Revocare donaţie – donație cu sarcina de a acorda uzufruct viager; neexecutarea sarcinii – pârâții i-au permis reclamantului să dețină o singură cameră din imobil; neîndeplinirea condițiilor pentru ingratitudine - reclamantul nu a făcut dovada că ar fi fo

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.05.2019, sub nr. …/299/2019 reclamantul A, în contradictoriu cu pârâții B și C, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună revocarea contractului de donație autentificat sub nr. 1401/13.09.2005 de B.N.P. D.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat, în esență, că la data de 13.04.2005 la B.N.P. D a încheiat un contract de donație autentificat sub nr. 1401/13.04.2005, cu fiica sa C, căsătorită cu B cu speranța că va avea o bătrânețe liniștită și un loc unde să locuiască împreună cu soția și pentru gratificarea pentru afecțiunea de o purta fiicei sale și ginerelui său. Deși după donarea sumei de 300.000.000 în prezent echivalentul sumei de 30.000 lei noi, a sperat că cei doi să respecte gestul lor de a-i gratifica cu simpla sarcină de a acorda uzufruct viager în imobilul situat în București, ..., sector 1 , proprietatea donatarilor și cu obligația de a acorda întreținere pe tot restul vieții donatorilor în imobilul mai sus menționat, după primirea sumei  de bani, aceștia nu au mai înțeles să își îndeplinească sarcinile și obligațiile asumate prin contract.

De asemenea, a indicat că sarcina și condiția ca întreținerea care a fost stabilită a se acorda în natură sub forma procurării, pregătirii  și asigurării asistenței medicale a încălzirii, medicamente, etc. nu a fost respectată și în plus cei doi i-au interzis accesul la bucătăria și baia comună schimbând încuietorile de la ambele uși și sustrăgând bunuri de folosință îndelungată proprietatea sa din bucătărie și camere.

Reclamantul a mai menționat că este o persoană cu handicap accentuat, conform certificatului de handicap nr. 190/29.01.2008, deci de aproape 11 ani și nu se poate susține singur în treburile gospodărești. Între timp a decedat soția sa în anul 2015, motiv pentru care a considerat că nu mai poate fi tolerat acest comportament față de dânsul, având în vedere faptul că nu se poate întreține singur.  A precizat că în ultima perioadă de timp donatarii au schimbat chiar și încuietoarea de la poarta de acces în imobil, fiind nevoit să doarmă la diverse cunoștințe întrucât nu putea pătrunde în locuință și nu avea acces la utilități în vederea preparării hranei și îngrijirii personale cu acces la baie și la celelalte camere din imobil. Față de acestea, a apreciat că pârâții au dat dovadă de rea-credință, ingratitudine față de donatar și nu și-au îndeplinit în mod culpabil sarcinile și obligațiile asumate prin contractul de donațienr.1401/13.04.2005 încheiat de B.N.P. D. A mai precizat că a solicitat și pârâților anularea contractului cu obligația restituirii sumei pe cale amiabilă prin notificare anexată la dosar la care nu a primit nici un răspuns și de asemenea a formulat plângere penală pentru infracțiunea de furt a bunurilor sale.

În continuare, a indicat că temeiurile legale de revocare a donației sunt reglementate în art. 834 și art. 835 C.civ. a menționat că în virtutea caracterului său de libertate făcută cu intenția de a gratifica, contractul de donație generează o îndatorire de recunoștință din partea donatorului. Prin urmare, donatorul este în drept să aștepte din partea donatarului recunoștință și loialitate. A menționat că ingratitudinea poate atrage revocarea contractului de donație . A redat conținutul art. 831 V.C.civ.

În drept, a făcut trimitere la art. 831, art. 834 alin. 3 V.C.civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu interogatoriul și proba testimonială cu martorii E și F.

La data de 01.07.2019, pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii în totalitate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a indicat că reclamantul nu mai locuiește de foarte mult timp în imobilul situat în București, ..., sector 1 întrucât A la scurt timp după decesul soției sale, mama pârâtei, s-a recăsătorit și a părăsit Bucureștiul. Pe toată perioada cât a locuit în imobil cu pârâții, aceștia a avut condiții pentru un tari decent, iar obligațiile stipulate în contractul de donație au fost respectate în totalitate.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu martori și interogatoriul.

În drept, cererea nu a fost motivată.

Instanța a încuviințat pentru părți, în ședința publică din data de 09.09.2019 în baza art. 255 raportat la art. 258 C.proc.civ., proba cu înscrisuri și  proba cu interogatoriul părţii adverse, iar pentru reclamant proba cu martorii E şi F şi pentru pârâţi proba cu martorul G. La termenul de judecată din data de 30.09.2019 reclamantul și pârâții au indicat că renunța la proba cu interogatorii, încuviințată anterior. LA acesta termen a fost administrată proba testimonială cu martorii indicați mai sus.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin contractul de donație autentificat sub nr. 1401 din data de 13.04.2005 de B.N.P. D, reclamantul A și defuncta H, în calitate de donatori și pârâții C și B au convenit cu privire la donarea sumei de 300.000.000 lei.

