Tutela

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

 Prin sentinţa civilă nr. X/09.0.2017, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosarul civil nr. X/311/2014/a4, s-a admis cererea având ca obiect înlocuire tutore formulata de reclamanta N G in contradictoriu cu pârâtii N G, respectiv tutorele M C si cu pârâtul P M şi în consecinţa s-a dispus înlocuirea tutorelui desemnat iniţial prin sentinţa civila cu nr. X/28.06.2016, pronunţata de Judecătoria Slatina jud. Olt si anume a tutorelui M C cu pârâtul P M care va prelua atribuţiile in calitate de tutore pentru ocrotirea persoanei pusa sub interdicţie.

A dispus ca hotărârea să se comunice Autorităţii Tutelare de pe lângă Primăria S şi Autorităţii de Sănătate Publică O.

In temeiul art.229 alin.3 din Legea nr.71/2011 au fost delegate atribuţiile de supraveghere a modului în care tutorele administrează bunurile persoanei puse sub interdicţie, Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei Municipiului S.

S-a dispus comunicarea un exemplar de pe prezenta hotărâre Compartimentului Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Municipiului S.

După rămânerea definitivă prezenta hotărâre se va transcrie în registrul Special aflat la Judecătoria Slatina.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond reţine următoarele:

Prin sentinţa civila nr. X/07.10.2014, pronunţata de Judecătoria Slatina, N G a fost pus sub interdicţie, iar tutore a fost numită iniţial N M L la propunerea reclamantei deoarece fiul acesteia suferea de la vârsta de 17 ani de schizofrenie si nu are discernământ, iar singura ruda era această nepoata cu care N G s-a înţeles destul de bine o perioada de timp.

Ulterior, reclamanta a promovat o  cerere de înlocuire tutore la data de 16.02.2016 fiind soluţionata de către instanţa la data de 28.06.2016 prin care s-a admis cererea si a fost înlocuita N M L cu M C.

Întrucât reclamanta a fost bolnava si nu se putea îngriji singură a avut o înţelegere cu M C si cu soţia acestuia sa le vândă o suprafaţa de teren situata in jud. O, cu clauza de întreţinere, neavând alte rude.

S-a gândit ca M C fiind si tutore pentru fiului sau îi si mulţumeşte in acest mod ca are grija de amândoi si pentru aceasta nu i-a pretins nici un ban pentru teren .

După încheierea acestui act, soţii M au început sa-i pretindă anumite sume de bani, sa le cedeze si partea sa de apartament precum sa se si mute in acesta, dar si procura pentru a scoate bani din contul sau. In afara de aceasta nici nu a avut grija de ea având si un comportament neadecvat fiind nevoita sa plece din domiciliul soţilor M si sa solicite rezoluţiunea actului de vânzare-cumpărare .

In acest timp, numai la rugămintea sa expresa si după ce insista foarte multe zile, mergea cu ea la P, unde este internat fiul sau, mai exact la Azilul SC P S S SRL P, jud. A, pentru a-i duce diverse produse .

De asemenea, nu s-a mai ocupat nici de plata azilului, deşi ea îi dădea bani pentru toate cheltuielile, inclusiv benzina pe care o consuma cu drumurile  făcute .

După ce s-a mutat, si-a dat seama ca scopul a fost sa o forţeze sa-i dea bani si nu sa aibă grija de fiul sau, aşa cum credea.

Când totuşi a văzut ca vorbeşte serios si nu mai vrea sa aibă de-a face cu ei, M C a vorbit cu băiatul sau si a încercat sa-l influenţeze, spunându-i cuvinte urate la adresa sa, hartuindu-l chiar cu telefoanele.

Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat înlocuirea acestuia cu dl. P M, care este un om serios. Acesta este ofiţer superior in cadrul MAI, cu grad de colonel si îi vizita inca de pe când trăia soţul sau, fiind prieten cu acesta, dar si cu fiul sau. Le cunoaşte familia de mulţi ani, tatăl dumnealui a fost profesorul fiului sau, la liceul I M iar G este incantat ca dl. P M a fost de acord sa  fie tutorele lui.

Totodată din răspunsurile la interogatoriu si din declaraţiile martorilor a rezultat ca intre reclamanta, care este mama persoanei puse sub interdicţie, si cel care a fost desemnat tutore au apărut neînţelegeri determinate de nemulţumirile reclamantei in ceea ce priveşte  comportamentul tutorelui si care au dus la neîndeplinirea in mod corespunzător a sarcinilor acestuia si anume nu a mai mers in vizita la centru de îngrijire unde se afla in prezent instituţionalizat cu aproximativ 2-3 luni înainte de promovarea cererii de schimbare tutore exercitând in acelaşi timp si o influenta stresanta asupra persoanei puse sub interdicţie .

De asemenea, s-a mai reţinut ca întreţinerea celui aflat in centru de îngrijire SC B I SRL se făcea din veniturile acestuia lunare cât si din pensia mamei sale, reclamanta.

Faţă de situaţia de fapt reţinută sunt aplicabile mai multe dispoziţii legale si anume conf. art. 173 din CCIV  (1) Tutorele celui pus sub interdicţie judecătorească este în drept să ceară înlocuirea sa după 3 ani de la numire.

Iar prin dispoziţiile prevăzute de art. 158 din CCIV sunt reglementate si alte situaţii când, în afara de alte cazuri prevăzute de lege, tutorele este îndepărtat daca săvârşeşte un abuz, o neglijenţă grava sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore precum si daca nu–si îndeplineşte, în mod corespunzător, sarcina.

Astfel,  potrivit disp. art. 174 din CCIV  (1) Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă.

 În acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească.

In consecinţa îndepărtarea tutorelui de la tutelă constituie o sancţiune nepatrimonială, care intervine în unul dintre cazurile prevăzute: săvârşeşte un abuz; se face vinovat de o neglijenţă gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore; nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător sarcina tutelei.

Aşa fiind, s-a mai reţinut, din înscrisurile aflate la dosar si din declaraţiile martorilor,  că tutorele desemnat nu şi-a mai îndeplinit, în mod corespunzător, sarcinile deoarece intre acesta si mama persoanei puse sub interdicţie au apărut neînţelegeri care au determinat-o pe reclamantă sa plece din domiciliul tutorelui si să întrerupă orice legătura cu acesta care a condus astfel la dezinteresul tutorelui fata de starea materiala si psihica a celui instituţionalizat.

In consecinţa, există un conflict de interese intre tutore si pusul sub interdicţie aflat sub tutela sa.

 S-a apreciat de către instanţa ca sânt aplicabile disp.art.114 din CCIV prin raportare la art.120  din CCIV potrivit cărora părintele este cel care desemnează persoana care urmează sa fie numita tutore .

Prin urmare, în raport de aceste considerente s-a apreciat ca se impune luarea unor masuri care sa asigure protejarea intereselor persoanei puse sub interdicţie

 Raportându-se la considerentele mai sus arătate instanţa a apreciat că cererea reclamantei este întemeiata

Calea de atac exercitata:

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelantul-curator M C, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică întrucât, în mod eronat, instanţa de fond a admis cererea lui N G, în măsura în care nu s-a făcut dovada faptului ca reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile fata de N G.

Mai mult, instanţa de fond a motivat faptul ca neînţelegerile sunt între mama persoanei puse sub interdicţie si tutore, iar nu faptul ca acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile pe care le are fata de N G.

In ceea ce privesc afirmaţiile in sensul ca apelantul o jigneşte, ca nu se îngrijim de aceasta sunt neadevărate in măsura in acesta a făcut tot posibilul sa o ajute si împreună cu soţia au fost singurii care au avut grijă de ea si fiul ei, încă din anul 2012.

 A mai arătat apelantul ca o cunoaşte pe N G si pe fiul acesteia din anul 2012, iar de atunci si pana in prezent aceasta in permanenta a apelat la sprijinul lor , având in vedere ca este cardiaca, suferind de TVM toraco lombar.

In anul 2015 reclamanta a făcut un preinfarct, iar apelantul şi soţia sa au fost cei  care  s-au ocupat de îngrijirea si recuperarea acesteia, precum şi de fiul ei N G (la acea data nefiind numit tutore al acestuia).

Îi duceau mâncare fiului reclamantei la apartamentul din S unde locuia, de 3 ori pe zi, iar acesteia, pe perioada spitalizării, zilnic, hrănindu-o cu lingura, cel puţin de 3 ori pe zi, aşadar nu poate susţine aceasta faptul ca nu au avut grija de ea sau de fiul ei, sau ca ar fi existat  alte interese. După ce reclamanta s-a externat, in anul 2015, a locuit o perioadă de timp cu familia apelantului.

In luna octombrie 2017, când locuia in apartamentul proprietatea sa a căzut din pat fracturându-si coloana vertebrala, iar in urma acestui accident a fost necesara intervenţie chirurgicala la Bucureşti la Spitalul B A.

Cat timp reclamanta a fost internata la Bucureşti, respectiv pe perioada 16.10.2017 - 24.10.2017, cumnaţii apelantului erau cei care au vizitat-o frecvent, la rugămintea acestuia, ducându-i alimente, fructe si toate cele necesare pe perioada spitalizării.

Când s-a externat, tot apelantul şi soţia sa au fost cei care au luat-o de la Bucureşti si au avut grija de ea, luându-o in domiciliul lor, unde i s-a asigurat hrana, medicamente, precum şi îngrijirea corespunzătoare, in măsura in care a fost imobilizata la pat o perioadă destul de mare.

A solicitat apelantul admiterea apelului, aşa cum a fost formulat.

La data de 17.01.21029, intimata – reclamantă N G a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei nr. X/09.0.2017, ca fiind legală şi temeinică.

 În esenţă, susţine că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat să se dispună înlocuirea tutorelui M C cu P M, întrucât din anul 2014 acesta nu s-a interesat de binele fiului reclamantei, să-i asigur un trai decent si sigur atunci când reclamanta va fi  prea bolnava sa să mai poată ocupa de el sau după decesul ei.

Nu este adevărat ca reclamanta şi fiul său s-au aflat în întreţinerea apelantului. Reclamanta a locuit câteva luni la apelant în domiciliu când a fost bolnavă, dar şi după ce i-a vândut acestuia si soţiei lui un teren cu clauza de întreţinere, după care relaţiile s-au deteriorat, devenind ambii violenţi verbal si fizic cu intimata .

Fiul reclamantei, în aceasta perioadă s-a aflat la azil, in Piteşti si mergea în vizită o data sau de doua ori pe luna. Drumul şi tot ce cumpărau erau plătite de reclamanta intimată.

Este adevărat că se cunoaşte cu M C din anul 2012 dar nu este adevărat ca din acel an a avut grijă de reclamantă şi fiul ei ci din  toamna anului 2017 când intimata a avut un accident şi nu s-a mai putut deplasa. În anul 2015 când a suferit preinfarctul apelantul a avut grijă de ea o lună de zile, după care s-a putut ocupa singură şi de fiul ei. Dacă apelantul mergea la fiul ei să-i ducă mâncare şi medicamente, acestea erau plătite chiar de intimată. Inclusiv facturile cu utilităţile de la apartamentul intimatei erau plătite din banii acesteia.

Azilul de la P l-a găsit apelantul însă nu el a achitat taxa. Apelantul a fost violent atât cu intimata cât şi cu fiul ei, ameninţându-l pe cel din urmă cu bătaia.

Intimata a solicitat înlocuirea tutorelui având în vedere comportamentul agresiv şi interesul financiar al acestuia.

Examinând sentinţa apelată în raport de actele dosarului, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru argumentele care succed:

Prin sentinţa civilă nr. X/28.06.2016 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar X/311/2014/a1 a fost admisă cererea de înlocuire formulată de intimata reclamantă în cauza de faţă, N G şi s-a dispus înlocuirea tutorelui N M L cu numitul M C, apelant pârât în cauza de faţă.

Au fost delegate atribuţiile de supraveghere a modului în care tutorele administrează bunurile persoanei puse sub interdicţie, N G, către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Municipiului S.

De la momentul pronunţării acestei hotărâri judecătoreşti apelantul pârât M C a devenit tutorele lui N G, pus sub interdicţie prin sentinţa civilă X/07.10.2014 a Judecătoriei Slatina, acesta fiind fiul intimatei reclamante.

Tribunalul reţine că punerea sub interdicţie s-a realizat ca urmare a afecţiunii de care suferă fiul intimatei, respectiv schizofrenie, încă de la vârsta de 17 ani.

În acest context, apelantul a preluat ca sarcină personală tutela interzisului judecătoresc N G, în acord cu dispoziţiile art. 122 alin. 1 NCCiv şi bineînţeles şi ca o sarcină gratuită, în acord cu dispoziţiile art. 123 alin. 1 NCCiv.

Tribunalul are în vedere că părţile în cauză s-au cunoscut anterior numirii apelantului pârât ca tutore al fiului reclamantei, respectiv din anul 2012 şi în contextul în care intimata a mai avut nevoie de ajutor, respectiv în anul 2015, când a suferit un preinfarct dar şi în luna octombrie 2017 când a căzut şi şi-a fracturat coloana vertebrală fiind ulterior spitalizată în Bucureşti la Spitalul „B A” din Bucureşti,apelantul pârât i-a oferit sprijin.

Totodată aşa cum a rezultat din contractul încheiat cu SC B I SRL, fiul intimatei reclamantă a fost internat în acest Centru de îngrijire începând cu data de 07.12.2017 pe o durată nedeterminată (filele 26 – 30 de la dosar fond), urmare a manifestărilor de boală pe care acesta le avea şi care erau de natură să deranjeze liniştea vecinilor din blocul în care locuia, internarea realizându-se de comun acord cu aceasta (fila 63 fond răspunsul la interogatoriu – întrebarea nr. 4).

Dacă la început relaţiile între părţi au fost principiale iar apelantul pârât şi-a îndeplinit obligaţiile de tutore la fiului intimatei, după încheierea unui contract de vânzare cumpărare de către aceasta cu apelantul pârât, pentru un teren situat în municipiul Slatina, au început să apară animozităţi motivate de dorinţa acestuia din urma, conform susţinerilor intimatei, de a beneficia de bunurile sale, în special de bani.

Sub acest aspect, în cauza de faţă nu s-au administrat probe, ci numai referitor la împrejurarea dacă apelantul pârât M C îşi mai îndeplineşte sau nu sarcinile ce îi revin în calitate de tutore.

Din cuprinsul întrebării nr. 3 din interogatoriul luat la prima instanţă apelantului M C (fila 65 dosar fond) rezultă că intimata reclamantă a încercat, prin convenţia încheiată cu apelantul, în calitate de tutore al fiului ei, să mulţumească în acest mod că avea grijă de amândoi – „Recunoaşteţi că dvs fiind şi tutorele fiului meu vă mulţumeam în acest mod că aveaţi grijă de amândoi, motiv pentru care nu v-am pretins nici un ban pe teren? – aspect pe care apelantul nu l-a trecut cu vederea şi a fost evident mulţumit, răspunsul la această întrebare fiind afirmativ.

Or, după declanşarea procesului civil având ca obiect rezoluţiunea convenţiei părţilor apelantul pârât nu s-a mai ocupat de fiul apelantei, şi urmare a relaţiilor conflictuale cu aceasta părţile nu au mai avut o bună colaborare, în beneficiul persoanei ce are nevoie de ocrotire, N G.

Din declaraţia martorului Constantin Nelu, audiat în faţa primei instanţe (fila 68 dosar fond) a rezultat că acesta a mers împreună cu părţile în cauza de faţă de mai multe ori la P, în vizită la „Căminul de bătrâni, unde se afla N G” acesta adăugând „eu doar l-am însoţit pe pârât, nu ştiu cine a plătit pachetele şi drumul până la P”.

De asemenea martorul a precizat că „ştiu că reclamanta a plecat de la pârât, a discutat telefonic cu acesta şi şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul cum a fost tratată.”

De altfel, plata serviciilor lunare oferite fiului apelantei de centrul de îngrijire, în sumă de 1400 lei, se făcea cu bani proveniţi din pensia de boală a acestuia (filele 41 – 42 dosar fond) la care s-au adăugat în permanent pentru completare sume de bani provenite din pensia apelantei reclamantă, resorturile financiare ale intimatului pârât în cauză fiind extrem de limitate, acesta personal neavând nici pensie şi nici salariu, ci doar venituri ocazionale, aşa cum a rezultat din declaraţia martorei C C C, audiată de instanţa de apel (fila 35 dosar apel).

Martora B A, audiată la cererea apelantei reclamantă în faţa primei instanţe (fila 67 dosar fond) a declarat că deşi nu cunoaşte modul de implicare al tutorelui în relaţia cu persoana ocrotită reclamanta i-a spus că „iniţial mergeau împreună la căminul din P” şi „era nemulţumită că pârâtul a început să îi ceară bani pentru a merge la P”. Martora a adăugat „din spusele reclamantei am înţeles că aceasta plătea drumurile cât şi pachetele şi tratamentul medical al numitului N G”.

Această împrejurare se coroborează cu împrejurarea că veniturile intimatului pârât M C, tutore al fiului apelantei erau, aşa cum s-a arătat în cele de mai sus destul de mici pentru ca din acestea să poată susţine financiar deplasările la Piteşti la centru de îngrijire în care se află internat N G.

Martor C C C, audiată de instanţa de apel (fila 35 dosar apel) la solicitarea apelantului pârât, a relatat că nu îl cunoaşte pe fiul intimatei, respectiv pe interzisul N G şi cunoaşte doar din spusele apelantului care îi spunea zilnic că se ocupă personal de N G, adăugând că „eu nu am observat personal vreo factură plătită de acesta, pentru că nu am cerut să văd şi nu mi s-a arătat”. Martora a mai menţionat şi împrejurarea că nici pe N G nu o cunoaşte dar „am văzut-o de trei ori la domnul C în maşină iar într-una din aceste dăţi a dus-o pe aceasta la salon să-i facă manichiura”

Referitor la relaţia concretă dintre tutore şi persoana ocrotită, N G, martora a precizat că „niciodată nu l-am însoţit (pe apelant) în activităţile menţionate, toate acestea mi le-a spus apelantul nu avea nici un interes să mi le relateze aiurea”.

Din adresa nr. X/20.09.2018 a rezultat că din luna august 2018 intimata reclamantă a venit în vizită împreună cu P M, aceştia interesându-se de starea persoanei ocrotite, N G şi plătind contribuţia lunară (fila 79 dosar fond).

Potrivit art. 174 alin. 1 NCCiv „tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea şi de a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă. În acest scop se vor întrebuinţa veniturile şi la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească”.

Aceasta deoarece conform art. 104 alin. 1 NCCiv „orice măsură de ocrotire a persoanei fizice se stabileşte numai în interesul acestuia” iar conform alin. 2 „la luarea unei măsuri de ocrotire trebuie să se ţină seama de posibilitatea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile cu privire la persoana şi bunurile sale”.

Totodată tribunalul reţine că potrivit art. 158 NCCiv „tutorele poate fi îndepărtat dacă săvârşeşte un abuz, o neglijenţă gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore, precum şi dacă nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător sarcina”, una dintre situaţii fiind aşadar aceea în care tutorele nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător sarcina.

Or, tribunalul reţine că din apelantul pârât nu şi-a mai îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile ce îi reveneau în calitate de tutore faţă de fiul intimatei, respectiv faţă de interzisul N G, pe care nu l-a mai vizitat la centrul de îngrijire unde acesta se află internat şi a avut şi cu acesta din urmă relaţii tensionate, astfel cum a rezultat din scrisoarea trimisă de acesta din urmă şi ataşată la dosarul de fond (fila 59 dosar fond), în cuprinsul căreia a relatat că „Domnul M C s-a purtat urât şi m-a ameninţat că mă bate până fac treaba mare pe mine că nu poate să fie tutorele meu, că nu are nimic de câştigat”.

Prin urmare, în absenţa unei bune colaborări dintre apelant, intimată şi persoana ocrotită, imputată inclusiv apelantului, astfel cum a rezultat din considerentele ce preced, acesta nu poate realiza în mod corespunzător sarcinile ce îi revin în calitate de tutore al fiului intimatei reclamante.

În raport de cele mai sus reţinute şi în acord cu dispoziţiile art. 480 alin. 1 NCPCiv se va respinge apelul declarat de apelantul pârât M C ca nefondat.

Întrucât apelantul a căzut în pretenţii în ceea ce priveşte cererea sa de apel urmează ca în temeiul art. 453 alin. 1 NCPCiv să fie obligat acesta la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat ales în apel către intimata reclamantă N G conform chitanţei de la fila 29 dosar apel.

Data publicarii pe portal: 14.11.2019

Domenii speta

Spete similare