Anularea certificat de încadrare în grad de handicap

Cod ECLI ……………………..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. …………….

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 879

Şedinţa publică din 4 iulie 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: …………….

GREFIER: ………….

Pe rol se află, în pronunţare, acţiunea în contencios administrativ formulată de  reclamantul C. J.-A., în contradictoriu cu pârâta COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN  COVASNA,  având ca obiect anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 381/25.02.2019 şi obligarea pârâtei să emită un nou certificat cu  încadrarea reclamantei în gradul de handicap grav cu asistent personal.

Se constată că, în şedinţa publică din 20 iunie 2019, în lipsa părţilor, legal citate, instanţa a constatat cercetarea judecătorească încheiată şi a reţinut cauza spre soluţionare, aşa cum s-a consemnat în încheierea de şedinţă din acea zi - parte integrantă din prezenta sentinţă, pronunţarea fiind amânată la data de 4 iulie 2019.

TRIBUNALUL

I. Prin acţiunea formulată la data de 29 martie 2019 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ………… reclamantul C.J.A. a chemat în judecată pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:

•anularea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 381/25.02.2019 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna.

•obligarea pârâtei să emită un nou certificat de încadrare a reclamantei în grad de handicap grav cu asistent personal  aferent perioadei de evaluare avute în vedere la emiterea certificatului de încadrare contestat în prezenta cauză.

În motivarea acţiunii se arată că, în fapt, în mod greşit a fost înlăturat dreptul reclamantului la asistent personal în condiţiile în care acesta are nevoie permanent de ajutorul unei alte persoane.

Se arată că în urma examinărilor medicale efectuate la trimiterea Comisiei de evaluare, au fost întocmite referate medicale din care rezultă că starea sa de sănătate nu s-a îmbunătăţit şi cu toate acestea, Comisia de evaluare în mod nejustificat şi nelegal a schimbat încadrarea în grad de handicap.

Reclamantul arată că din evaluarea neurologică efectuată de medicul dr. B. M. reiese că acesta a acumulat un scor de 45 puncte pe scala de incapacitate Barthel, ceea ce presupune o independenţă asistată, iar la evaluarea funcţionalităţii activităţilor curente indexul IADL sau ADL a obţinut un scor  de 3 puncte din 8, fiind în incapacitate de a-şi prepara hrana, spăla rufe, a-şi face menajul zilnic, din documentul eliberat de DGASPC, Consiliul Judeţean Covasna la data de 13.02.2019, pag. 4, rezultând că acesta are nevoie de asistenţă personală, toate aceste evaluări dovedind faptul că starea de sănătate a reclamantului este una gravă, nu s-a schimbat în ultimul an şi necesită ajutorul unui asistent personal.

În drept, se invocă prevederile Legii 448/2006, OUG 51/2017, Ordinul nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

 II. Pârâtul Consiliul Judeţean Covasna  - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că afecţiunea reclamantului (tetrapareză spastică), rezultată ca urmare a unui accident rutier (2011), soldat cu traumatism cranio-cervical, conduce la încadrare în grad de handicap grav.

Acesta a fost încadrat în gradul grav cu asistent personal în perioada 2012 - 28.02.2017, timp în care s-a recuperat parţial, motiv pentru care a şi fost încadrat în gradul grav fără asistent personal. Se arată că scorul obţinut, în urma evaluării pe Scala Barthel este identic cu cel obţinut în anul 2017 = 45 puncte, iar în această situaţie şi încadrarea este identică.

În drept, se invocă Ordinul 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap; art. 205  Cod procedură civilă.

III. În conformitate cu art. 131 alin.1 NCPC. instanţa a constatat la primul termen la care părţile au fost legal citate competenţa generală, materială şi teritorială a Tribunalului Covasna de soluţionare a pricinii, pentru considerentele cuprinse în încheierea interlocutorie pronunţată la data de 20 iunie 2019.

IV. În dovedirea acţiunii şi respectiv în apărare părţile au depus la dosar înscrisuri, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap contestat emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna precum şi, în conformitate cu art. 13/1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, toată documentaţia care a stat la baza actului administrativ atacat, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 381/25.02.2019/anexa, raport de evaluare complexă/13.02.2019; evaluare medicală/11.02.2019; scrisoare medicală,  referat medical nr. 161/16.01.2019; Scala Barthel, plan individual de servicii pentru reabilitare şi integrare socială/13.02.2019; program individual de reabilitare şi integrare socială/25.02.2019; evaluare psihologică; socială; vocaţională /11.02.2019; ancheta socială nr. 857/23.01.2019; carte identitate; adresa CEPAH Covasna nr. 357/11.04.2019,  certificat nr 950/28.02.2017; contestaţia nr. 37/14.03.2017; Decizia nr. 5488/07.06.2017; Scala Barthel/2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

V. În fapt, în urma reevaluării reclamantului C.J.-A. pârâta Comisia pentru Evaluarea Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 381/25.02.2019 prin care reclamantul a fost încadrat în grad de handicap grav fără asistent personal, reţinându-se că acesta suferă de diagnosticul: G82.4 Tetraplegia spastică, T91 Sechele ale leziunilor gâtului şi trunchiului, având deficienţă funcţională gravă.

VI. Împotriva acestui act administrativ, nemulţumit fiind de modul în care a fost încadrat în grad de handicap, reclamantul a formulat prezenta acţiune în contencios administrativ, în soluţionarea căreia instanţa va avea în vedere, în drept, că în conformitate cu art. 85 alin.3 din  Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care în art. 85 alin.3  - ” Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.”, iar art. 85 alin.5 prevede  - ”Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse”, în acest sens fiind emis Ordinul comun al celor două ministere cu nr. 762/ 2007 şi respectiv cu nr. 1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

Totodată, instanţa va avea în vedere că, în lumina acestor acte normative se impune ca autorul evaluării să aibă în vedere prevederile imperative cuprinse în H.G. 268/2007 - privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, capitolul V din acest act normativ cuprinzând norme cu valoare de principiu în ceea ce priveşte  încadrarea în grad de handicap.

Astfel, în conformitate cu art. 46 alin.1 din acest act normativ evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate şi recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare şi incluziune socială a acestora, procesul presupunând colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei şi intervenţiei.

Totodată, art. 46 alin.2 din HG 268/2007 instituie un principiu esenţial în această materie, stipulând că evaluarea este subordonată principiului interesului persoanei cu handicap, potrivit căruia orice decizie sau măsură este luată numai în interesul acestei persoane.

De asemenea, art. 47 stipulează că, din punct de vedere al caracteristicilor sale, evaluarea este axată pe potenţialul de dezvoltare, integrare şi incluziune socială al adultului, evidenţiază ce ştie şi ce poate face adultul cu handicap, ce abilităţi şi deprinderi are sau poate dezvolta, este bazată pe modelul social al abordării dizabilităţii, presupunând o abordare integratoare a elementelor relevante: sănătate, grad de adaptare psihosocială, nivel de educaţie, grad de dezvoltare a abilităţilor profesionale şi este unitară, în sensul că operează cu aceleaşi,obiective,criterii,metodologii.

Totodată,  art.48 arată care sunt domeniile obligatorii în care se desfăşoară evaluarea, anume:

a) evaluarea socială, asigurată de asistenţi sociali;

b) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate;

c) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi;

  d) evaluarea vocaţională sau a abilităţilor profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie ori pedagogi de recuperare;

e) evaluarea nivelului de educaţie, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie sau pedagogi de recuperare;

f) evaluarea abilităţilor şi a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenţi sociali.

Concluzionând,  evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate si recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare si incluziune sociala a acestora, procesul presupunând colectarea de informaţii cat mai complete si interpretarea lor in scopul orientării asupra deciziei si intervenţiei, stabilindu-se astfel măsura in care afecţiunea medicala generatoare de handicap, respectiv, deficienta funcţionala cauzata de boala afectează viaţa personala  - autonomia in plan personal, capacitatea de autoservire si îngrijire - si integrarea sociala a persoanei - autonomia in plan social, comunicare,orientare,mobilizare, concluzia fiind aceea că încadrarea într-un anumit grad de handicap nu ţine în mod exclusiv de diagnosticul medical, ci presupune şi o apreciere subiectivă de ansamblu a situaţiei personale şi sociale concrete a persoanei evaluate,

VII. Raportând aceste criterii la speţa de faţă tribunalul va avea în vedere că prin acţiunea formulată reclamantul nu a criticat încadrarea în gradul de handicap grav, ci a solicitat să-i fie acordat dreptul la însoţitor, iar sub acest aspect instanţa va avea în vedere că dreptul la însoţitor vizează persoanele care în mod efectiv nu se pot îngriji singure şi au nevoie de sprijin permanent din partea altei persoane, art.35 alin.1 din Legea 448/2006 statuând că „Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale”.