În continuare, s-a menționat că donația se face cu sarcina de a acorda uzufruct viager în imobilul situat în București, ..., sector 1, compus din trei camere și dependințe, având nr. cadastral 6110, proprietatea donatarilor. De asemenea, donatarii s-au obligat să acorde întreținere pe tot restul vieții donatorilor în imobilul mai sus menționat și să se ocupe de cele necesare la săvârșirea lor din viață, inclusiv de pomeniri după credința ortodoxă.

Părțile au convenit că întreținerea se va acorda în natură și va consta în procurarea hranei, asigurarea asistenței medicale, a încălzirii, medicamentelor.

Față de prevederile art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, conform cărora contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea s a, instanța va avea în vedere dispozițiile Codului civil în vigoare la data încheierii contractului de donație.

Conform art. 829 V.C.civ., forma în vigoare la data  încheierii contractului de donație între părți, donațiunea între vii se revocă, pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-a făcut, pentru ingratitudine și pentru naștere de copii in urma donațiunii. În cadrul art. 831 pct. 3 V.C.civ., se precizează că donațiunea între vii se revocă pentru ingratitudine dacă fără cuvânt îi refuză alimente.

Instanța reține că reclamantul invocă două cauze distincte de revocare a donației: neexecutarea culpabilă de către pârâți a obligației asumate prin contractul de donație și existența condițiilor privind ingratitudinea.

Reclamantul a precizat, în cuprinsul acțiunii, că are o vârstă înaintată, este o persoană cu handicap accentuat și că nu se poate susține singur în treburile gospodărești.

Din declarațiile martorului E reiese că acesta este foarte bun prieten cu reclamantul.  Acesta a precizat că fata reclamantului nu îi permite acestuia să intre în curte, a fost chemată poliția, a fost spartă ușa. Martorul a precizat că pârâții nu îi duc mâncare reclamantului, nu îi duceau nici defunctei când era în spital, martorul precizând că el îi ducea acesteia mâncare. A mai indicat că pârâții nu îl vizitează pe reclamant. Acesta a precizat că reclamantul s-a recăsătorit și că s-a mutat, nu la începutul căsătoriei, ci mai târziu, la Târgu Jiu. Știe că reclamantul are o cameră în imobilul din str. …. A precizat că pe ușa camerei sunt puse două lacăte de către reclamant, după ce acestuia i-a fost spartă ușa. A indicat că nu a  fost prezent când a fost spartă ușa, dar că reclamantul l-a sunat să îi povestească acest lucru și i-a relatat că a fost chemată și poliția.

Conform relatărilor făcute de martorul F, acesta în cunoaște pe reclamant  și din anul 2000 sunt prieteni. Știe de la reclamant că fiica nu îl primește în curte și că acum locuiește la Târgu Jiu, s-a recăsătorit, Acesta a precizat că acum reclamantul nu se mai duce la imobilul din ..., pentru că nu este lăsat să intre, a fost chemată și poliția. A indicat că pârâții nu îl vizitează pe reclamant, dacă l-ar fi vizitat i-ar fi spus.

Martorul G a declarat că donatara a fost îngrijită de fiica sa. A precizat că ultima dată când reclamantul a fost la în imobilul din str. ... a fost cam cu 3 săptămâni în urmă, s-au salutat când trecea pe stradă, dar nu au discutat nimic. Nu cunoaște dacă pârâții i-au dus acestuia mâncare de când s-au mutat în Târgu Jiu, dar știe că de soția acestuia au avut grijă înainte să moară, că după 6 luni de la decesul acesteia reclamantul s-a recăsătorit și fata nu mai putea să aibă grijă de dânsul. 

Din declarațiile martorilor reiese faptul că, după decesul donatarei, pârâtul s-a recăsătorit și în prezent locuiește cu actuala soție în Târgu Jiu. Din înscrisul depus de reclamant reiese că acesta deține un certificat de încadrare în grad de handicap, cu valabilitate „permanent” emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Sector 1, beneficiind de prestații sociale și facilități de transport.

De asemenea, din declarațiile rezumate mai sus, reiese faptul că reclamantul are în imobilul din București, ..., sector 1 o cameră închisă cu cheie. Acest aspect nu a fost negat de pârât, care în cadrul cererii de chemare în judecată a menționat că i s-a interzis accesul la bucătărie  și baia comună, fiind schimbate încuietorile de la ambele uși.

În ceea ce privește revocarea donației pentru neexecutarea culpabilă de către pârâți a obligației asumate prin contractul de donație, instanța reține că potrivit art. 517 V.C.civ. uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuși proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanța. Uzufructul este un drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care poate fi dobândit atât prin lege cât și prin voința omului, în timp ce donația este modul de dobândire cu titlu gratuit printr-un act juridic al unui bun sau al unui drept , drept ce poate fi de proprietate dar și de uzufruct.

Prin urmare, prin contractul de donație autentificat sub nr. 1401 din data de 13.04.2005 de B.N.P. D pârâții s-au obligat în mod explicit să acorde uzufruct viager în imobilul situat în București, ..., sector 1, compus din trei camere și dependințe, având nr. cadastral 6110, proprietatea donatarilor. Or, raportând această clauză a contractului de donație la dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța apreciază că reclamantul avea dreptul în temeiul contractului să se bucure de imobilul proprietatea pârâților, întocmai ca însuși proprietarul lui, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța.

Astfel, reclamanții afirmă doar că reclamantul nu mai locuiește în imobil și că are camera sa în acesta, închisă cu două lacăte. Însă, din contractul de donație nu ar reieși  faptul că dreptul de uzufruct se întinde doar cu privire la una dintre camerele imobilului. Chiar dacă reclamantul ar fi părăsit la un moment dat imobilul în mod voluntar, acest aspect nu ar putea fi de natură a îl împiedica să se reîntoarcă și să se folosească de bun întocmai ca un proprietar. În contractul de donația nu s-a stipulat doar dreptul de a locui în imobil, ci s-a menționat că reclamantul are drept de uzufruct viager cu privire la imobil, cu tot ce presupune acesta.

Apărările formulate oral de pârâți în sensul că reclamantul a așteptat foarte mult timp până la a solicita revocarea donației, ca acesta are posibilitatea de a solicita o rentă și că suma pe care acesta ar obține-o ar fi mult mai mare decât cea acordată nu pot fi reținute de instanță. Astfel, în cazul neexecutării sarcinii stipulate în cadrul contractului de donație, aparține donatarului dreptul de a alege dacă solicită revocarea acestuia sau executarea contractului și când anume se solicită revocarea. 

Or, din probatoriul administrat în cauză reiese faptul că donatorului i s-a permis doar să se folosească de o cameră din imobil, în contextul în care dreptul de uzufruct privește imobilul în integralitatea lui. Acest aspect este recunoscut și de pârâți, prin reprezentant.  Instanța apreciază că dreptul de a folosi o cameră din imobil nu echivalează cu respectarea dreptului pârâtului de uzufruct viager cu privire la întregul imobil. Apărarea pârâților în sensul că reclamantul cunoștea la momentul încheierii donației situația imobilului nu poate duce la o altă concluzie.

În ceea ce privește revocarea donației pentru ingratitudine, din probatoriul administrat în cauză nu reiese faptul că pârâtul s-ar afla într-o nevoie de natură a atrage aplicabilitatea dispozițiilor art. 831 pct. 3 V.C.civ. Astfel, acesta nu a depus dovada veniturilor sale, dovada cheltuielilor și nici martorii nu cunoșteau aspecte de natură să permită instanței să aprecieze cu privire la nevoia în care se află reclamantul. Pentru a atrage incidența acestor dispoziții legale, este necesar ca fapta invocată să fie de o gravitate sporită, sarcina probei revenind reclamantului conform dispozițiilor art. 249 C.proc.civ. Fapt recunoscut de ambele părți este că pârâții nu au furnizat alimente reclamantului, ambele părți recunoscând această împrejurare. Nu este însă suficient pentru reținerea acestui caz de revocare a donației. Reclamantul nu a făcut dovada că ar fi fost în nevoie (nu putea să-și procure alimente din veniturile sale) și cu atât mai mult că ar fi solicitat pârâților alimente iar aceștia ar fi refuzat deși aveau posibilitatea.

Cu toate acestea, față de aspectele menționate cu privire la neîndeplinirea de către pârâți a sarcinii stabilite în cadrul donației, instanța va admite cererea reclamantului și va dispune revocarea donației autentificate sub nr. 1401 din data de 13.04.2005 de B.N.P. D. Instanța constată că în cadrul cererii de chemare în judecată reclamantul nu a solicitat repunerea părților în situația anterioară.

Potrivit art. 453 alin. 1 C.proc.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Potrivit art. 452 C.proc.civ, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Or, față de soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, instanța va admite cererea reclamantului de obligarea a pârâților, în solidar, la plata sumei de 1505 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, achitată conform chitanței nr. 126725 din data de 27.05.2019, și la plata sumei de 1500 lei cu titlu de onorariu avocațial, achitat conform chitanței nr. 003 din data de 30.09.2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată privind reclamantul A, ….., şi pârâtul B, …...

Dispune revocarea contractului de donaţie autentificat sub nr. 1401 din data de 13.04.2005 de B.N.P. D.

Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei totale de 3005 lei reprezentând cheltuieli de judecată, din care suma de 1505 lei taxă judiciară de timbru şi suma de 1.500 lei reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată astăzi, 14.10.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei potrivit art. 396 alin. 2 C.proc.civ.

PREŞEDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare