Pentru a se dispune rezoluțiunea parţială, respectiv desființarea parţială a contractului, trebuie să existe o neexecutare a obligațiilor asumate de pârâtă (neexecutarea fiind asimilată şi cu o executarea neconformă, defectuoasă), iar această neexecutare

Hotărâre 4374 din 27.06.2019


INSTANŢA,

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul prezentei instanţei, la data de 23.04.2018, sub nr. …/299/2018, reclamanta S.C. DC S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu S.C. GE S.R.L. ca instanţa să dispună: rezoluţiunea parţială a contractului de prestări servicii nr. 2880 din 16.05.2016 în privinţa lucrărilor neexecutate de pârâtă, în valoare de 20.000 lei; repunerea părţilor în situaţia iniţială prin obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei; obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 16.700 lei reprezentând penalităţi conform procesului verbal de conciliere din data de 11.08.2017; precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, s-a arătat în esenţă că între părţi s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 2880 din 16.05.2016, având ca obiect executarea de către pârâtă a unor lucrări la imobilul situat în București Strada … sector 5. Prețul total al lucrărilor a fost stabilit la suma de 11.000 de euro plus TVA, urmând ca reclamanta să achite 3.300 de euro plus TVA la semnarea contractului, a doua tranșă de 3.300 euro plus TVA la finalizarea montajului structurii secundare de rezistență conform graficului de montaj, iar restul de 40% din preț la finalizarea lucrărilor de montaj și semnarea procesului verbal de recepție. Potrivit reclamantei, aceasta din urmă a achitat pârâtei sumă totală de 55.760,8 lei şi a mai precizat că la data de 10 septembrie 2016 pârâtei i s-a trimis o adresă prin care a fost informată că este în întârziere cu mai mult de 60 de zile în finalizarea și predarea lucrărilor. S-a mai arătat că urmare a deficiențelor lucrărilor executate de pârâtă la imobil, reclamanta i-a solicitat acesteia să remedieze deficiențele fără însă ca pârâta să ofere un răspuns la aceste sesizări. În consecință, la data de 23 mai 2017 reclamantă i-a trimis o notificare pârâtei prin care i s-a solicitat să îi comunice data de începere a lucrărilor de finalizare sau remediere asupra imobilului din București. Potrivit reclamantei între părți s-a încheiat la data de 11 august 2017 un proces verbal de conciliere, în cuprinsul căruia au fost indicate lucrările executate de pârâtă în mod necorespunzător, aceasta din urmă angajându-se să remedieze deficiențele până la data de 15 septembrie 2017. Reclamanta a arătat că nici acest din urmă termen nu a fost respectat. Față de aceste aspecte, a reclamanta a solicitat să se constate rezoluțiunea parțială a contractului pentru lucrările neexecutate sau executate în mod necorespunzător, a căror valoare a estimat-o la suma de 20.000 lei, cu obligația corelativă a pârâtei de a restitui această sumă și de a plăti penalitățile de întârziere stabilite conform contractului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 Cod Procedură Civilă, ale art. 127o, art. 1350, art. 1516, art. 1549 şi art. 1554 Cod civil.

Sub aspectul probatoriului, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu expertiza pentru constatarea lucrărilor neexecutate și evaluarea acestora.

S-a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 2.045 lei (f. 42 şi 43 vol. I).

