Prezumţia legală a egalităţii de contribuţie la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

Rezumatul problemei de drept: Prezumţia legală a egalităţii de contribuţie la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei stabilită de art. 357 gg.2 CCiv acţyyează în favoarea pârâtului, chiar dacă acesta nu o invocă, până la dovada contrară.

Prin cererea inregistrata sub nr.12768/231/2017  reclamanta  CC  DD l-a chemat in judecata pe paratul DD  FF TT solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna impărtirea bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei si sa se constate ca reclamanta are o cota de contributie de 95 % la dobandirea bunurilor.

In motivarea cererii ,reclamanta invoca faptul ca impreuna cu paratul ,in timpul casatoriei au edificat o casa pe terenul proprietatea reclamantei ,imobil situat in com.Dd  care nu a  fost impartit pana in prezent.

Paratul  nu  a  formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta spre a-si preciza punctul de vedere.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunţată la data de 04.04.2018 a fost admisă în parte acţiunea, s-a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de 70% pentru reclamantă şi 30% pentru pârât o casă de locuit edificată pe terenul proprietatea reclamantei, situată în intravilan com. Dumbrăveni jud. Vrancea, cu vecini Tt Tt, Ee Rr, Yy Yy şi drum comunal.

După administrarea probei cu expertiza topografică pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea imobilului, prin sentinţa civilă nr. 7489/16.11.2018 a Judecătoriei Kk a fost admisă cererea, s-a dispus sistarea starii de devalmasie existenta intre părti după cum urmează: Atribuie catre reclamanta CC DD casa de locuit, nefinalizată, situată in intravilan comuna Dd, jud Vrancea, in valoare de 105.279 lei. Are dreptul la constructii in valoare de 73.695 lei. Va plăti sulta catre parat suma de 31.584 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că partile s-au casatorit in data de 06.05.2006 dar prin sentinta civila nr.5102/2015  a Judecatoriei Focsani s-a dispus desfacerea casatoriei . In raport de probele administrate in cauza instanta a retinut ca ,in timpul acestei casatorii  partile  au construit o casa de locuit , pe terenul  proprietatea reclamantei  situat in Dd  ,jud.Vrancea. Bunurile dobandite in timpul casatoriei ,de oricare dintre soti sunt,de la data dobandirii lor ,bunuri comune ale sotilor. Ne gasim astfel ipoteza unei casatorii normale in care sotii convietuiesc si la fel contribuie si la cheltuielile casatoriei,inclusiv atunci cand aceasta implica achizityyarea unor bunuri de valoare mare. Probele administrate in cauza pentru dovedirea contributiei paratilor la achizityyarea bunurilor au relevat urmatoarele: pe parcursul casatoriei reclamanta a avut loc de munca la o firma ( SC Ff)  unde a obtinut constant ,timp de 11 ani ,un venit consistent  si a fost singura preocupata de bunastarea materiala a familiei . A rezultat astfel ca reclamanta a fost preocupata permanent sa construiasca locuinta familiei si a investit sume importante de bani pentru casa de locuit spre deosebire de parat care a obtinut un venit mult mai mic si nu l-a investit in constructia. In sprijinul celor astfel retinute stau si inscrisurile depuse de reclamanta care fac dovada faptului ca avut  loc de munca stabil,  dar si faptul ca reclamanta a facut un imprumut la BRD-GSG si s-a ocupat exclusiv de plata ratelor. In raport de toate aceste elemente de fapt instanta a retinut in favoarea reclamantei o contributie majoritara la dobandirea bunului imobil –casa de locuit -  insa nu in cota solicitata de reclamanta.  In cauza a fost efectuata expertiza in constructii de catre expertul Ff Yy Yy, fiind omologata de instanta in forma finala a acesteia,prin atribuirea catre reclamanta a imobilului. Potrivit art.339 c.civ. bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt,de la data dobandirii lor,bunuri comune in devalamasie ale sotilor. In drept va fi facuta aplicarea dispozitiilor art.670 c.civ.potrivit caruia partajul se poate face prin buna  invoiala a sotilor.Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotara instanta judecatoreasca. De asemiia ,potrivit art.669 c.civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege,act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Impotriva acestor hotărâri a formulat apel reclamanta Ff Dd care a solicitat schimbarea încheierii de admitere în principiu din 04.04.2018 în sensul stabilirii unei cote de contribuţie la dobândirea bunurilor comune în favoarea pârâtului de 5% şi schimbarea sentinţei civile în sensul reducerii cuantumului sultei datorate pârâtului în raport de cota de contribuţie de 5% şi de valoarea redusă a imobilului.

In motivarea apelului formulat împotriva încheierii, s-a arătat că  cotele de contribuţie stabilite de prima instanţă nu corespund realităţii, deoarece casa a început să fie construită în anul 2011 în curtea imobilului moştenit de reclamantă de la părinţii săi şi cu ajutorul unui credit contractat cu nr. 2185713/26.09.2011 cu BRD-GSG în valoare de 45.000 lei, refinanţat la data de 26.09.2016 cu contractul 3263497, ratele fiind achitate permanent de reclamantă din salariul său, astfel cum rezultă din extrasul de cont pentru perioada 01.10.2011-31.12.2015. Fostul soţ al reclamantei nu a lucrat perioade foarte lungi de timp şi nu a contribuit decât infim şi sporadic la cheltuielile căsătoriei şi deloc la plata ratelor. Pârâtul nu s-a apărat în niciun fel şi nu a emis niciun fel de pretenţii, deşi a avut cunoştinţă de litigiu şi a participat la efectuarea expertizei, nu s-a prezentat la interogatoriu, fiind aplicabile disp. Art. 358 CPC.

In motivarea apelului formulat împotriva sentinţei de partaj, s-a arătat că 1. valoarea stabilită pentru imobil nu este corectă deoarece include şi valoarea terenului în valoarea costului de construcţie, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, iar imobilul este doar o casă nefinalizată, fără instalaţie electrică, de apă şi sistem de încplzire, fără dotarea băii şi a bucătăriei, care nu ar putea valora 105.279 lei, în condiţiile în care valoarea totală a lucrărilor efectuate a fost de 55.000 lei şi a intervenit şi o uzură de 6 ani ; 2. urmare a schimbării contelor de contribuţie, trebuie modificat şi cuantumul sultei.

Apelanta a precizat la data de 06.03.2019 că evaluează construcţia la 40.000 lei.

Prin decizia civilă nr. 391/06.06.2019 a Tribunalului Vrancea pronunţată în dosarul 12768/231/2017 a fost admis apelul, s-a dispus schimbarea în parte a încheierii de admitere în principiu cu privire la cuantumul de contribuţie la dobândirea bunurilor comune la 95% în favoarea reclamantei şi la 5% în favoarea pârâtului şi a fost dispusă schimbarea corespunzătoare şi a sentinţei de partaj în ceea ce priveşte cuantumul sultei datorate pârâtului, în raport de noile cote stabilite.

Pentru a se dispune astfel, tribunalul a reţinut:

In ceea ce priveşte încheierea de admitere în principiu pronunţată potrivit art.985 CPC :

Prezumţia legală a egalităţii de contribuţie la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei stabilită de art. 357 gg.2 CCiv este  aplicată de instanţă potrivit art. 328 CPC, însă foştilor soţi le este permis să facă proba contrară.

Reclamanta Cc Dd a pretins o cotă de contribuţie de 95% pentru sine şi de 5% pentru pârâtul Dd Ff Tt, iar pârâtul nu a invocat contrariul şi nici nu a administrat vreo probă. Cu toate acestea, considerăm că prezumţia legală relativă de egalitate de contribuţie acţyyează în favoarea pârâtului, chiar dacă acesta nu o invocă, până la dovada contrară.

Prima instanţă a reţinut deja în favoarea reclamantei că aceasta a avut un loc de muncă constant timp de 11 ani, din care a obţinut un venit consistent şi că a fost singura preocupată de bunăstarea materială a familiei. De asemiia, s-a reţinut că reclamanta a fost cea preocupată permanent să construiască locuinţa familiei şi a investit sume importante de bani pentru casa de locuit, spre deosebire de pârât, care a obţinut un venit mult mai mic şi nu l-a investit un construcţie. Reclamanta a contractat un împrumut la BRD-GSG şi s-a ocupat exclusiv de plata ratelor.

Concluziile primei instanţe privitoare la contribuţia fiecărui soţ la cheltuielile căsătoriei şi la dobândirea bunurilor comune, rezultând din probele administrate în faţa acesteia, se bucură de autoritatea de lucru judecat a considerentelor necontestate potrivit art. 430 gg.2 CPC, deoarece în apel reclamanta şi-a exprimat nemulţumirea faţă de cuantificarea contribuţiei, iar nu faţă de modul în care a fost determinată contribuţia fiecărei părţi. De aceea, şi instanţa de apel îşi va însuşi aceste considerente şi nu proceda la reanalizarea probelor care au stat la baza lor.

Pe lângă acestea, Tribunalul reţine că pârâtul Dd Ff Tt, deşi nu a adresat nicio cerere instanţei, nu a formulat nicio apărare şi nici nu s-a prezentat la vreun termen de judecată, cu certitudine cunoaşte despre existenţa litigiului deoarece prezenţa sa la realizarea expertizei a fost consemnată de expert în raport.

In aceste condiţii, cu toate că niciunul dintre actele de procedură nu a fost înmânat pârâtului, ci i-au fost lăsate în cutia poştală în condiţiile art. 163 gg.3 şi 8 CPC, considerăm că pârâtul a cunoscut că este chemat la interogatoriu atât în faţa primei instanţe, cât şi în apel şi totuşi a refuzat să se prezinte, fără a justifica în vreun fel neprezentarea.

Faţă de atitudinea giirală de dezinteres a pârâtului în raport de acţiunea de partaj şi având în vedere şi restul probelor administrate, instanţa de apel consideră că poate socoti neprezentarea la interogatoriu ca o mărturisire deplină şi o recunoaştere a pretenţiilor reclamantei, care prin întrebările din interogatoriu evidenţia contribuţia sa covârşitoare la construcţia imobilului bun comun .

Drept urmare, s-a stabilit că, deşi a realizat o corectă interpretare a probelor administrate în primă instanţă, cuantificarea contribuţiei fiecărui soţ ar fi trebuit să se realizeze în sensul pretins şi dovedit de reclamantă, astfel că se impune potrivit art. 480 gg.2 CPC admiterea apelului şi schimbarea în parte a încheierii de admitere în principiu cu privire la cuantumul de contribuţie la dobândirea bunurilor comune la 95% în favoarea reclamantei şi la 5% în favoarea pârâtului.

Consecinţa firească este schimbarea corespunzătoare şi a sentinţei de partaj în ceea ce priveşte cuantumul sulteri datorate pârâtului, în raport de noile cote stabilite.

In ceea ce priveşte criticile referitoare la valoarea construcţiei, Tribunalul a lăsat posibilitatea apelantei să dovedească faptul că imobile similare de pe piaţă au o valoare mai mică decât cea stabilită de expert, însă o astfel de dovadă nu a fost făcută.

Expertul Ff-Yy Gg a precizat, ca urmare a solicitării exprese a instanţei de apel, că în calculul valorii de piaţă a construcţiei nu a fost inclus şi preţul terenului proprietatea reclamantei.

De asemiia, expertul a răspuns susţinerilor apelantei privitoare la valoarea construcţiei de numai 55.000 lei din autorizaţia de construire, arătând că aceasta nu poate fi reală, deoarece nu are susţinere în costurile efective de realizare chiar şi a unei construcţii nefinalizate.

S-a mai precizat în mod corect că oricum trebuie diferenţiate costul de producţie de costul de piaţă care interesează în cazul partajului şi că nu este real stadiul de construire invocat de reclamantă, casa nefiind realizată doar « la roşu », ci fiind tencuită la interior, cu tavane de rigips, instalaţii electrice şi de alimentare cu apă realizate parţial, tâmplăria exterioară montată complet, iar o cameră este finisată pentru a fi locuită.

Drept urmare, concluzia expertului a fost că valoarea de circulaţie a casei iniţial stabilită, de 105.579 lei, rămâne neschimbată.

Deşi expertiza este o probă ce poate fi examinată şi apreciată la fel ca orice altă probă şi alături de alte probe, potrivit art. 264 CPC, ea exprimă părerea unui yy într-un anumit domeniu de interes în litigiul în desfăşurare şi, pentru a se putea ajunge la o altă concluzie decât cea a yyului, nu este suficient ca partea interesată să formuleze doar obiecţiuni potrivit art. 338 CPC sau apărări în apel, ci trebuie să administreze probe pentru a dovedi aceste susţineri.

În lipsa oricăror dovezi contrare, instanţa nu poate constata temeinicia susţinerilor apelantei şi trebuie să reţină valoarea indicată de expert ca valoarea de piaţă a imobilului supus partajării, aceasta fiind, de altfel, singura probă din care rezultă această valoare.

Valoarea terenului nu a fost inclusă în valoarea de circulaţie a construcţiei, astfel cum a precizat expertul, acest aspect rezultând din raportul de expertiză detaliat.

De asemiia, constatările expertului referitoare la stadiul de construire şi la lucrările deja efectuate nu pot fi combătute decât tot prin administrarea unor dovezi contrare , care nu a fost realizată.

În aceste condiţii, considerăm că toate criticile referitoare la valoarea construcţiei sunt neîntemeiate, admiterea apelului urmând să se realizeze numai ca urmare a reţinerii unor cote de contribuţie diferite.

Domenii speta

Spete similare