Plangere impotriva incheierii de carte funciara

Decizie 17 din 26.01.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 7363/320/2014

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ  Nr. 17/2015

Şedinţa publică din data de  20 ianuarie 2015

Instanţa constituită din:

Preşedinte : A. B.

Judecător : P.l M.

Grefier : G.O.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul  V.A. cu domiciliul în ..,.. jud. Mureş, CNP 1..., împotriva sentinţei civile nr. 4337 din data de 15 octombrie 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Mureş în dosarul nr. 7363/320/2014.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa apelantului, atât la prima, cât şi la a doua strigare a cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța constată că este legal sesizată cu soluționarea apelului declarat apelantul V.A împotriva sentinţei civile nr. 4337 din data de 15 octombrie 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Mureş în dosarul nr. 7363/320/2014. Totodată,  instanţa verificând din oficiu competenţa stabileşte că este competentă general, material şi teritorial să judece pricina. De asemenea, constată că apelantul deşi legal citat pentru acest termen de judecată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 25 lei aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 6 dosar însă, nu s-a depus dovada achitării taxei, invocă, din oficiu excepţia netimbrării apelului şi reţine cauza în pronunţare asupra excepţiei.

T R I B U N A L U L,

Prin sentinţa civilă nr. 4337 din data de 15 octombrie 2014 pronmunţată de Judecătoria Târgu Mureş s-a respins plângerea formulată de petentul V.A împotriva încheierii de respingere nr. 31185 din 13.05.2014 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Mureş, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre judecătoria a reţinut că prin ererea de înscriere depusă la O.C.P.I. Mureş în data de 07.04.2014 petentul a solicitat întabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. ...Târgu Mureş, situat în str. L.. nr. .. ap. .. ..., în baza actului de adjudecare din dosarul execuţional nr. ... din 16.07.2013 al B.E.J. ..., formându-se dosarul nr. ... al OCPI Mureş.

S-a pronunţat încheierea de respingere nr. 23527/07.04.2014, motivându-se că, deşi i s-a solicitat prin nota de completare, petentul a omis să depună decizia de impunere şi să facă dovada achitării impozitului, conform Codului fiscal, soluţie atacată de petent cu cerere de reexaminare. Răspunsul la această cerere a fost încheierea de respingere nr. 31185/13.05.2014, în prezent atacată în prezentul dosar.

Cauza face obiectul unei proceduri necontencioase, judecată în temeiul art. 31 din Legea nr. 7/1996 republicată, potrivit procedurii instituite de art. 527 şi următoarele Cod de procedură civilă, O.C.P.I. Mureş neavând calitate procesuală pasivă potrivit celor reţinute în decizia nr. 72/2007 a I.C.C.J.

Instanţa a apreciat că soluţiile pronunţate în cadrul încheierilor indicate mai sus sunt legale şi temeinice, pentru următoarele motive:

Ca urmare a solicitării formulate de petent, de întabulare a dreptului său de proprietate dobândit prin adjudecare, registratorul a comunicat acestuia obligaţia de a depune decizia de impunere şi, respectiv, dovada achitării impozitului pe transferul dreptului de proprietate, obligaţie neîndeplinită de petent.

Instanţa a considerat, în concordanţă cu cele reţinute în cadrul încheierilor atacate, că pentru a se putea înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului, petentul trebuia să dovedească achitarea impozitului aferent transferului dreptului de proprietate, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, respectiv raportat la dispoziţiile art. 77 1 din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003).

Astfel, la alin. 1 al textului legal citat se prevede: „La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit […]”. Pe de altă parte, alin. 2 şi 3 ale aceluiaşi articol, prevăd excepţiile de la dispoziţiile alin. 1, anume „ a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;  b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.  (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.[...]”.

Cazurile de excepţie sunt  de strictă interpretare,  astfel că, de vreme ce nu se enumeră situaţia unui bun adjudecat la licitaţie, este evident că şi în acest caz trebuie să se facă dovada achitării impozitului cuvenit pentru transferul dreptului de proprietate.

Mai mult, teza finală a alin. 6 din cadrul aceluiaşi articol impune: „Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.”

În concret, petentul nu a contestat faptul că impozitul pe transferul dreptului de proprietate trebuie achitat, ci faptul că această obligaţie i-ar incumba lui, în contextul în care contribuabil este considerat cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate. Este de necontestat faptul că obligaţia de a achita impozitul revine acestei persoane, însă acest lucru nu schimbă faptul că întabularea dreptului de proprietate a dobânditorului este condiţionată de dovada efectuării respectivei plăţi.

Chiar dacă obligaţia de plată incumbă persoanei din patrimoniul căreia este înstrăinat bunul, impozitul respectiv poate fi achitat şi de o altă persoană interesată, potrivit disp. art.  114 alin. 26 din OG 92/2003, republicată, care prevăd: „În situaţia în care plata se efectuează de către o altă persoană decât debitorul, dispoziţiile art. 1.472 şi 1.474 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

S-a considerat că din faptul că obligaţia declarării venitului obţinut din transferul dreptului de proprietate si obligaţia plăţii impozitului revine contribuabilului, nu se poate concluziona că înscrierea dreptului de proprietate ar fi condiţionată de dovada plăţii impozitului doar atunci când ar fi solicitată de persoana din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate, iar nu şi atunci când este solicitată de dobânditor pentru că prevederile art 77 1 alin 6 teza finală impun în mod necesar soluţia respingerii cererii de înscriere ori de câte ori nu se face dovada achitării impozitului, fără a se face distincţii.

Instanţa a apreciat că este real faptul că această condiţionare a înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară de plata impozitului aferent transferului dreptului de proprietate este de natură să restrangă exercitarea dreptului fundamental de proprietate privată garantat de art. 44 din Constitutie şi art. 1 Protocol 1 din CEDO,  atâta timp cât, deşi opozabil fără înscriere în condiţiile dobândirii acestuia prin vânzare silită potrivit art. 887 alin. 2 C. civ. (de vreme ce urmărirea bunului imobil a fost notată în cartea funciară), dreptul dobânditorului nu poate fi înstrăinat fără înscrierea prealabilă în cartea funciară.

S-a reţinut însă că potrivit chiar dispozitiilor Convenţiei, art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 paragraf 2, legislaţia internă poate reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general şi poate asigura plata impozitelor sau a altor contribuţii sau a amenzilor atâta vreme cât se menţine un just echilibru între ingerinţa în dreptul garantat de Convenţie şi scopul legitim urmărit prin instituirea normei interne.

Judecătoria a considerat că dispoziţiile legale analizate mai sus impun doar o limitare temporară şi minimă în privinţa unuia dintre atributele dreptului de proprietate, respectiv cel al dispoziţiei, limitare care există numai până la plata de către titular a unei sume rezonabile şi previzibile şi pe care are posibilitatea să o recupereze de la adevăratul debitor al obligaţiei de plată a impozitului, respectiv de la contribuabil.

 Împotriva hotărârii a declarat apel petentul cerând schimbarea în tot a acestiea în sensul admiterii plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară.

În motivarea căii de atac s-a arătat că actul de adjudecare reprezintă titlu de proprietate şi trebuie înscris în cartea funciară. S-a invocat faptul că potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal contribuabilul este cel ţinut la plata impozitului iar acesta este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmemebrărimntele acestuia.

S-a susţinut că prin respingerea cererii sale de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului s-a adus atingere dreptului său de proprietate, ocrotit atât de Constituţia României cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Deliberând asupra excepţiei netimbrării apelului invocate din oficiu, tribunalul o constată întemeiată, pentru motivele care vor fi arătate în continuare.

Prin rezoluţia instanţei din data de 10.12.2014, aflată la fila 5 din dosarul de apel şi s-a stabilit în sarcina apelantului obligaţia de a achita cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă exercitării căii de atac, suma de 25 lei.

Obligaţia achitării acestei taxe de timbru a fost comunicată prin poştă apelantului, prin citaţia dovada aflată la fila 7 din dosar, actele fiind depuse la cutia poştală a locuinţei indicate de apelant în chiar declaraţia de apel formulată.

După acest moment, în derularea procedurii în prezenta cale de atac, apelantul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, motiv pentru care, în aceste împrejurări, cuantumul taxei judiciare de timbru stabilite de instanţa de apel nu mai poate fi pus în discuţie.

Totodată, se constată că apelantul nu a făcut dovada plăţii taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa de instanţa de judecată, obligaţia de plată fiindu-i comunicată în timp util.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. 2 teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Consecinţa neplăţii taxei judiciare de timbru în cazul concret este reglementată de art. 470 alin. 3 teza I din Codul de procedură civilă şi constă în nulitatea cererii de apel formulate.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 coroborat cu art. 470 alin. 2 şi alin. 3 teza I din Codul de procedură civilă, tribunalul va admite excepţia netimbrării cererii de apel invocată din oficiu şi va anula ca netimbrat apelul formulat de petent împotriva sentinţei civile nr. 4337 din 15 octombrie 2014 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepţia netimbrării apelului şi în consecinţă :

Anulează ca netimbrat apelul declarat de apelantul V.A, cu domiciliul în ... nr. .., apt. ..., jud. Mureş, CNP ... împotriva sentinţei civile nr.... din 15 octombrie 2014 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 20 ianuarie 2014.

Preşedinte : A. B.

Judecător : P.l M.

Grefier : G.O.

Red AB/Teh GO

Primit 23.01.2015

Predat 26.01.2015

Jud fondCristina Dobriţoiu