscris in CF  56411 a  localităţii X  cu număr cadastral 56411;

-Iar  prin Contractul  de vânzarecumpărare autentificat sub nr.1234 din 13.08.2014 (vol.I fila 29-33)  X  vinde către Ximobilul construcţii  in suprafaţa  totala  construita  la sol de 1084 mp,  compus din C1- Showroom Fiat in suprafaţa  construita  la sol de 375 mp identificata  cadastral  cu numărul 56411-C1 si  C2-Atelier Service in suprafaţa totala  construita  la sol de 709 mp, imobil identificat cadastral cu numărul 56411-C2, construcţii situate in intravilanul localităţii X, T4, P 18.

Aşa  cum rezulta  din conţinutul acestor acte,  vânzătorii au dobândit  imobilele  constând in teren prin act de vânzare –cumpărare, iar imobilele construcţii  in baza  Autorizaţiilor de construcţii nr.364 din 21.05.2007 si a  Procesului verbal de recepţie finala  nr.51/2008 emise de Primăria municipiului X,  in cazul construcţiei  Z ( fila  21  vol. I dosar ) si respectiv autorizaţiei nr.668 din 28.07.2008 si a  procesului verbal de recepţie final  nr.66/2010  in cazul construcţiei  SHOWROOM Z ( fila  29 ). Paraţii Z  au înstrăinat reclamantei doar teren, cel de sub cea  din urma  construcţie, teren dobândit anterior prin vânzare-cumpărare.

Conform  clauzei de la  pagina  2  a  fiecărui contract,  vânzătorii au garantat reclamanta  contra  evicţiunii si viciilor  imobilelor, conform prevederilor art.1695  si art.1707 din Codul civil.

Aşa cum rezulta  din acţiunea principala, in cursul lunii martie , respectiv noiembrie-decembrie 2015,  precum si in decursul anului 2016  in lunile aprilie si octombrie, societatea X SA, cumpărătoare a  acestor imobile s-a  confruntat cu situaţia inundării amplasamentului societăţii urmare a  ploilor abundente.

Aşa cum rezulta din înscrisurile de la dosar,  zona  din Z este o zona  inundabila, fapt ce a determinat edificarea  unui canal  de preluare si scurgere a  apelor, CC 2 , canal ce face parte din domeniul public al statului prin MADR si administrat de  Agenţia Naţionala de Îmbunătăţiri Funciare - Filiala  Z.

Aşa  cum rezulta  din Adresele ANIF nr.248/2012 si  nr.4063/24.10.2017 (fila  10, vol.IX Dosar) ,  din procesele verbale  ale  Comitetul  pentru  Situaţii de Urgenta , depuse la dosar  la data de 24.10.2017  de către Instituţia Prefectului  X)  , Tribunalul retine ca  acest canal este nefuncţional . Tribunalul retine ca acest canal, deşi face parte din domeniul public al statului, apare in actele de reconstituire a  dreptului de proprietate, iar  proprietarii acestor terenuri, nu au permis intervenţia  ANIF  pentru executarea  lucrărilor de mentenanţa  si refacere a acestui canal.

La  data de 31.03.2015 are loc o intervenţie ISU X  la  imobilul reclamantei, pentru evacuarea  apei. Se menţionează  cauza  producerii inundării : precipitaţiile abundente neîntrerupte ,  obturarea  conductei de scurgere.( fila  116, volum I). La data de 03.12.2015 are loc o noua  intervenţie  a  ISU X, ca  urmare a  inundării spatiilor deţinute de reclamanta  Z  in X(fila  117, volum I ). Conform menţiunilor din acest proces  verbal,  s-a intervenit in datele de 29-30.11.2015, 01-03.12.2015 pentru  evacuarea apei din curtea  reclamantei,  precum si pentru evacuarea  apei dintr-un canal colector , apa provenita  si de pe terenurile agricole învecinate ( fila  117, vol.I ).Nu se indica  in acest proces  verbal cauza  care a favorizat  dezvoltarea si propagarea  evenimentului la  care s-a intervenit,  făcându-se menţiune  ca  nu este cazul.

In  perioada  12-14.04.2016, ISU X a  intervenit din nou la  aceeaşi locaţie  pentru evacuarea  apei, aşa cum rezulta  din Procesul verbal nr.437 din 14.04.2016 ( fila  118, volum I ). Nici in acest caz  nu se indica  cauza  inundării curţii.

De asemenea,  la data de 14-15 si 17.10.2016 , ISU X intervine pentru evacuarea  apei din curtea  reclamantei, fără  a  indica  motivele producerii acestui incident ( filele 119-121. Volum I ).

Se retine faptul ca, conform susţinerilor reclamantei,  din acţiunea  conexata  prezentei, din momentul achiziţionării imobilelor in cauza si pana  in primăvara  anului 2016, reclamanta  susţine ca  a  exercitat, afara  a  fi stânjenita  in vreun fel, dreptul de proprietate asupra  acestor imobile.

Conform înscrisurilor depuse de reclamanta  la  dosar,  la  data  de 31.03.2016 are loc o intervenţie  a  Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenta  , conform Procesului verbal nr.438 , care in momentul intervenţiei a  găsit curtea  imobilelor deţinutede reclamanta X SA inundata  cu apa  provenita  in urma  precipitaţiilor abundente ( fila  116, vol.  I). Se indica  in acest proces  verbal ca si cauza  a  producerii inundaţiei:  precipitaţii abundente neîntrerupte  si  obturarea  canalului  de scurgere.

Fata de pârâţii societăţi si  X si Ioana  reclamanta a  formulat pretenţii derivând  din răspunderea  pentru vicii ale  imobilelor vândute,  iar fata de pârâţii  X  Z si  Z, pretenţii întemeiate pe răspunderea  civila  delictuala, ca  urmare a  unei pretinse ridicări a  terenului acestora, cu consecinta  inundării fondului învecinat, proprietatea  reclamantei.

In ceea  ce priveşteexcepţiile invocate de pârâţiisocietăţi si persoane fizice, Sima  Stan si Ioana  ,  Tribunalul retine următoarele :

In ceea  ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive,  invocate de aceştia,  Tribunalul retine ca  pârâţii au calitatea  de vânzători , iar potrivit clauzelor contractuale, aceştia  si-au asumat obligaţia  de a garanta  cumpărătoarea  de evicţiune si de vicii ,  in condiţiile art.1695  si respectiv art.1707 din Codul civil.

Calitatea de vânzători a  paraţilor, conferă  acestora  calitate procesuala pasiva, cat timp acţiunea  de fata  vizează angajarea  răspunderii lor pentru viciile imobilelor vândute.

Situaţia  concreta  a  cauzei inundării imobilelor reclamantei, respectiv daca aceasta inundare si consecinţele suportate de reclamanta , se datorează  unor  vicii ale imobilelor sau unor cauze  independente de paraţi,  vizează  cercetarea fondului cauzei.

Prin urmare, aceasta  excepţie se va  respinge ca fiind  neintemeiata.

Au invocat pârâţii  faptul ca  prin acţiunea promovata, reclamanta  a  solicitat obligarea  lor in solidar la  răspunderea  pentru vicii ascunse ale imobilelor  si pentru repararea  daunelor cauzate de acestea,  dar ca  nu exista  nici o clauza  contractuala  de asumare a  unei asemenea  solidarităţi, după  cum nu exista  nici o clauza  legala. Aceste critici nu se constituie într-o veritabila  excepţie  procesuala, care arface de necercetat fondul, ci presupune tocmai cercetarea fondului, fiind  o excepţie de fond.

Au invocat pârâţii si excepţia inadmisibilităţii acţiunii, Tribunalul retine ca  aceşti paraţi au invocat faptul ca  potrivit dispozitiilor art.1710 din Codul civil,  limitele acţiunii in răspundere pentru vicii ascunse  sunt limitate la  următoarele tipuri de acţiuni:  înlăturarea  viciilor de către vânzător sau de către cumpărător pe cheltuieli  acestuia,  înlocuirea  bunului vândut cu un bun de acelaşi fel , dar lipsit de vicii,  reducerea  corespunzătoarea  preţului, rezoluţiune a vânzării.

Reclamanta  X ,  prin răspunsul la Întâmpinare, a arătat sub acest aspect ca  fata de împrejurarea  ca la  momentul vânzării , pârâţii cunoşteau caracterul inundabil al zonei in care sunt amplasate imobilele vândute, astfel ca  prin efectul  dispozitiilor art.1710 coroborat cu art.1712 din Codul civil, a  solicitat legal obligarea  acestora  la repararea întregului prejudiciu cauzat  prin inundaţii.

Este adevărat ca reclamanta  nu a  solicitat prin acţiune nici  una  din masurile legale  permise de legiuitor in vederea eliminării viciilor ascunse, solicitând  doar măsura complementara a despăgubirii pentru pagubele încercate, dar  acest  lucru nu conduce de planor,  la  inadmisibilitatea  acţiunii,  fără cercetarea acesteia pe fond. In  opinia  Tribunalului si aceasta apărare este una  de fond  .

Prin urmare, fata  de considerentele expuse,  Tribunalul va  respinge excepţiile invocate de pârâţii societăţi si persoane fizice, Sima  Stan  si Ioan,  ca  fiind  neîntemeiate.

Pe fond, fata  de aceştiparaţi, Tribunalul retine următoarele :

Potrivit art.1695 din Codul civil „Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea netulburată a bunului vândut.

(2) Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată.

(3) De asemenea, garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării.”.

Potrivit dispozitiilorart.1710 din Codul civil „1) În temeiul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor, cumpărătorul poate obţine, după caz:

a) înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia;

b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel, însă lipsit de vicii;

c) reducerea corespunzătoare a preţului;

d) rezoluţiunea vânzării.

(2) La cererea vânzătorului, instanta, ţinând seama de gravitatea viciilor şi de scopul pentru care contractul a fost încheiat, precum şi de alte împrejurări, poate dispune o altă măsură prevăzută la alin. (1) decât cea solicitată de cumpărător.”.

In ceea  ce priveşte întinderea garanţiei,  potrivit dispozitiilor  art.1712 din Codul civil „(1) În situaţia în care la data încheierii contractului vânzătorul cunoştea viciile bunului vândut, pe lângă una dintre măsurile prevăzute la Art. 1710, vânzătorul este obligat la plata de daune-interese, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat, dacă este cazul.

(2) Atunci când vânzătorul nu cunoştea viciile bunului vândut şi s-a dispus una dintre măsurile prevăzute la Art. 1710 alin. (1) lit. c) şi d), el este obligat să restituie cumpărătorului doar preţulşi cheltuielile făcute cu prilejul vânzării, în tot sau în parte, după caz.”.

Rezulta  fără putinţa  de tăgada  faptul ca  obligarea  la plata  de daune –interese nu este de sine stătătoare, nu poate fi solicitata  individual ,  ci constituie o obligaţie accesorie  uneia  din  cele prevăzute de art.1710 alin.1  din Codul civil.

Din cuprinsul acţiunii cu care a  fost investita  instanta  , rezulta  ca  viciul ar consta  in caracterul inundabil al zonei in care sunt amplasate imobilele vândute reclamantei si care nu ar fi fost adus  la  cunoştinţa  reclamantei,  respectiv lipsa  unor masuri tehnice adecvate care sa  asigure  scurgerea  apei.

Tribunalul retine  faptul ca  ,  starea inundabila a zonei  in care sunt amplasate  imobilele nu constituie un viciu ascuns  al imobilelor , fiind  un viciu aparent, astfel ca devin aplicabile in cauza dispozitiile art.1690din Codul civil, relative la starea  bunului.

Potrivit acestui text legal  „Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului.

(2) Cumpărătorul are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului potrivit uzanţelor.

(3) Dacă în urma verificării se constată existenta unor vicii aparente, cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere. În lipsa informării, se consideră că vânzătorul şi-a executat obligaţia prevăzută la alin. (1).”.

Prin raportul de expertiza  extrajudiciara, depus la dosar de reclamanta , expertul X  Alexandru la filele 137 si 142 ( vol. I dosar ) arata ca urmare a  inspectării imobilelor deţinute de reclamanta,  a  constatat ca  pe ternul in cauza, stagnează apele provenite din ploile abundente din perioada 10-12.10.2016,  iar din cauza  căderilor masive de ape,  in lipsa  funcţionalităţii canalului , acestea  s-au deversat peste soclul de betonul împrejmuirii proprietăţii in  incinta  X. Expertul extrajudiciar a  arătat ca toate terenurile din amonte de societate, cu acces la  canalul de desecare CC2  au aceeaşi problema  in ceea  ce priveşte evacuarea  apelor de suprafaţa (pluviale ).La  concluzii, acelaşi expert  a  arătat ca  cauza  inundării in octombrie 2016 a  activelor reclamantei se datorează  faptului ca  apele pluviale de suprafaţa sunt evacuate in canalul de desecare CC2, aflat in administrarea ANIF, canal care este obturat in aval , către sud si deci nefuncţional încă  de la  momentul recepţiei lucrărilor de construcţii. A arătat acest expert ca  in aceste condiţii,  punerea  in funcţiune a construcţiilor fără  masuri de protecţie obligatorii, reprezintă  un risc  asumat de  investitorul /proprietarul  acelor imobile.

Aceasta ultima  concluzie, care  conduce la  mutarea  răspunderii in sarcina  investitorilor  societăţi parate,  nu poate fi reţinutaîntrucât pe de-o parte, din înscrisurile prezentate  de  paraţi, autorizarea construcţiilor edificate de aceştia  pe terenul din Z X,  s-a făcut cu avizul autorităţii in domeniu , respectiv ANIF . In vederea  autorizării construirii celor doua  SHOWROOM-uri si Z, ANIF  a  impus paraţilor  executarea  unor lucrări  de casetare ale canalului,  cu dimensiunile de 1000mm/1000mm, pe o distanta  totala  de 100 m lungime : 60 m lungime X si 34  m lungime  X. In  lipsa  acestor  lucrări impuse, nu s-ar fi eliberat autorizaţie de construcţie paratelor, condiţia  fiind  impusa  prin Certificatul  de urbanism.

Pe de alta parte,  expertul judiciar Z, retine  prin raportul sau faptul ca  la  momentul începerii lucrărilor de construcţie , terenul in cauza  se afla sub cota  şoselei E85-DN2, aşa cum rezulta  din procesul verbal  geotehnic întocmit de expert  Z. Expertul a constatat ca  la  edificarea  construcţiilor au fost respectate  Planul topografic, avizele impuse, constatând  astfel casetarea  canalului in condiţiile descrise mai sus, cat si ridicarea  nivelului terenului cu  aproximativ  1-1,5  m prin realizarea  unei perne de balast compactat, confirmat prin Procesul verbal  din 03.09.2008 al expertului geotehnic Z( filele 1-24 volum 10 ).

Aceleaşi concluzii se desprind si din Raportul de expertiza  hidrologica Z,  punctele 2  si 3 de la  fila  33, volum 10 dosar.

Expertul  topograf,  prin Raportul sau ( filele 180-186, volum 9) a  reţinut ca  ternul pe care sunt amplasate imobilele reclamantei , conform planului cadastral  T4, parcela  18, este situat într-o zona inundabila cu inundaţii produse de precipitaţii însemnate cantitativ. A reţinut acest expert faptul ca din acest motiv, anterior  anului 1990  Statul Roman ,  mai exact fost IELIF, a  decis  executarea  unui canal in partea  de est a  zonei,  paralel cu drumul expres E 85, care avea destinaţia  de canal de colectare  si transport ape pluviale. Acest expert a  arătat ca  după anul 1991  ANIF nu a  mai făcut lucrări de întreţinere a  acestui canal, ca  terenul pe care este situat  canalul a  fost dat in proprietate  cetăţenilor particulari. A arătat ca  deşi din titlurile de proprietate examinate,  nu rezulta  expres  împroprietărirea  cu teren  pe care este canalul, conform susţinerilor ANIF  a reţinut  ca  terenul dat in proprietate este si  cel pe care este amplasat canalul si zona  de protecţie a  acestuia. La  examinarea  in teren,  acest expert  a  constatat ca  acest canal este desfiinţat  pe porţiunea  cuprinsa  intre limita  sudica  a  proprietăţii reclamantei-  intre punctele C-D-E din planul topografic- si canalul colector –punctele  E si F din acelaşi plan,  ataşat raportului. A constatat acest expert  ca  pe porţiunea  pe care canalul a  fost desfiinţat  ,  intre punctele C si D, reclamanta SC X a  încercat sa  realizeze un fel de canalizare subterana cu o conducta  cu diametrul de 0,3 m.

In acord cu concluziile  formulate ulterior de ceilalţi doi experţi,  si acest expert a  reţinut ca  canalul colector administrat de ANIF ar avea  capacitatea  sa  preia  apele pluviale, având  panta  necesara  de scurgere, dar este blocat in proporţie de 90% .

Concluziile experţilor se coroborează  cu  înscrisurile depuse la  dosar  de ANIF la  solicitarea  instanţei.

Rezulta  astfel faptul ca  pârâţii,  in edificarea  construcţiilor pe acest teren au respectat autorizaţiile de construcţie, proiectele tehnice si au obţinut si avizele impuse prin certificatul de urbanism , aşa cum sunt detaliate de expert construcţii hidrologice Z.

Nu se poate retine astfel ca  pârâţii au determinat edificarea  unor construcţii neadecvate, cu vicii.Rezulta  fără putinţa de tăgada,  inclusiv din înscrisurile comunicate de Instituţia  prefectului X , faptul ca in  perioadele cu ploi abundente, de cod  galben sau portocaliu, sau in cazul topirii zăpezilor, terenurile din  Z se inunda  ca  urmare a nefuncţionării canalului CC2  administrat de ANIF.

In ceea  ce priveşte diligenta  cumpărătorului la  achiziţionarea  unor imobile de valoarea  celor in cauza,  respectiv obligaţia verificării stării bunului  după cumpărare,  in vederea  identificării unor vicii aparente, Tribunalul constata următoarele :

Prin răspunsul la  interogatoriu,  reclamanta X a  arătat faptul ca,  iniţiativa cumpărării acestor imobile i-a  aparţinut, reprezentantul sau contactând-l pe paratul Z , confirmând  astfel alegaţiile paratei, relativ la  faptul ca  imobilele in cauza  nu au fost oferite,  public, spre vânzare.

Reclamanta  ,  prin răspunsul la  întrebarea nr.5 (fila  1 , volum III  dosar) ,  confirma  faptul ca  anterior cumpărării acestor imobile  s-a  deplasat la  locul situării acestora, ca  a  vizualizat o clădire din doua si sa asigurat ca  paratul deţine toate avizele legale.A arătat ca  nu se poate pretinde in sarcina  sa să deţină cunoştinţe de specialitate  tehnica.

 O asemenea  apărare, relativ la  faptul ca  cumpărarea s-a  făcut doar in urma  unei simple vizionari a imobilelor este  contrazisa  chiar de martorul reclamantei Z, martor care arata  ca  au fost mai multe discutii,  la  una fiind  prezent si el ( fila  9, volum  IV ) ,  precum si  de martorul Z, angajat al reclamantei la  acea  data  in probleme de investiţii si care in şedinţa ţinuta  de reclamanta  a  recomandat verbal sa  nu fie achiziţionate aceste imobile, din cauza  caracterului inundabil al zonei ( filele 131-133, vol.VI ).

Mai mult,  Tribunalul apreciaza  ca  o asemenea  apărare este greu de reţinut,  in condiţiile in care  achiziţia  unor active la  preţul de 2,8 milioane de EURO, valoare peste puterile  unui om obişnuit, presupune exercitarea  unei diligente sporite,  in verificarea  condiţiilor tehnice etc. si nu doar o simpla  vizualizare, neprofesionista  , aşa cum arata reclamanta  prin răspunsul la  interogatoriu.  Mai mult, Tribunalul X  retine ca  era de notorietate situaţia  imobilelor din zona  respectiva, in condiţiile in care  in presa  anilor 2012 aparerea  articole si interviuri cu  X , deţinătorul de la  acea data  al imobilelor in cauza, ieşiri publice prin care acesta atrăgea atenţia si solicita  ajutorul autorităţilor cu competente in domeniu in vederea remedierii  canalului de desecare.

Esenţial in opina  Tribunalului este faptul ca ,  pe de-o parte după  inundarea terenului din  31.03.2015, reclamanta nu a  formulat in sensul art.1690 alin.3  din Codul civil  o notificare  vânzătorului, iar in dosarul ataşat celui de fata,  aceeaşi reclamanta  susţine ca  din momentul achiziţionării  imobilelor si pana  in primăvara  anului 2016 a  stăpânit aceste imobile fără a fi stânjenita  in vreun fel.

Nu se poate retine  ca  reclamanta nu a  fost informata de vânzători  asupra  situării imobilelor într-o zona  inundabila, ca  urmare a  nefuncţionării canalului de desecare CC2 administrat de ANIF,  in condiţiile in care chiar reclamanta  depune la  dosar înscrisuri care atesta informarea  sa corecta  si deplina.

Astfel, in volumul II al dosarului ,  la  filele 123- 126 ,  reclamanta a făcut dovada  ca  pe rolul judecătoresei X a  existat dosarul nr.6271/231/2015, cauza  in care  ANIF- Filiala  teritoriala  Z SUD a  solicitat in contradictoriu cu parata  Primăria  municipiului X  , constatarea  dreptului sau de a  administra  acest canal  de desecare CC2din Amenajarea  complexa  Z  Z. In  motivarea  acestei acţiuni se  arătat ca  in anul 2012  au avut loc inundaţii a  4  obiective si a  unor terenuri agricole din zona  de nord  a  municipiului X, practic zona  in care sunt amplasate imobilele din cauza  de fata,  ca  urmare a  unor precipitaţii abundente . S-a  arătat ca  inundarea  s-a  produs din cauza  astupării canalului CC2 de către proprietarii terenurilor  . Tot in aceasta  acţiune s-a arătat ca  punerea  in posesie s-a făcut in zona in cauza si asupra  canalului si a  zonei de protecţie, deşi acestea sunt in domeniul public al statului, iar proprietarii  de terenuri din zona  au refuzat accesul  utilajelor in zona  in vederea decolmatării ,  cu consecinţe grave  in ceea  ce priveşte  protejarea  zonelor inundabile.

In acest dosar, la  16.12.2015  formulează  cerere de intervenţie SC Z SA, care susţine argumentele invocate de reclamanta Z .

In motivarea  cererii de intervenţie, Xinvoca  faptul ca  ,  încă  din anul 2007 a  învederat Primăriei X si ANIF faptul ca  pe amplasamentul in cauza , ca  urmare a  ploilor abundente au fost puse in pericol  investiţiile efectuate. Au fost invocate adresele nr.70135 din 16.11.2007  prin care s-a învederat Primăriei X ca  pe ternul pe care se realizează investiţia Z, situata  in Calea  Moldovei E 85-DN2, precum si cel situat in partea  stânga, fost proprietar Z, actual proprietar X  este inundat,  nivelul apei atingând in unele locuri 50 cm. A arătat ca  problema  nu este noua,  ea  repetându-se ori de cate ori  cad  precipitaţii mai mult sau mai puţin abundente.

S-a  invocat adresa nr.5591 din 16.11.2007  prin care  s-a  solicitat ANIF- Zsa  ia  masuri ce se impun pentru remedierea pentru a  înlătura situaţia  creata  prin inundarea  terenului  pe care se realizează investiţia  Opel – Chevrolet,  întrucât ii aduce prejudicii.

Reclamanta  X a  invocat aceste adrese , ca  fiind emise de ea,  dar raportat la  data  acestora, anterioara  momentului dobândirii imobilelor de către reclamanta  aprilie si respectiv august 2014,  este fără putinţa  de tăgada ca  aceste  demersuri au fost efectuate de paratele societăţi , iar actele au fost puse la  dispoziţia  reclamantei cu ocazia  cumpărării imobilelor,  din moment ce au fost invocate de aceasta ca  justificare a  intervenţiei in  dosarul nr.  nr.6271/231/2015 al Judecătoriei X.

Prin aceeaşi cerere de intervenţie sunt invocate  si  demersurile efectuate de Xprin adresa  nr.148 RS/31.03.2014 , deci anterior  primei ploi pentru care s-a depus certificat de intervenţie  ISU ( fila  116, volum I ), adresa prin care reclamanta  , subliniind  numărul mare de angajaţi, respectiv 500,  specificul activităţii , subliniază  ca societatea se confrunta  cu inundaţii  datorate ploilor abundente. A arătat ca s-a adresat Primăriei X si la  ANIF X solicitând  ca  pana  la  efectuarea  unor lucrări majore de îmbunătăţiri funciare, sa  fie  luate masurile ce se impun  pentru realizarea urgenta  a  unor lucrări  de eliminare  a  apelor din zonele învecinate societăţii, ca  sa  nu mai existe riscul inundării secţiilor  sale de producţie. A arătat ca  cu adresele nr.531 RS din 18.08.2015 si 986 din 02.12.2015 a revenit  cu solicitări la Prefectura a X  si a  informat ca  pana la  data acestor reveniri nu s-a  luat nici o măsura  care sa  ii dea  speranţa  ca  problemele apărute ca  urmare a  inundaţiilor, vor fi rezolvate , insistând  in continuare  in vederea  luării unor masuri care se impun de urgenta.

Rezulta  astfel, aşa cum s-a reţinut mai sus, ca  reclamanta  a  fost informata  corect de către vânzători  asupra  stării  terenului si imobilelor pe care le-a cumpărat, ca  i-au fost puse la  dispozitie  inclusiv actele care  atestata  demersurile efectuate de vânzători pentru  înlăturarea  caracterului inundabil al terenului,  respectiv decolmatarea  Canalului CC2, acte pe care reclamanta si le-a însuşit si a  continuat demersurile începute de vânzători .

 Din probele administrate in cauza, atât proba cu martorii audiaţi de reclamanta, care au arătat ca  inundarea  spatiilor reclamantei s-a produs din cauza  ploilor abundente si a  incapacităţii canalului de desecare CC2  administrat de ANIF de a  prelua  o cantitate mare de apa, fapt confirmat si prin procesele verbale de intervenţie întocmite de ISU X, fata de concluziile celor trei experţi tehnici desemnaţi in cauza, care au arătat ca  zona in care sunt amplasate imobilele  reclamantei este inundabila  datorita  nefuncţionalităţii canalului CC2  ca  urmare a  blocării acestuia  in aval  de proprietatea  reclamantei,  fata  de chiar susţinerea  reclamantei ca  pana  in anul 2016 nu a  fost tulburata  in nici un fel in utilizarea imobilelor (a se vedea  acţiunea  din dosarul ataşat ,  acţiune promovata  împotriva paraţilor X  Ion  si Maria), fata  de imprejurarea  ca  in octombrie  2016 reclamanta  obţine de la Camera  de Comerţ si industrie Certificat de forţa  majora ( filele 125-128 , volum I) in baza  căruia  a  si obţinut despăgubiri de la  asiguratorul X X, Tribunalul apreciaza  ca determinant in producerea  inundării spatiilor reclamantei sunt doua  elemente externe voinţei si cunoaşterii paraţilor societăţi si persoane fizice,  respectiv nefuncţionalitatea  canalului de desecare CC2 si precipitaţiile de cod  galben si portocaliu,  respectiv topirea  zăpezilor. In condiţiile blocării, deturnării cursului  canalului CC2, ca  urmare a  încălcării regimului de proprietate publica a  zonei afectata de canal si a  zonei de protecţie a  acestuia,  cu consecinta  reconstituirii dreptului de proprietate  privata in favoarea unor persoane, altele decât statul si in condiţiile imposibilităţii  intervenirii in vederea restabilirii funcţionalităţii acestui canal, apele provenite din aceste precipitaţii nu au cum sa  fie preluate si drenate, astfel ca  are loc inundarea  proprietăţilor  din zona  adiacenta drumului expres  DN2 – E 85,  unde se afla si imobilele reclamantei.

Prin urmare, raportat la  condiţiile si limitele răspunderii pentru vicii, Tribunalul apreciaza  fata  de cele mai sus expuse,  faptul ca  vânzătorilor,  pârâţii societăţile comerciale AUTO X SRL si AUTO X SRL  si respectiv,  persoane  fizice X si Ioana,  nu le poate fi atrasa răspunderea prin activarea  garanţiei vânzătorului pentru vicii,  motiv pentru care acţiunea  promovata  in contradictoriu cu aceştia  se va  respinge ca  fiind  neintemeiata.

In ceea ce priveşteacţiunea  conexata,  promovata  in contradictoriu cu pârâţii X SI Z, Tribunalul constata următoarele :

Aşa cum rezulta  din acţiunea  promovata  in contradictoriu cu aceşti paraţi,  precizata  prin răspunsul la  întâmpinare,  reclamanta a  urmărit  obligarea  acestora,  in condiţiile răspunderii delictuale  la  plata  despăgubirilor pentru acoperirea  prejudiciilor cauzate de inundaţiile din  ulterioare  lunii aprilie 2016, luna  in care reclamanta  pretinde ca pârâţii au ridicat proprietatea  lor, astfel încât apele pluviale  se revarsă  pe fondul învecinat,  proprietatea  sa.

Potrivit dispozitiilor art.1349 alin.1 si 2  din Codul civil,  dispoziţii invocate de reclamanta  prin Răspunsul  la  întâmpinare  ( fila  148, dosar Judecătorie conexat la  vol.VII  la  cauzei pendinte ):”Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”.

Potrivit aceluiaşi  cod  civil,  Tribunalul retine ca  constituie cauze exoneratoare de răspundere ,  următoarele :

-Potrivit art.1351  forţa  majora

-Potrivit art.1353 exerciţiul drepturilor  , cu excepţia  cazului in care dreptul este exercitat abuziv.

Raportat la aceste dispoziţii legale, sub aspectul situaţie de fapt, Tribunalul retine ca  pârâţii X si Maria  deţin un teren care se învecinează  cu imobilul deţinut de reclamanta. Paraţii ,  prin Întâmpinarea depusa  in termen legal la  dosar, au arătat ca  in cursul anilor 2007-2008, data  la care  se învecinau cu societăţile deţinute de paratul Sima  Stan,  ca  urmare a  faptului ca  in vederea  realizării investiţiilor efectuate de acesta pe teren, s-a  procedat la  ridicarea  nivelului terenului precum si la  ridicarea  unui gard de cu temelia  de beton , care desparte proprietatea  respectiva  de proprietatea  paraţilor. Gardul este construit pe o lungime  de circa  170 m si are o înălţime de circa  2 m.

Paraţii au arătat ca  pentru a  nu rămâne cu terenul lor  sub nivelul terenului învecinat, deţinut in prezent  de reclamanta X, cu acordul vecinului de la  acea data, au procedat  la  ridicarea  nivelului terenului lor ,  in mai multe etape, fără însă  sa  ajungă  la  nivelul zidului gardului ce desparte cele doua  proprietăţi. Au arătat ca  terenul lor este sub nivelul fondului învecinat  cu circa 50-100 cm  in unele locuri, sens  in care au depus la  dosar planşe fotografice efectuate in teren. Planşele de la filele 144-147 (dosar  13372/231/2017, conexat la vol. VII al cauzei  pendinte ),  confirma  faptul ca  terenul paraţilor este sub nivelul fondului deţinut de reclamanta.

Paraţii au depus la dosar, la  fila  137 din acelaşi dosar si acordul cu nr. 26 din 10.07.2007  emis de  proprietarul fondului învecinat X , cu privire la  ridicarea  nivelului terenului lor, pana  la  nivelul zidului  construit de aceasta societate.

Expertul Z , prin Raportul depus la  dosar ( vol.X,  filele  1-24 )a  confirmat ridicarea  nivelului terenului deţinut  de pârâţii din cauza  iniţiala , societăţi si persoane fizice,  cu circa 1-1,5m , ca  fiind  o condiţie impusa  paraţilor prin  Proiectul nr.26/2007 realizat de  SC Z SRL. Acelaşi expert a  constatat si faptul ca  canalul public de desecare, CC2  este blocat in proporţie de 90%  de construcţiile ridicate de alţi proprietari , fiind  lăsata  doar o scurgere  de 20 cm ,  ţeava PVC ce se revarsă in canalizarea  oraşului X , dup[a  cum a  constatat si faptul ca  reclamanta  ,  in perioada  mai-iunie 2016,  pe latura  de sud  a  proprietăţii, a  executat  o lucrare de canalizare subdimensionata  , cu diametrul de doar  300 mm,  in condiţiile in care canalul public  are un diametru de 1000mm, fără autorizaţie,  fapt ce a  condus la  agravarea consecinţelor inundaţiei din octombrie 2016.

Aceleaşi concluzii sunt reţinute si de expertul in construcţii hidrologice Z prin Raportul sau ( filele 29-40, volum X ).

Expertul  topograf,  prin Raportul sau ( filele 180-186, volum 9) a  reţinut ca  ternul pe care sunt amplasate imobilele reclamantei , conform planului cadastral  T4, parcela  18, este situat într-o zona inundabila cu inundaţii produse de precipitaţii însemnate cantitativ. A reţinut acest expert faptul ca din acest motiv, anterior  anului 1990  Statul Roman ,  mai exact fost Z, a  decis  executarea  unui canal in partea  de est a  zonei,  paralel cu drumul expres E 85, care avea destinaţia  de canal de colectare  si transport ape pluviale. Acest expert a  arătat ca  după anul 1991  Z nu a  mai făcut lucrări de întreţinere a  acestui canal, ca  terenul pe care este situat  canalul a  fost dat in proprietate  cetăţenilor particulari. A arătat ca  deşi din titlurile de proprietate examinate,  nu rezulta  expres  împroprietărirea  cu teren  pe care este canalul, conform susţinerilor Z  a reţinut  ca  terenul dat in proprietate este si  cel pe care este amplasat canalul si zona  de protecţie a  acestuia. La  examinarea  in teren,  acest expert  a  constatat ca  acest canal este desfiinţat  pe porţiunea  cuprinsa  intre limita  sudica  a  proprietăţii reclamantei-  intre punctele C-D-E din planul topografic- si canalul colector –punctele  E si F din acelaşi plan,  ataşat raportului. A constatat acest expert  ca  pe porţiunea  pe care canalul a  fost desfiinţat  ,  intre punctele C si D, reclamanta SC X a  încercat sa  realizeze un fel de canalizare subterana cu o conducta  cu diametrul de 0,3 m.

In acord cu concluziile  formulate ulterior de ceilalţi doi experţi,  si acest expert a  reţinut ca  canalul colector administrat de ANIF ar avea  capacitatea  sa  preia  apele pluviale, având  panta  necesara  de scurgere, dar este blocat in proporţie de 90% .

Concluziile experţilor se coroborează  cu  înscrisurile depuse la  dosar  de Z la  solicitarea  instanţei.

Rezulta  astfel, ca  inundarea  terenului reclamantei in cursul anului 2016 s-a produs  datorita  nefuncţionalităţii canalului CC2  si nu ca  urmare a  vreunui exerciţiu abuziv al dreptului de proprietate de către pârâţii X si Z,  terenul acestora fiind  înălţat dar nu pana  la  nivelul terenului deţinut de reclamanta , aşa cum de altfel rezulta  din planşele fotografice depuse de aceştia  la  dosar si necontestate.

In  anul 2016,  ulterior  lunii aprilie ,  precizata  expres  de reclamanta  in acţiune, au avut loc doua  inundări ale imobilului  deţinut de reclamanta: in  luna  aprilie, când  la  datele de  14  si respectiv 15 aprilie  intervine ISU X pentru evacuarea  apei, conform proceselor verbale de la filele 118 si 119, volum I , iar o inundaţie in octombrie  2016 , când  ISU X  intervine la  15.10.2016 la  proprietatea  reclamantei , conform procesului verbal de la fila  120, volum I dosar.

In  toate aceste procese verbale se  menţionează  ca  si cauza  a evenimentului, ca  factor determinant – ploile abundente. Conform datelor făcute  publice de ANM  relativ la  perioadele respective, X  s-a aflat sub cod  portocaliu de  ploi, adică  cu căderiînsemnate de apa  pe mp.

Pentru evenimentul din octombrie 2016, aşa cum rezulta  din Certificatul de forţa  majora  eliberat reclamantei de Z  X, in beneficiul reclamantei a  fost emis Certificatul de forţa  majora( filele 125-128, volum I),  in baza căruia  reclamanta  a  si obţinut despăgubiri de la asiguratorul Z , fiind  dovedita  astfel cauza  exoneratoare de răspundere  reglementata de art.1351  din Codul civil- forţa  majora.

In ceea ce priveşte evenimentele din aprilie,  cat timp nu rezulta din nici o proba  administrata  in cauza  ca  inundarea imobilelor reclamantei s-ar fi produs  ca  urmarea  exerciţiului abuziv de cătrepârâţii X si Z a  dreptului lor de proprietate, ci  aşa cum susţin inclusiv martorii  reclamantei  audiaţi in cauza, depoziţii coroborate cu menţiunile din procesele verbale întocmite de ISU X, referite mai sus , datorita  ploilor abundente si , aşa cum arata experţii datorita  incapacităţii canalului public CC2 de a  prelua  aceste ape pluviale ca  urmarea  blocării in proporţie de 90 %, Tribunalul apreciaza  ca  nu  sunt întrunite condiţiile răspunderii delictuale  fata  de pârâţii  X si Z

Nu se poate retine in sarcina  acestora  nici încălcarea dispozitiilor art.612  din Codul civil, relativ la distanta  minima in construcţii,  aşa cum susţine reclamanta,  întrucât gardul cu temelie de beton a  fost edificat de  paratul X, deţinătorul iniţial al imobilelor proprietatea reclamantei,  iar fata  de temelia acestui gard,  conform  planşelor fotografice de la dosar,  terenul paraţilor X  este la  un nivel mai jos. Nu exista  in cauza o construcţie efectuata  de pârâţii X, astfel încât sa  se poată  retine obligaţia  de a  respecta  limita  celor 60 cm fata  de linia  de hotar.

Fata de aceste considerente,  Tribunalul va  respinge acţiunea  promovata  in contradictoriu cu aceştia  ca fiind  neintemeiata.

In ceea  ce priveşte cererile de chemare in garanţie  formulate de aceşti pârâţi  fata  de chemaţii Z X, Z , Z si X,  deşi materialul probator confirma  teza  potrivit căreia inundaţiile  s-au produs ca  urmare a  blocării  canalului CC2,  canal neîntreţinut de administratorul sau si afectat de reconstituirea  dreptului de proprietate privata inclusiv asupra  terenului pe care este situat acest canal si zona  sa  de protecţie,  cu consecinta blocării accesului administratorului in vederea  efectuării lucrărilor de decolmatare si întreţinere,  Tribunalul apreciaza ca cererile de chemare in garanţie sunt neîntemeiate, pentru  următoarele considerente:

Potrivit dispozitiilorart.72  din C.pr.civila „partea  interesata poate sa  cheme in garanţie o terţa  persoana,  împotriva căreia ar putea  sa  se îndrepte cu o cerere separata  in garanţie sau  despăgubiri„.

Ipoteza  premisa admiterii unei cereri de chemare in garanţie  o constituie  stabilirea  vinovăţiei  celui chemat in  judecata si vizează  o terţa  persoana  împotriva căreia, acesta s-ar putea  îndrepta  la  rândul sau cu o cerere separata in garanţie sau despăgubiri.

Or  in cauza,  nu s-a putut stabili culpa  paraţilor X si Z  in producerea  evenimentelor reclamate, aspect in raport decare nu se mai impune  cercetarea existentei  obligaţiei de garanţie sau a  condiţiilor răspunderii chemaţilor fata  de pârâţii X.

Prin urmare, cerea  de chemare in garanţie se va  respinge ca  fiind  neintemeiata.

In condiţiile in care acţiunea  reclamantei  fata  de pârâţii  SC Z X  SRL , X , X si X  a  fost respinsa, in condiţiile art.453  din C.pr.civila instanta  urmează  sa  oblige reclamanta  la plata  cheltuielilor de judecata  efectuate  de paraţi, conform dovezilor de la  dosar.

In  ceea ce priveşte pe paraţii X  Ion si Maria,  îndreptăţiţi conform aceloraşi dispoziţii la restituirea  cheltuielilor de judecata,  la  dosar nu a  fost făcută  dovada  cheltuielilor efectuate de aceştia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge  ca fiind  neîntemeiate  excepţiile  invocate de  pârâţii: SC  ZO  X SRL,  SC  Z  X  S.R.L., Z  şi  Z.

Respinge  ca  fiind  neîntemeiată  acţiunea promovată  de  reclamanta XZi,  cu sediul  în Z,  prin  X,  nr. 1  bloc  A7,  sc.  2,  etaj  8,  apart.  53,  sector  1,  în  contradictoriu  cu  pârâţii X, X,  ambii cu  domiciliul  în  mun.  X,  str. Z ,  nr.  9,  judeţul  X,  X  X,  ambele cu sediul  în  mun.  X,  str. Z,  nr. 11,  judeţul  X,  având ca obiect pretenţii,  promovată în  contradictoriu cu  aceşti  pârâţi.

Respinge  ca  fiind  neîntemeiată  acţiunea  promovată  de  aceeaşi  reclamantă în  contradictoriu cu pârâţii  Z  ,  X  Za,  ambii cu  domiciliul  în  mun.  X,  str.  Z, nr.  1, Bloc  Z 1,  apart.  15,  judeţul  X.

Respinge  ca  fiind  neîntemeiate cererile  de  chemare  în  garanţie privind  pe chemaţii  în  garanţie : Z  în  mun.  X, str.  B-dul  Brăilei,  nr. 121 bis,  judeţul  X, CIF 29487959, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI X , cu  sediul  în  mun.  X,  Bd. Z, nr. 1 bis,  judeţul  X,  X X, Z

Obligă  reclamanta să  plătească  pârâtelor SC  Z  X SRL,  SC  Z  X  S.R.L.,  cheltuieli de  judecată în sumă  de  câte 6.125  lei  pentru  fiecare

Cu  apel  în  termen  de 30  de  zile  de la  comunicare.

Pronunţată  în  condiţiile  art. 396  alin. 2 Cod  pr.  civilă,  astăzi,  10 aprilie 2019.

Red./Tehnored.  SFN

17.05.2019

Ex. 17

Domenii speta

Spete similare