La data de 04.07.2018, pârâta a depus întâmpinare (f. 54 vol. I) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea întâmpinării, pârâta a confirmat încheierea contractului de prestări servicii nr. 2880, precum și prețul convenit. Cu toate acestea, a precizat că potrivit prevederilor contractuale materialele ce urmau a fi utilizate în desfășurarea lucrărilor trebuiau să fie furnizate de reclamantă iar nu de pârâtă. S-a susţinut că reclamanta a insistat ca pârâta să comande o parte din materialele necesare, respectiv panouri de închidere a halei, solicitare ce a fost acceptată de pârâtă, care a procurat aceste panouri și le-a descărcat în șantier, deși această obligație aparținea reclamantului. Potrivit pârâtei, întârzierea a fost estimată la 45 de zile față de durata inițială, iar această întârziere a fost generată de culpă a reclamantei, întrucât aprovizionarea cu materialele necesare a durat foarte mult timp acestea fiind livrate în mod inconstant, în mai multe tranșe; refuzul reclamantei de a achita furnizorului facturile privind materialele comandate; precum și lipsa reclamantei de pe șantier în momentele determinante ale lucrării. S-a arătat că la data de 31 octombrie 2016, pârâta i-a transmis reclamantei un email împreună cu propunerea de proces verbal de recepție, fără însă a primi un răspuns din partea a reclamantei. Ulterior însă, aceasta din urmă a notificat pârâta cu privire la existența unor presupuse deficiențe apărute la nivelul lucrărilor. Pentru respectarea garanției de bună execuție, pârâta a răspuns notificării reclamantei sens în care la data de 11 august 2017 s-a încheiat procesul verbal de conciliere prin care pârâta și-a asumat obligația de a efectua reparațiile necesare în vederea remedierii deficiențelor constatate de către reclamantă. S-a arătat că în vederea derulării lucrărilor de remediere, accesul în imobil se realiza exclusiv cu acordul reclamantei, acestea din urmă refuzând să îi pună la dispoziţie cheie de acces. S-a mai susţinut că finalizarea lucrărilor cu întârziere a fost generată de culpa exclusivă a reclamantei, care cu vădită rea credință a împiedicat pârâta să își îndeplinească obligațiile asumate prin procesul verbal de conciliere. Potrivit pârâtei, nu a existat o neexecutare însemnată a obligațiilor, iar solicitarea de a se dispune rezoluțiunea parțială bazată pe neexecutarea obligației de remediere a lucrărilor este nelegală. S-a apreciat că estimarea reclamantei cu privire la partea din contract neexecutată de 20.000 RON este eronată, suma aceasta reprezentând aproape jumătate din prețul total al contractului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.

Sub aspectul probatoriului, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri a probei testimoniale cu 2 martori.

Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba testimonială constând în audierea martorului SG, a cărui depoziţie se regăseşte la fila 99 vol. I, precum şi expertiza judiciară în specialitate construcţii, raportul de expertiză şi răspunsul la obiecțiuni fiind depuse la filele 124-157 şi 163-166 vol. I.

La data de 12.06.2019, pârâta a depus note scrise (f. 8 vol. II), prin care a solicitat respingerea acţiunii, pentru motivele de fapt şi de drept expuse în întâmpinare şi oral, la termenele de judecată.

Analizând susţinerile părţilor prin prisma materialului probator administrat, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 16 mai 2016, între reclamantă – în calitate de beneficiar, şi pârâtă – în calitate de executant, a intervenit contractul de prestări servicii nr. 2880, având ca obiect „punerea în operă a materialelor din Anexa numărul 28 Rev 6 la imobilul din București strada … .”

Această anexă menţionată în contract se regăseşte la fila 7 din dosar (vol. I), în cuprinsul căreia sunt menţionate materiale ce urmează a fi utilizate de executant şi contravaloarea acestora, precum şi a manoperei.

Prețul contractului s-a stabilit la valoarea de 11.000 de euro plus TVA, iar plata acestuia, în modalitatea următoare: un avans de 30% - la semnarea contractului, a doua tranșă de 30% - la finalizarea montajului structurii secundare de rezistență, conform graficului de montaj, iar restul de 40% - la finalizarea lucrărilor de montaj și la semnarea procesului verbal de recepție.

Deşi a fost solicitat, în mod expres, de instanţă la termenul de judecată din data de 04.10.2018 (f. 96 vol. I), graficul de montaj nu e fost depus la dosar, părţile susţinând că un asemenea document nu a existat.

În ceea ce privește modalitatea de derulare a contractului, instanţa reţine următoarele clauze contractuale:

-„beneficiarul asigură toate avizele și aprobările care trebuie luate pentru executarea lucrărilor și le pune la dispoziția executantului.”;

-„beneficiarul pune la dispoziția constructorului frontul de lucru necesar desfășurării lucrărilor de montaj în bune condiții”;

-„beneficiarul pune la poziție planurile cu detaliile de execuție avizate de către arhitect la data încheierii prezentului contract”;

-„în cazul în care furnizarea materialelor (ţeavă şi panouri + accesorii) este îndeplinită şi frontul de lucru descris mai sus este pus la dispoziţia executantului în totalitatea sa, lucrarea se poate începe în data de 23.05.2016.”.

În ceea ce priveşte termenul de finalizare a lucrărilor, părţile au stipulat în contract următoarele:

-  „executarea lucrărilor să se facă în 45 de zile lucrătoare din momentul livrării materialelor în condițiile în care beneficiarul pune la dispoziția executantului frontul de lucru necesar (teren liber de sarcini, acces schelă), iar condițiile meteo sunt favorabile. În cazul în care beneficiarul nu pune la dispoziție frontul de lucru complet, termenul de execuție menționat mai sus își pierde valabilitatea urmând a se stabili un nou termen de execuție iar costurile suplimentare (cazare, transport, diurnă) urmează să fie suportate de către beneficiar.”;

- „în cazul în care detaliile de Arhitectură pentru realizarea învelitorii nu sunt puse la dispoziția executantului acesta își rezervă dreptul de a confecționa și pune în operă detaliile uzuale Lindab.”;

- „la terminarea lucrărilor se încheie un proces verbal de recepție ce are rol de certificat de garanție pentru montaj.”

S-a mai prevăzut ca în cazul în lucrările nu sunt executate la timp beneficiarul va putea solicita plata unor penalități de 0,10 % pe zi de întârziere.

În temeiul contractului de mai sus, reclamanta a achitat pârâtei suma de 55.760,08 lei (prin plăţile efectuate la data de 16.05.2016, 30.05.2016, 22.06.2016, 04.08.2016 şi 21.10.2016), astfel cum rezultă din fişa contului depusă la fila 8 vol. I, coroborată cu extrasele de cont şi chitanţele depuse la filele 9-17 vol. I.

La data de 10.09.2016, reclamanta a emis adresa înregistrată în evidenţele acesteia sub nr. 55, destinată domnului Pana A. (f. 28 vol. I), în cuprinsul căreia i s-a semnalat depăşirea termenului de 45 zile de terminare a lucrărilor, fiind totodată solicitate explicaţii şi elaborarea unui plan de urgentarea a finalizării lucrărilor începute. Nu s-a depus la dosar dovada comunicării aceste adrese către pârâtă, însă aceasta din urmă nu a tăgăduit acest înscris şi nu a negat situaţia lucrărilor expusă în cuprinsul acesteia. Conform extrasului emis de Registrul Comerţului, administrator al pârâtei este domnul P.A.(f. 50 vol. I). 

Din corespondența electronică depusă la dosar de pârâtă, rezultă că, la data de 31.10.2016, aceasta din urmă i-a expediat reclamantei un proces verbal de recepţie a lucrărilor  (f. 72-73 vol. I).

La data de 23.05.2017, pârâta a fost notificată de reclamantă (f. 22-26 vol. I), cu privire la defecţiunile de execuţie ce au apărut la imobil, fiind solicitată remedierea de îndată a defecţiunilor semnalate. 

 La data de 11.08.2017, părţile au încheiat Procesul verbal de conciliere (f. 17 vol. I), ca urmare a „anumitor deficienţe ale lucrărilor executate” de către pârâtă la imobil, a „defecţiunilor semnalate a lucrările executate în mod defectuos” de către pârâtă şi „a notificărilor repetate” prin care reclamanta a somat pârâta să remedieze aceste defecţiuni.

În cuprinsul acestui proces verbal, s-a stipulat obligaţia pârâtei de a remedia integral „aceste deficienţe” până la data de 15.09.2017, urmând ca dovada executării şi finalizării acestor lucrări să se facă pe baza unui proces verbal de recepție la finalizarea lucrărilor, ce va fi semnat de ambele părţi semnatare.

Părţile au mai prevăzut că în situaţia în care lucrările ce necesită remedieri nu vor fi executate până la data de 15.09.2017, pârât va achita reclamantei cu titlu de penalităţi suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 16.09.2017, până la data la care îşi va îndeplini obligaţiile asumate. 

La data de 13.11.2017, reclamanta a emis o notificare, comunicată pârâtei prin scrisoare recomandată (f. 18-20 vol. I), prin care i-a adus pârâtei la cunoştinţă punerea în întârziere cu privire la lucrările de remediere asupra imobilului, faţă de depăşirea termenului stabilit ca fiind 15.09.2017.

În drept, instanţa reţine în cauză incidenţa următoarelor dispoziţii legale din Codul civil:

-art. 1.270 alin. 1, potrivit căruia Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

-art. 1.321, potrivit căruia Contractul încetează, în condiţiile legii, prin executare, acordul de voinţă al părţilor, denunţare unilaterală, expirarea termenului, îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiei, imposibilitate fortuită de executare, precum şi din orice alte cauze prevăzute de lege.

-art. 1.516 alin. 1, potrivit căruia Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei; 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

-art. 1.517, potrivit căruia O parte nu poate invoca neexecutarea obligaţiilor celeilalte părţi în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acţiune sau omisiune.

Prin prezenta acţiune, reclamantă a solicitat instanţei să dispună rezoluţiunea parţială a contractului încheiat cu pârâta în privinţa lucrărilor neexecutate de pârâtă şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, prin obligarea pârâtei la plata contravalorii acestor lucrări estimate la valoarea de 20.000 lei.

Aplicând dispoziţiile legale invocate mai sus la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că acţiunea reclamantei este neîntemeiată.

Pentru a se dispune rezoluțiunea parţială, respectiv desființarea parţială a contractului, trebuie să existe o neexecutare a obligațiilor asumate de pârâtă (neexecutarea fiind asimilată şi cu o executarea neconformă, defectuoasă), iar această neexecutare să cauzată de culpa pârâtei, respectiv să îi poate fi imputată acesteia, în caz contrar, respectiv dacă nu se poate stabili nici o vină în sarcina părții contractante, nu se poate dispune rezoluțiunea, fiind incidentă instituția juridică a riscului contractual.

În ceea ce priveşte prima condiţie, respectiv neexecutarea obligaţiilor, instanţa constată că înscrisurile de la dosar nu relevă o neexecutare a obligaţiilor contractuale de către pârâtă, în condiţiile în care la data de 22.10.2016, reclamanta a achitat pârâtei ultima tranşă a preţului convenit în contract. 

Este adevărat că părţile nu au încheiat nici un proces verbal de recepţie finală a lucrărilor, astfel cum s-a stipulat în contract, însă instanţa observă că primele sesizări adresate pârâtei de către reclamantă cu privire la calitatea lucrărilor sunt din data de 23.05.2017, deci la mai mult de 7 luni de la data achitării preţului. Această conduită a reclamantei conduce la concluzia că, de fapt, lucrările au fost efectuate de către pârâtă, însă ceea ce se contestă este calitatea lucrărilor.

În ceea ce priveşte identificarea acestor lucrări executate în mod defectuos, instanţa reţine că înscrisurile depus la dosar nu relevă în mod clar care sunt acestea, din Procesul verbal de conciliere din 11.08.2017 rezultând doar că acestea se referă la „etanşare sorturi soclu, etanşare rame ferestre şi etanşare atic acoperiş”.

Aceste aspecte sunt confirmate de martorul audiat de instanță SG, care a  relatat aspectele pe care le cunoaște în legătură cu remedierea lucrărilor după întâlnirea părţilor din 11.08.2017. Potrivit depoziției acestuia, lucrările ce urmau a fi efectuate constau în lucrări de etanșare la acoperiş şi ferestre și montaj accesorii metalice, pe care le-a efectuat parţial, rămânând de fixat elementele metalice la ferestre. Martorul a mai declarat că, din discuţiile purtate de reprezentanţii legali ai părţilor litigante, lipsa etanşării acoperişului a fost cauzată de neaprovizionarea de către reclamantă a materialelor necesare în acest sens.

În cauză, s-a administrat şi proba cu expertiza în specialitatea construcţii, constatările personale ale expertului judiciar fiind realizate în teren, la imobilul din Bucureşti,  …, la data de 21.01.2019, deci la mai mult de un an de la efectuarea lucrărilor de remediere, stabilite prin procesul verbal de conciliere.

Potrivit expertului, prevederea contractuală („în cazul în care detaliile de Arhitectură pentru realizarea învelitorii nu sunt puse la dispoziția executantului acesta își rezervă dreptul de a confecționa și pune în operă detaliile uzuale Lindab”) conduce la concluzia că la data încheierii contractului nu exista un proiect tehnic complet cu detalii de execuție și caiete de sarcini. Acest lucru nu a fost infirmat de către niciuna dintre părţi.

Expertul judiciar a mai constatat că „pe parcursul punerii în operă a materialelor, respectiv a realizării structurii, învelitorii, închiderilor etc., nu au existat documente care să ateste, de o manieră tehnică economică și calitativă concretă, înțelegerile dintre părți, soluțiile adoptate și aplicate sau soluțiile de evitare a viciilor de execuție ce au fost generate fie de calitatea materialelor, fie de soluția adoptată fără proiectant, fie de manoperă neconforme sau incomplete.”

În urma inspectării imobilului, domnul expert a concluzionat în sensul că răspunsul la Obiectivul nr. 1 stabilit de către instanță (identificarea lucrărilor neefectuate de pârâtă sau efectuate necorespunzător) nu poate fi oferit cu acuratețe, față de lipsa referențialelor ce ar trebui să fie conținute în cartea tehnică a construcției, în proiectul tehnic și în alte documentele privind detaliile de execuție și de calitate ale materialelor folosite.

Cu toate acestea expertul a putut constata următoarele neconformități: mici infiltrații la nivelul terasei (una în spațiu de depozitare și una în zona tavanului biroului), precum şi nefinalizarea lucrărilor de etanșare a soclurilor, inclusiv montarea sorturilor și plintelor exterioare.

Expertul a considerat că nu pot fi apreciate ca fiind neconformități, în raport cu destinația construcției, lipsa unor mascări interioare la nivelul spațiilor de depozitare interioară, la construcțiile industriale aceste aspecte estetice neputând fi avut în vedere în lipsa unor înțelegeri scrise și a proiectului.

Expertul a mai constatat că în iarna precedentă viscolul a inserat în spațiile de depozitare de la parter zăpadă la nivelul pardoselii, iar această deficiență a fost generată de neetanșarea eficientă a rostului dintre izopanele și pardoseli. La data expertizei acestei neconformități apar fi rezolvate în mare parte de către reclamantă, însă lucrările nu sunt încă finalizate, nefiind montate toate sorturile.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, respectiv culpa pârâtei, instanţa reţine că, în opinia expertului, aceste infiltraţii de la nivelul terasei au fost cauzate: „de panta relativ mică a șarpantei în raport cu soluția de învelitoare cu panouri tristrat; de acumularea de volume importante de zăpadă la nivelul intersecției dintre pod și șarpantă; de imposibilitatea tehnică de a asigura pante pronunțate de dirijare a apelor la intersecția podului cu șarpanta;  de soluția improprie de captare a apelor de la nivelul acoperișului și evacuarea prin burlane exterioare; precum și de dilatările-contracțiile diferențiate ale elementelor de etanșare și panourilor tristrat.”

Totodată, instanța constată că înscrisurile de la dosar nu relevă în mod exact cauzele acestor infiltrații, precum și că nici expertul judiciar desemnat în cauză nu a putut identifica motivele deficiențelor identificate la fața locului, costul remedierii acestora fiind estimat la suma de 1.429,36 lei.

Prin urmare, instanţa reţine că probele administrate în cauză nu converg spre ideea de neexecutare culpabilă a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă pentru a dispune rezoluţiunea parţială a contractului şi obligarea pârâtei la plata contravalorii lucrărilor neexecutate.

În lipsa unor documente care să releve în mod exact maniera în care s-a stabilit derularea contractului (grafic de montaj, facturi de achiziţie a materialelor de construcţie) sau a altor probe din care să rezulte starea lucrărilor în momentul în care reclamanta a preluat construcţia după plata în integralitate a preţului contractului, instanţa constată că planează incertitudine cu privire la cauzele infiltraţiilor, acestea putând fi reprezentante chiar de calitatea materialelor utilizate, de proiectul în sine realizat defectuos sau de modalitatea de întreţinere a clădirii în perioada octombrie 2016-mai 2017, când au fost semnalate „defecţiunile” de către reclamantă.

În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata penalităţilor de întârziere conform procesului verbal de conciliere din 11.08.2017, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, în raport de lipsa oricăror dovezi din care să rezulte culpa pârâtei în nefinalizarea acestor lucrări la data convenită.

În acest sens, instanţa constată că nici cu privire la lucrările de etanşare nu există specificaţii tehnice, la care să se raporteze instanţa sau expertul judiciar pentru a aprecia conformitatea sau neconformitatea lucrărilor efectuate de pârâtă, concluziile reţinute anterior cu privire primul petit al acţiunii (rezoluţiunea şi punerea în situația anterioară) fiind valabile. Mai mult decât atât, este avută în vedere depoziţia martorul audiat în cauză, care a mai susţinut că unele ferestre al imobilului aveau alte dimensiuni decât cele din proiectul iniţial, iar accesoriile metalice necesare comandate pentru a fi montate la aceste ferestre nu se mai potriveau, fiind necesară comandarea altora, ceea ce a cauzat o altă întârziere. În plus, instanţa reţine că deşi dispoziţiile contractuale stabilesc şi în sarcina reclamantei obligaţii (punerea la dispoziţie a materialelor necesare), cu privire la care pârâta formulat apărări în sensul că întârzierile au fost cauzate tocmai de nelivrarea de către reclamantă  a materialelor, aceasta din urmă nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiilor sale.

Prin urmare, instanţa constată că pretenţiile reclamantei nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse în totalitate.

Deşi soluţia ce se va dispune în cauză va fi de respingere a acţiunii, iar pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata de cheltuieli de judecată, instanţa constată că pârâta nu a depus la dosar dovezi privind ocazionarea unor astfel de cheltuieli, cu respectarea dispoziţiilor art. 452 Cod procedură civilă, cererea sa urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Având în vedere şi dispozițiile art. 339 alin. 2 din Codul de procedură civilă,  precum şi decontul cheltuielilor existent la dosar, instanţa consideră că onorariul stabilit iniţial de către instanţă în cuantum 1.000 lei este just şi proporţional cu complexitatea expertizei dispuse şi cu volumul de muncă al domnului expert Pavăl Sorin, cererea acestuia (f.119-123 vol. I) de majorare a onorariului de expert cu suma de 1.650 urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, acţiunea privind pe reclamanta SOCIETATEA DC S.R.L., J …, CUI RO …, cu sediul procesual ales la Cab. Av. DC în …, sector 3 şi pe pârâta SOCIETATEA GE S.R.L., J…, CUI RO …, cu sediul procesual ales la S.C.A. MP și Asociații în Bd. Ion Mihalache, nr. … sector 1, astfel cum a fost formulată. 

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de majorare a onorariului de expert.

Cu drept de a formula apel în 30 zile de la comunicare.

Cererea şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată astăzi, 27 iunie 2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei.

PREŞEDINTE,GREFIER,