Or, în cauza de faţă, rezultă fără echivoc chiar din documentaţia care a stat la baza actului atacat că reclamantul intră în această categorie, având nevoie de ajutor pentru realizarea activităţilor uzuale zilnice ce ţin de traiul oricărei persoane normale, neputând face faţă acestora în lipsa unei persoane care să-l însoţească pe întreg parcursul unei zile.

În acest sens, instanţa va reţine, în primul rând, că astfel cum rezultă din concluziile Anchetei sociale efectuate la domiciliul reclamantului, concluziile şi recomandările făcute ca urmare a constatării nemijlocite a condiţiilor în care reclamantul se poate îngriji sunt în sensul de a se încadra în grad grav cu asistent personal, menţionându-se explicit că acesta "are nevoie de multă atenţie şi îngrijire permanentă" (fila 35).

Totodată, astfel cum rezultă din evaluarea vocaţională (fila 28), reclamantul are nevoie de "sprijin şi îngrijire permanentă".

De asemenea, în mod esenţial tribunalul va avea în vedere că din SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL ce măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar, scală potrivit căreia Scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete, scorul de 60 de puncte semnifică "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţa, astfel cum rezultă din Ordinul 762/1992/2007, înscris ataşat la fila 23  dosar, rezultă că reclamantul a primit la această evaluare - 45 de puncte, adică mult sub pragul de independenţă asistată, adică un punctaj ce justifică fără echivoc dreptul la asistent personal.

Astfel, potrivit acestei evaluări ce a stat la baza emiterii certificatului dar care în mod efectiv nu a fost luată în considerare, reclamantul a primit zero puncte la capitolul "baia", toaleta personală, având nevoie de ajutor la urcatul scărilor, urmând ca în ceea ce priveşte deplasarea instanţa să reţină că reclamantul se poate deplasa doar pe distanţe foarte mici de cel mult 15 metri, astfel cum chiar pârâta arată în întâmpinare pe baza referatului neurologic nr. 161/16.01.2019 (fila 22), fiind de observat că la evaluarea medicală reclamantul a fost adus în scaun rulant (fila 20).

În sfârşit, tribunalul va avea în vedere că  la evaluarea deficitului locomotor SCOR ADL (fila 10) reclamantul a obţinut un scor de 3 puncte, scor ce semnifică o dependenţă totală, astfel cum rezultă din această clasificare.

În consecinţă, tribunalul constată că documentaţia care a stat la baza emiterii actului atacat reflectă o altă încadrare a reclamantului, acesta neputând face în mod efectiv faţă activităţilor zilnice ce ţin în ultimă instanţă de supravieţuirea persoanei, considerente faţă de care tribunalul constată că  prin raportare la criteriile legale medico-psihosociale prevăzute de Ordinul nr. 762/1992/2007 pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, observând totodată că  un principiu esenţial în materia analizată este acela că evaluarea este subordonată interesului persoanei cu handicap (art. 46 alin.2 din HG 268/2007), reclamantul îndeplineşte toate condiţiile pentru încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal, astfel că încadrarea reclamantei este nelegală, impunându-se sub acest aspect anularea actului administrativ atacat.

VIII. Pe cale de consecinţă, având în vedere art. 87 alin.5 din Legea 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap raportat la art. 18 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa urmează a admite acţiunea formulată de reclamant dispunând anularea certificatului de încadrare în grad de handicap  emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna.

Totodată, va fi obligată pârâta să emită un nou certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav cu asistent personal aferent perioadei de evaluare avute în vedere la emiterea certificatului de încadrare contestat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŢTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul C.J.-A., CNP - ………., cu domiciliul în …………… împotriva pârâtei COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA cu sediul în Sfântu Gheorghe strada Presei nr. 8A judeţul Covasna.

Anulează certificatul de încadrare în grad de handicap  nr. 381/25.02.2019  emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna.

Obligă pârâta să emită un nou certificat de încadrare a reclamantei în grad de handicap „grav - cu asistent personal" aferent perioadei de evaluare avute în vedere la emiterea certificatului de încadrare contestat în prezenta cauză, respectiv cu grad de valabilitate 1 martie 2019 - 28 februarie 2021.

Cu drept de recurs care se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi – 4 iulie 2019.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare