Pretentii - rejudecare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 292/62/2009* (Număr în format vechi 8886/2012)

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

SENTINTA CIVILĂ Nr. 97/2015

Şedinţa publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul constituit din:

Preşedinte  M. M.

Grefier D. C.

Pe rol judecarea acţiunii civile formulate de reclamanta Banca ... ... cu sediul în  Bucureşti, str. Negru Vodă, nr.3, corp A3, et.2, sector 3 în contradictoriu cu pârâta G.E.domiciliată ..., str... nr..., jud. ... având ca obiect pretenţii, ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare prin Decizia civilă nr.70/A/8 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosar nr.292/62/2009.

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15 ianuarie 2015, 22 ianuarie 2015, respectiv pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din hotărâre.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin  acţiunea înregistrată  pe rolul Tribunalului Braşov  sub nr. 292/62/2009 la data de 15 ianuarie 2009 , reclamanta Banca ...  - reprezentată prin lichidator Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în contradictoriu cu  pârâta G.E.  a solicitat  obligarea pârâtei la plata sumei  de 117.214,31 euro, sumă reprezentând prejudiciul cauza băncii prin abuz în timpul exercitării funcţiei, constând în neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu  ori îndeplinirea acestora în dauna băncii; s-a solicitat  aplicare sechestrului asigurător pe averea pârâtei.

 În motivarea cererii s-a arătat că  pârâta, în calitate  de angajată a Băncii Române ... SA, în funcţia de ...la Sucursala  .., la data de 16.02.2001  a acordat SC ... SA Braşov  un credit pentru investiţii în sumă de 200.000 euro, fără respectarea normelor bancare.

Astfel,se susţine că dosarul de acordare a creditului  a fost repartizat  de către pârâtă economistului de credite .C. D., deşi competenţa de întocmire a referatului de creditare revenea administratorului de credite L. C. C. , iar determinat de lipsa de experienţă a economistului de credite în întocmirea referatului de creditate, pârâta, în legătură cu reprezentanţii SC ... SA a întocmit referatul de creditare, respectiv a completat şi calculat indicatorii  privind bonitatea firmei, prezentându-l spre aprobarea Comitetului de credite al sucursalei .

 În ceea ce priveşte comitetul de credite al sucursalei – din care făcea parte şi pârâta – se arată că acesta a aprobat în data de 12.02.2001 acordarea creditului , în acest sens fiind emisă hotărârea prin care s-a aprobat creditul de investiţii . Se susţine că  această hotărâre  contravine normelor de creditate,  în condiţiile în  potrivit art. 140 din Normele metodologice privind activitatea  de creditare nr. 1/1998 ale BRS, competenţa  de aprobare a creditelor de către sucursale era până la suma de 100.000.000 lei vechi.

Se arată că, cu toate acestea, la data de 16.02.2001 pârâta a încheiat contractul de credit nr. 386 cu SC... ..SA, iar dosarul de creditare a fost abia ulterior înaintat Centralei BRS care ar fi fost competentă şi care a aprobat acordarea creditului prin Hotărârea din data de 22.02.2001. Sub acest aspect  se precizează că  potrivit clauzei prevăzute la punctul K5 din contractul de credit, acesta intră în vigoare la data semnării lui, respectiv  data de 16.02.2001.

De asemenea,mai arată reclamanta în motivarea cererii că potrivit clauzei  de la pct. F din contract s-a prevăzut că împrumutul este garantat  cu ipotecă de rang I asupra imobilului  situat în ..., bilete la ordin  şi gaj asupra bunurilor achiziţionate din credit precum şi un gaj generala asupra întregului patrimoniu. Arată reclamanta că la data de 19.02.2001 – deci anterior emiterii Hotărârii de aprobare a creditului de către centrala BRS Braşov, a fost încheiat contractul de garanţie imobiliară autentificat sub nr. ..... la BNP ...din ..., fără a se fi făcut în prealabil o evaluare a imobilului ; contractul a fost semnat din parte băncii de către G. E. şi C. D.E.

Reclamanta  susţine că  prejudiciul cauza băncii constă în faptul că pârâta nu a înregistrat acest contract de ipotecă în cartea funciară, neefectuând nici un demers în acest sens, astfel  încât banca a pierdut rangul ipotecii la executare silită (întrucât în CF asupra imobilului menţionat era deja înscrisă ipoteca în favoarea Băncii ... şi ca rea fost valorificată de BCR în dosarul execuţional nr. 49/2003 al ...

Reclamanta arată că pârâta, în calitate de director al sucursalei băncii a  dat dovadă de neglijenţă gravă  şi abuz în serviciu, prin acceptarea în garanţei a unui  imobil deja ipotecat  şi ulterior  nu a  procedat la înscrierea ipotecii în carte funciară,deşi  potrivit copiei din registrul de intrări –ieşiri al Cărţii funciare  Sighişoara a reieşit  că  în toate celelalte cazuri de creditare cu garanţii imobiliare conducerea  băncii a formulat cerere de instituire a ipotecilor. Cu toate acestea, ulterior  la dosarul de creditare a  fost ataşat un extras CF în care era menţionată instituirea ipotecii de rang  I în favoarea BRS, extras CF care în urma cercetărilor penale s-a dovedit că este fals. 

 Banca – prin lichidator - a formulat plângere penală împotriva pârâtei,  plângere care  a fost înaintată în instanţă, sub aspectul săvârşirii de către pârâtă a  infracţiunii de acordare a creditelor bancare  cu nerespectarea legii  sau  a normelor bancare,însă în cursul judecăţii penale,  fapta a fost dezincriminată, prin sentinţa penală nr. ... a Judecătoriei Sighişoara fiind dispusă achitarea inculpatei  G. E.  şi a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă a BRS Braşov.

Se conchide de către reclamantă  că pârâta G.E.în calitate de ... de Sucursală şi preşedinte al Comitetului de credit  nu a respectat normele de creditare  bancare  şi a preluat în garanţie un bun care era ipotecat în favoarea altei bănci şi a acordat creditul fără a înregistra ipoteca de rang I pentru opozabilitate, sens în care se invocă atribuţiile directorului aşa cum acestea sunt stabilite prin regulamentul de funcţionare al băncii .

 În drept au fost invocate prevederile art. 20 Cod de procedură penală, art. 270 din legea nr. 53/2003 şi art. 109 Cod de procedură civilă .

Alăturat cererii introductive  au fost depuse copii după: rechizitoriul  din data de 13 iunie 2005 din dosarul nr. ... .. Tg. Mureş (filele 7-13),  sentinţa penală nr. 213/28 noiembrie 2007 a Judecătoriei Sighişoara (filele 14-16), contractul individul de muncă al pârâtei  încheiat cu Băncii .. SA Braşov  (filele 17-21) şi fişa postului ( filele 22-259, Circulara nr. 42/27.07.1999 a Băncii ... SA Braşov (filele 26-28),  normele metodologice privind activitatea de creditare (filele 29-32), Hotărârile comitetului de credit  din sucursala Sighişoara  privind aprobarea creditului acordat SC ... SA ( filele  33,34), aprobarea acordată de Banca ... SA – Direcţia credite  (fila 35),contractul de credit nr. 386/16 februarie  2001 (filele 36-40), contractul de garanţie imobiliară  autentificat sub nr. 939/19.02.2001 ( fila 41),extras CF nr. 1191 Sighişoara (filele 42-43).

Prin întâmpinarea  depusă la dosarul cauzei de către pârâtă, aceasta  a solicitat precizarea temeiurilor legal pe care este întemeiată cererea,  şi a invocat  excepţia privind lipsa dovezii calităţii de reprezentant, lipsa calităţii  procesuale active  a reclamantei creditoare,  excepţia inadmisibilităţii şi excepţia prescrierii dreptului materiale la acţiune pe fondul cauzei solicitând  respingerea acţiunii ca nefondată, cu obligarea  reclamantei  la plata cheltuielilor de judecată.

În primul rând  se arată prin întâmpinare că se impune clarificarea temeiului juridic  pe care este întemeiată cererea ca şi indicarea de către reclamantă a datei producerii prejudiciului  şi care este actul de constatare a acestui prejudiciu, ca şi indicarea în lei a valorii acestui prejudiciul  menţionat  doar în euro . 

S-a invocat de asemenea  excepţia lipsei  calităţii de reprezentant al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem bancar,  în raport de dispoziţiile  legale cuprinse în art. 67 alin.1 şi art. 68 alin.1 coroborate cu art. 161 Cod de procedură civilă, întrucât nu s-a făcut dovedit în cauză  faptului că s-a dispus  deschiderea procedurii speciala a falimentului reclamantei şi numirea lichidatorului desemnat să reprezinte  interesele acesteia.

A fost invocată şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei –creditoare BRS Braşov, ca urmare a lipsei existenţei  unei identităţi între persoana reclamantă şi persoana care este titular al dreptului  în raportul dedus judecăţii. 

În susţinerea excepţie de arată că, creanţele rezultate din contractul de credit nr. 386/ 2001  încheiat între BRS-Sucursala Sighişoara şi SC ... ..Braşov au fost cesionate prin contractul de cesiune de creanţă nr. 2/14.11.2003  în favoarea SC ... SRL Braşov  pentru preţul de 211.929 euro, cu aceeaşi ocazie fiind cesionate şi toate garanţiile legale constituite în temeiul contractului de credit; ulterior  valoarea cesiunii de creanţă s-a modificat , în sensul diminuării ei la valoarea de 111.733 euro  dar fiind  păstrate garanţiile imobiliare şi mobiliare preluate de cesionar.

În consecinţă, susţine pârâtă, la data formulării  prezentei  acţiuni, BRS SA Braşov nu mai are creanţe de recuperat din acest credit şi nu mai justifică un drept în raportul dedus judecăţii.

A fost de asemenea invocată excepţia inadmisibilităţii acţiunii în răspundere patrimonială întemeiată pe dispoziţiile art. 270 Codul muncii , întrucât directorii executivi  ai unei societăţi  comerciale sunt asimilaţi administratorilor  unei astfel de societăţi , astfel încât în ceea ce-i priveşte pe aceşti nu se  poate reţine decât o răspundere de natură civilă întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 31/1990 sau  pe dispoziţiile legii speciale  de organizare bancară .  În situaţia în care s-ar admite existenţa unei răspunderi materiale de dreptul muncii, se apreciază că acţiunea este inadmisibilă  întrucât la data producerii prezumtivului prejudiciu  erau în vigoare dispoziţiile vechiului Cod al muncii, ori potrivit acestor prevederi răspunderea materială a salariaţilor urma să fie stabilită  fie prin emiterea unei decizii de imputare fie printr-un angajament de plată. 

În fine, a fost invocată de pârâtă excepţia prescrierii  dreptului material  la acţiune al reclamantei, în raport de dispoziţiile art. 3 şi 7, art. 8 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 .

Întrucât se susţine de către reclamantă că fapta prejudiciantă s-a produs în anul 2001 odată cu acordarea creditului , este evident depăşit cu mult termenul legal  de 3 ani  prevăzut de Decretul nr. 167/1958, acest termen fiind  împlinit  chiar şi la  data formulării plângerii penale – în anul 2005.

În ceea ce  priveşte fondul cauzei,  s-a arătat prin întâmpinare că  pârâta a fost angajată a BRS Braşov –Sucursala Sighişoara  în perioada  15.09.1999-18.03.2002 iar încetarea contractului individual de muncă s-a produs ca urmare a încetării activităţii Sucursalei  din Sighişoara.

Susţine pârâta că în întreaga perioadă în care şi-a desfăşurat activitatea profesională la reclamantă, urmare a controalelor ce au fost efectuate la sucursală nu au fost constatate abateri ori încălcări ale normelor bancare specifice şi nici nu au fost constatate prejudicii din vina şi în legătură cu modul de exercitare  de către pârâtă a atribuţiilor de serviciu.

Referitor la susţinerile din cerere introductivă, se arată că  în mod eronat  s-a prezent că la data de 16.02.2001 a fost acordat creditul în favoarea SC ... SA Braşov, întrucât în fapt la această dată a fost doar redactat contractul care urma să producă efecte juridice  după aprobarea lui în Comitetul de credite al centralei BRS SA; această aprobare a fost dată la data de 22.02.2001 iar banii au fost vărsaţi în contul societăţii ulterior acestei date. Se specifică în acest sens că  reclamanta a prezentat trunchiat clauzele înscrise la lit. k din contract, clauze  potrivit cărora contractul de credit urma a intra în vigoare după încheierea poliţei  de asigurare  cu drepturile cesionate în favoarea BRS Sucursala Sighişoara şi înscrierea contractului de ipotecă la Judecătoria Sighişoara . 

Se mai arată că sucursala a întocmit dosarul de creditare, fiind  îndepliniţi parametrii tehnico-economici  prevăzuţi de normele de creditare, iar întocmirea contractului de credit la data de 16.02.2001 şi semnarea lui avea în vedere  operativitatea solicitată telefonic chiar de către conducerea băncii din Braşov.

Se specifică şi faptul că  dosarul de credit a fost repartizat d-nei C. D.  doar ca urmare a faptului că ..  a suferit o operaţie .

Referitor la extrasul de carte funciară, se arată că un astfel de extras purtând ştampila Judecătoriei  Sighişoara a fost depus la cerere de creditare, fără ca din cuprinsul acestuia să reiasă înscrierea unei ipoteci în favoare unei  alte bănci , iar după încheierea contractului a  fost prezentat un alt extras de intabulare a dreptului de ipotecă în favoarea BRS ; prin urmare, se susţine  că reprezentanţii  sucursalei nu aveau posibilitate să verifice veridicitatea actului eliberat de Judecătoria Sighişoara  iar constatarea ulterioară a falsităţii extrasului CF nu presupune existenţa vreunei culpe a pârâtei.

De altfel, arată pârâta, alături de garanţia imobiliară, în favoarea băncii au fost constituite  şi garanţii mobiliare,inclusiv cu privire la utilajul importat pentru care a fost acordat creditul.

Plata efectivă a creditului s-a realizat eşalonat, numai după prezentarea extrasului CF  cu intabularea dreptului de ipotecă în favoarea  BRS, după încheierea Poliţie de asigurare cu cesionarea drepturilor  în favoarea BRS şi după aprobarea creditului de către Centrala BRS – ori în situaţia  în care  nu ar fi fost îndeplinite condiţiile legale de acordare a creditului,  cu siguranţă Centrala BRS ar fi refuzat acordare lui.

Precizează  pârâta că după desfiinţarea în anul 2002 a Sucursalei Sighişoara, întreg dosarul de credit a fost preluat de centrala BRS Braşov,care însă nu a întreprins nici un demers pentru recuperarea creditului lui valorificarea  garanţilor avute . La data de 26 septembrie 2003, bunurile  .. SA Braşov au fost sechestrate ,inclusiv două imobile care singure puteau acoperii creditul, însă ulterior BRS Braşov a făcut o cerere la Biroul de  CF Sighişoara pentru ridicarea sechestrului imobiliar.

Susţine în consecinţă pârâta că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile în măsură să atrag antrenarea răspunderii sale patrimoniale.

Referitor al cerere de instituire a unui sechestru asigurător asupra bunurilor pârâtei, se susţine de asemenea că nu sunt  îndeplinit condiţiile legale de admisibilitate  prevăzute de art. 591 Cod de procedură civilă, întrucât în cauză nu există o creanţă constatată printr-un înscris  în ceea ce o priveşte pe pârâtă, creanţa menţionată  de către reclamantă nu este exigibilă  iar pârâte nu s-a sustras de la urmărire şi nu şi-a risipit averea personală.

Alăturat întâmpinării au fost depuse copii după contractul de cesiune de creanţă nr. ....2003 şi actul de adiţional la acest contract (filele  73-78) .

Prin încheiere de şedinţă din data de 18.03.2009, Tribunalul Braşov a respins cerere de  instituire a sechestrului asigurător,  ca urmare a faptului că reclamanta nu a  depus  cauţiunea stabilită potrivit  prevederilor art. 591 alin.2 Cod de procedură civilă.

Printr-un înscris numit „precizări la acţiunea BRS/ Răspuns la întâmpinare„ (fila 112  reclamanta a precizat că acţiunea ce formează obiectul cauzei este întemeiată pe prevederile art. 998 Cod civil privitoare al răspunderea civilă delictuală.

S-a arată în acest sens că acţiunea dedusă  judecăţii reprezintă o continuare a laturii civile a procesului penal, urmare a faptului că prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei Sighişoara  a fost lăsată nesoluţionată latura civilă a procesului penal, iar atragerea răspunderii pârâtei pe cale răspunderii civile delictuale este singura cel juridică posibilă de reparare a prejudiciului cauzat Băncii .....

Reclamanta mai arată prin acelaşi înscris că solicită admiterea excepţiei necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Braşov în soluţionare pricinii,raportat la natura cauzei, valoarea obiectului pricinii şi domiciliul pârâtei. 

Întrucât la termenul de judecată din data de 24 martie 2009 instanţa a pus în discuţie din oficiu aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 36 din Lege nr. 85/2006, reclamanta a arătat că o suspendare dispusă  în temeiul acestor prevederi este inadmisibilă , întrucât  obiectul dosarului nu îl constituie o creanţă a unui creditor asupra băncii  ci o acţiune a BRS pentru recuperarea unui prejudiciu ce i-a fost  cauzat.

Referitor la excepţiei lipsei calităţii de reprezentant –de lichidator –a Fondului de Garantare  a Depozitelor  în Sistem Bancar se arată că acesta a fost numit în calitate de lichidator al Băncii Române de scont prin sentinţa  nr. 79/sind./16.04.2002 pronunţată de tribunalul Braşov în dosarul nr. ..  prin care s-a dispus deschiderea procedurii falimentului băncii.

În ceea ce priveşte  excepţia lipsei calităţii  procesual active a BRS, se solicită unirea acestei excepţii  cu fondul cauzei,având în vedere  că pentru judecarea acestei excepţii  este necesară administrarea  de probe, în condiţiile în care fapta pârâtei de  a nu înregistra ipoteca asupra imobilului adus în garanţie a condus la imposibilitate băncii de a-şi valorifica garanţei imobiliară pentru  recuperarea creditului.

Privitor la excepţia  inadmisibilităţii acţiunii  în răspundere patrimonială întemeiată pe prevederile art. 270 din Codul muncii, se solicită  a se observa că aceasta a rămas fără obiect ca urmare a precizării  temeiului de drept ca fiind reprezentat  de prevederile  art. 998 Cod civil.

Se susţine că este nefondată şi excepţia  prescripţiei dreptului material la acţiune  întrucât deşi dreptul la acţiune a început  să curgă de la data semnării contractului de credit, prescripţia a fost întreruptă, potrivit prevederilor art. 405 indice 2 Cod de procedură civilă  şi ale art. 16 din Decretul nr. 167/1958 prin cererile de executare silită şi actele de executare efectuate ca şi prin acte voluntare de plată efectuate de SC .. SA  ca şi prin formularea  plângerii penale cu nr. 150/27.01.2005,  îndreptată şi împotriva pârâtei din această cauză, în procesul penal reclamanta constituindu-se parte civilă. 

Cu privire la fondul cauzei, reclamanta a reiterat susţinerile din cererea introductivă, susţinând faţă de  apărările  expuse prin întâmpinare că  la pct. K 3 din contractul de credit că acest contract intră în vigoare la data semnării lui , iar în ceea ce priveşte afirmaţiile  pârâtei  referitoare la faptul că nu avea posibilitatea  de a verifica veridicitate extrasului CF, se reiterează  susţinerile  privitoare la obligaţia pârâtei  de a face demersuri în vedere înscrierii  în CF . Contrar aserţiunilor pârâtei în ceea ce priveşte faptul că  banca nu ar  fi fost preocupată de recuperarea creditului,se arată  că în fapt au fost formulate mai multe  acţiuni în vedere recuperării creditului, printre acestea fiind  şi cesionarea creanţei la un preţ inferior însă, având în vedere că  urmare a faptelor pârâtei creditul a rămas fără garanţii. Se solicită a fi înlăturate şi apărările  referitoare la faptul că centrala BRS a aprobat acordarea creditului, întrucât aceasta din urmă a aprobat creditul sub condiţie preluării unor garanţii îndestulătoare .

Reclamanta a depus la dosarul cauzei copii după:  sentinţa civilă  nr. 79/sind./ 16.14.2002 a Tribunalului Braşov pronunţată  în dosarul  nr. ... filele 86-95), cererile de executare silită în dosarele  cu nr. 104/2003 , nr. ...,nr. 100/2003  ( filele 126, 127, 129), avizul privind executarea silită ( fila 128), încheierile de încuviinţare  a executării silite date de Judecătoria Sighişoara (filele  130-133), cererile de încuviinţare a executării silite  adresate Judecătorie Sighişoara ( filele  134, 137), somaţiile  emise către debitorul SC ...SA (filele 135, 136),  dispoziţiile  de poprire asupra conturilor debitoarei (filele  139-142), procesul-verbal de situaţie din data de 04.09.2003 în baza încuviinţării executării silite dispuse  prin încheierea din data de 05.08.2003 a Judecătoriei  Sighişoara ( fila 143), procesul-verbal  de sechestrul  în dosarul  execuţional nr. ... ( fila 144), contestaţia la executare promovată împotriva executării efectuate în dosarul execuţional  nr. 49/2003 al  BEJ ... ( filele  145-148), fişa cont ... şi ordine de plată ( filele 149-151), adresa înaintată de reclamantă  Judecătoriei Sighişoara ( filele 152-155, 157), dispoziţii emise de executorul judecătoresc ( filele 156, 158), încheiere nr. 8116/ 24.08.2004 a Biroului de carte funciară  Sighişoara ( fila 159), cererea adresată de reclamantă Judecătoriei Braşov în vedere încuviinţării executării silite prin poprire şi încheierea  dată de Judecătoria Braşov în acest sens la data de 06.12.2004 (filele 160-163), plângerea penală cu nr. ... formulată de reclamantă ( filele 164-174 ) şi a fost depusă  o situaţi a litigiilor  purtate cu SC ... SA  şi a  celor  derivate din acest credit (filele  175-181)  .

 Prin note de şedinţă (fila 113) pârâta a arăta că nu sunt îndeplinite în cauză cerinţele legale privitoare la suspendare cauzei , nefiind vorba de o acţiune judiciară pentru  realizarea  creanţelor debitoarei sau asupra bunurilor  sale ci de o acţiune formulată  chiar de către debitoare – prin lichidator, pentru  recuperarea unor prezumtive prejudicii  produse patrimoniului său. 

În ceea ce priveşte cererea reclamantei  de modificare a cererii de chemare în judecată şi a temeiului legal al acţiunii introductive  şi a cererii de declinare a competenţei  se fac o serie  de precizări . Se arată în acest sens că  reclamanta nu arată în mod expres care este necompetenţa pe care o are în vedere , putându-se doar presupune  că este vorba de excepţia necompetenţei materiale  a Tribunalului Braşov dar fără ca această cerere  să fie motivată, iar în ceea ce priveşte noul temei juridic invocat se susţine  că în fapt reclamanta tinde a modifica natura juridică a acţiunii , prin precizare încercându-se modificarea unei acţiuni civile în răspundere contractuală într-o acţiune civilă delictuală .

Ulterior pârâta a formulat  o completare la întâmpinare (filele 183-184) prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de modificare a naturii juridice a cererii introductive de instanţă , în raport de dispoziţiile art. 132 Cod de procedură civilă , întrucât această cerere de modificare a survenit cu mult peste prima zi de înfăţişare ; s-a susţinut că Tribunalul Braşov  a fost sesizat printr-o acţiune în răspundere patrimonială asupra căreia instanţa  trebuie să se pronunţe.

De asemenea, se arată că  în raport de obiectul acţiunii introductive şi având în vedere dispoziţiile art. 284 alin.1 şi 2 Codul muncii,  Tribunalul Braşov este competent  să soluţioneze cauza, astfel că se solicită respingerea excepţiei de necompetenţă  a instanţei . 

Pârâta a mai arată  că înţelege să renunţe  la susţinerea excepţiei  privind lipsa calităţii de reprezentant al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar pentru BRS SA Braşov .

Au fost reiterate susţinerile referitoare la respingerea excepţiei suspendări cauzei  şi al unirea cu fondul  a excepţiilor  lipsei calităţii procesual active a reclamantei, a  prescrierii dreptului material  la acţiune şi a inadmisibilităţii acţiunii în răspunde delictuală.

În ceea ce  priveşte înscrisurile prezentate de reclamantă în justificarea întreruperii termenului legal de prescripţie  sunt apreciate ca irelevante  sub aspectul întreruperii prescripţiei materiale, având în vedere că aceste privesc ale părţi decât cele în litigiu  ori au fost respinse, astfel că nu operează întreruperea termenului de prescripţie în condiţiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958. Se mai arată că, din documentele prezentate nu rezultă modul de finalizare a executării silite imobiliare şi mobilare a debitorului principal  SC ... SA Braşov  şi nici aspectele privitoare la condiţiile în care a fost cesionat contractul de credit nr... de către SC ... SRL, iar acţiunile  privitoare la SC ... SRL sunt suspendate din anul 2004. 

Se subliniază totodată că din înscrisurile  prezentate  de către reclamantă rezultă fără dubiu că toate contractele încheiate de pârâtă sunt legale, inclusiv cele privitoare la garanţiile imobiliare  şi mobiliare  constituite de debitoare, iar pe de altă parte se precizează că reclamanta nu înţelege să indice care este documentul în baza căruia a constatat  existenţa unui prejudiciu şi a  stabilit  vinovăţia pârâtei .

 La termenul de judecată  din data de 30.04.2009, instanţa a  apreciat că este tardiv formulată  cererea  pârâtei de constatarea a tardivităţii modificării acţiunii, cu atât mai mult cu cât  instanţa  a pus în vedere reclamantei  să-şi precizeze acţiunea sub aspectul indicării temeiului juridic al cererii .

Prin sentinţa civilă nr. ...pronunţată de tribunalul Braşov în dosarul nr. ... , faţă de precizarea făcută de reclamantă privitoare la faptul că  se solicită în cauză angajarea răspunderii delictuale civile a pârâtei , în temeiul  art. 5 Cod de procedură civilă  a fost declinată competenţa de soluţionare  a cauzei în favoarea Judecătoriei Sighişoara .  Această sentinţă a rămas definitivă şi irevocabilă cu urmare  a respingerii recursului declarat de pârâtă, prin decizia civilă nr. ..... a Curţii de Apel Braşov.

După înregistrarea cauzei pe rolul Judecătoriei .. reclamanta şi-a precizat  pretenţiile, arătând că acestea sunt în valoare de 443.187,3 lei RON, la care se adaugă dobânda legală ce va fi calculată până la data plăţii efective (file 10 dosar).

Pârâta a formulat o completare la întâmpinare, reiterând considerentele  expuse prin întâmpinarea depusă în faţa Tribunalul Braşov şi invocând în plus excepţia de necompetenţă materială a judecătoriei de soluţionare  a cauzei.

În ceea ce priveşte necompetenţa materială a judecătoriei  au fost invocate prevederile art. 2 pct. 1 lit. b Cod de procedură civilă , raportat la valoarea obiectului cauzei aşa cum această valoare a fost menţionată de reclamantă . 

Au fost reluate considerentele privitoare la excepţia lipsei calităţii procesul active a reclamantei, care a cesionat în favoarea SC ... SRL creanţele  rezultate din contractul de credit  nr... încheiat între BRS Sucursala Sighişoara şi SC .... SA Braşov, astfel încât reclamanta nu mai are creanţe de recuperat din acest credit şi nici nu mai justifică un drept în raportul dedus judecăţii  – se precizează că, chiar reclamanta, prin adresa nr. 57/ 29.01.2007 depusă în dosarul penal  nr. ... al Judecătoriei Sighişoara a arăta că Banca de ...SA şi-a recuperat integral creanţa  faţă de SC .... SA.

Pârâta a  reiterat  de asemenea susţinerile privitoare la excepţia prescrierii  dreptului material la acţiune  ca şi în ceea ce priveşte unirea cu fondul a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în răspundere delictuală  ca şi cele privitoare la faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile  legale de antrenare a răspunderii civile delictuale .

Alăturat  completării la întâmpinare au fost depuse copii după :  adresa nr. 57/ 29.01.2007 înaintată de reclamantă în dosarul  penal nr. ,,, al Judecătoriei Sighişoara (filele 21-2) şi convenţia nr. 1/12.04.2007 încheiată între reclamantă şi SC ....SRL (filele 23-24) .

Reclamanta a depus răspuns la completarea la întâmpinare (filele 28-37), prin care au fost reiterate susţinerile din înscrisurile precedente depuse la dosar şi în plus solicitându-se respingerea excepţiei  lipsei competenţei  materiale a Judecătoriei Sighişoara  în considerare faptului că acţiunea  dedusă judecăţii este continuarea laturii civile din dosarul penal nr. ... al Judecătoriei Sighişoara. 

Reclamanta a depus  note precizatoare şi note de şedinţă ( filele 106-107), cu privire la valoarea  prejudiciului  ; s-a arăta că , valoare acestui prejudiciu , raportat la  data de 23.02.2009 ( data înregistrării acţiunii ) este de 122.968,28 euro respectiv 525.861,55lei , din care  suma de 73.137 euro (adică 312.763,07 lei ) reprezintă credit nerecuperat şi 49.831,28 euro (respectiv  213.098,48 lei ) reprezintă dobândă contractuală nerecuperată calculată până la data de 16.05.2005- data deschiderii  procedurii falimentului asupra  SC ...  Braşov, dată după care nu au mai fost calculate dobânzi  . În ceea ce priveşte cerere de obligare a pârâtei la plata de dobânzi legale aferente prejudiciului  creat se solicită a se avea în vedere următoarele variante: de la data de 27.01.2005-data declanşării urmăririi penale asupra pârâtei  în dosarul  penal nr. 1143/2005  şi până la plata efectivă şi integrală a datoriei ; de la data de 16.05.2005 – data deschiderii falimentului SC ... SA  şi până la plata  integrală a  datoriei ; de la data investirii instanţei de judecată  cu prezenta  acţiune şi până la plata  efectivă  şi integrală a datoriei .

Prin sentinţa  civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Sighişoara a fost  admisă excepţia de necompetenţă materială  a acestei instanţe  de soluţionare a cauzei, reţinându-se că, faţă de valoarea  obiectului pricinii, competenţa materială  revine  tribunalului, astfel încât s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Mureş . 

După înregistrarea cauzei pe rolul  Tribunalului Mureş, printr-un înscris denumit „precizări/ concluzii ... reclamanta şi-a expus  poziţia faţă de  excepţiile invocate de pârâtă, în fapt fiind reiterate considerentele expuse prin înscrisurile anterior depuse la dosarul cauzei .

Şi pârâta a  formulat concluzii scrise  cu privire la excepţiile  pe care le-a invocat , arătând că nu mai înţelege să susţină în cauză decât excepţiile privitoare la lipsa calităţii  procesuale active  şi a prescripţiei dreptului material la acţiune . 

Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Mureş a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei  şi pe cale de consecinţă a fost  respinsă acţiunea dedusă judecăţii.

Instanţa a reţinut  în cauză că,calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi  între reclamant  şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii,  iar  din justificarea calităţii procesuale - prin indicare pretenţiilor  şi a împrejurărilor de fapt şi de drept  pe care se bazează aceste pretenţii ,  decurge îndreptăţire pe care reclamanta o are de a formula cererea faţă de pârâtă .

Având în vedere însă cesionarea contractului de credit  nr. 380/2001 ca şi faptul că reclamanta a fost cea care a arătat în faţa instanţei  penale că nu mai are pretenţii  decurgând din acest credit  , s-a conchis  că aceasta nu mai justifică nici un drept  de a solicita repararea prejudiciului (care a fost integral reparat), lipsind astfel identitate între persoana reclamantei  şi persoana titulară a dreptului de a obţine despăgubiri .

Urmare a apelului formulat  de reclamant,  prin decizia ... 2011 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş s-a dispus admitere căii de atac ,a fost anulată sentinţa atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei  spre rejudecare instanţei de fond . 

Instanţa de control a constata că era necesară administrarea de probe  pentru a se putea stabilii dacă urmare a cesiunii de creanţă intervenite între reclamantă şi SC ..... SRL  şi având ca obiect creanţa pe care reclamanta o avea ca urmare a contractului de credit nr..../16.02.20001 încheiat cu SC ... SA  a actului adiţional nr. 1/14.12.2006 , reclamanta a suferit un prejudiciu, cu ocazia rejudecării urmând a se examina în ce măsură actele de executare indicate de reclamantă au întrerupt termenul de prescripţie . 

Recursul formulat de pârâtă împotriva decizie pronunţate  de Curtea de Apel Tg. Mureş a fost respins prin decizia civilă nr.... .. a Înaltei Curţi de Casaţie  şi Justiţie.

În rejudecarea cauzei au fost depuse  la dosar,  de către reclamantă, copii după: contratul de credit nr. .. cu  documentaţi de acordare credit constând din : referatul de creditare al sucursalei Sighişoara BRS, referat privind analiza documentaţiei de credit întocmit de Direcţia  de credit din centrala BRS, condiţii pentru acordarea creditului, anexa 1 la Hotărârea nr. 63/22.02.2001 a Comitetului de  Credit din BRS, Hotărârea nr. 63/22.02.2001 a Comitetului de credit din BRS;  actul  adiţional nr. 1/16.02.2001 la contractul de credit nr. 380/05.02.2001  şi contractele de garanţei mobiliară  şi respectiv mobiliară, contractul de cesiune de creanţă  nr. ... şi anexa, contract de cesiune de creanţă nr. ...  şi anexa calcul creanţă credit, notificarea nr. 559/04.08.2006 de punere în întârziere şi de convocare la conciliere a SC ... SRL  cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor asumate în contractul nr. 2/ 14.11.2003, actul adiţional nr. 1.. la contractul de cesiune de creanţă nr. 2/14.11.2003 şi anexe, încheierea  din data de 15.01.2007 emisă în dosarul  nr. 847/F/2005 pe rolul Tribunalului Braşov  prin care este încuviinţat actul adiţional  nr. .. la contractul de  cesiune de creanţă din data de 14.11.2003 , convenţia nr.1/12.04.2007 determinată  de îndeplinirea clauzelor  contractului nr. 2/14.11.2003 , procesul-verbal de predare –primire nr. 234715.03.2002 între pârâta .. şi reprezentatul băncii privind predarea portofoliului de 32 dosar de credit , raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat  în dosarul penal nr. ... al Judecătoriei Sighişoara , încheierea nr. ... privind investirea cu formulă executorie a contractului de garanţie imobiliară  şi a contractului de garanţie imobiliară, încheierea nr. 34/C/ 2005 a Judecătoriei Sighişoara – pronunţată în dosarul  nr. ... de respingere a investirii cu formulă executorie a contractului de credit nr..., încheierea  nr. 7375,7373 de intabularea în CF în favoarea SC .. a imobilului ipotecat , copie e CF nr. 1191 privind imobil ipotecat, procesul-verbal  676/ 22.10.2007 întocmit cu ocazia Adunării  creditorilor prin care se încuviinţează Actul adiţional nr.  1/2006, încheiere din 06.12.2007 pronunţată în dosarul nr. 1614/F/2002 al tribunalului  Braşov, adresa nr. 10/12.01.2004 emisă  de BNP ... normele  metodologice  privind activitatea de creditare BRS, circulara  nr. 42/27.07.1999 privind Normele  de creditare, contractul de muncă şi fişa  postului pârâtei G. E.  (filele 29-125); ulterior au fost depuse  două note de constatare referitoare  la destinaţia creditului ( filele  516, 517) .

Prin note 8 filele 137-138), reclamanta a precizat în ceea ce priveşte SC ... SA că societatea este radiată din Registrul Comerţului ca urmare a finalizării dosarului de insolvenţă  prin sentinţa  nr. ... a tribunalului Braşov pronunţată  în dosarul  nr. ..  iar în ceea ce priveşte SC ... de asemenea se arată că este radiată din Registrul Comerţului Braşov  ca urmare a finalizării  procedurii de insolvenţă din dosarul nr. ... Tribunalului Braşov .

A mai fost depusă la dosarul cauzei copie fidelă a CF nr. 1191 Sighişoara (filele  203-216).

În cauză s-a procedat la luarea interogatoriului pârâtei G.E. ( filele  217-221)  şi reclamantei banca ... prin lichidator ( filele 225-230), s-a efectuat o lucrare de expertiză contabilă judiciară ( filele  335-390) ulterior completată cu  răspunsul al obiecţiunile formulate  de părţi (  filele 411-421), s-a procedat la audiere martorilor: ... ( fila 438), ... fila 439), ... (filele 440-441) ... ( filele  457-458), .. (filele 482-483)  şi a fost acvirat dosarul penal al Judecătoriei  Sighişoara . 

Prin notele de şedinţă depuse la data de  17 decembrie  2014, reclamanta  a arătat că înţelege să reducă cuantum pretenţiilor formulate  la suma de 32.685,94 euro, cu obligarea  pârâtei şi al plata dobânzilor  legale până la acoperirea integrală a prejudiciului . 

Pârâta a depus concluzii  scrise .

Prin încheiere de  şedinţă  din data de 4 decembrie  2012 a fost unită cu fondul excepţia privitoare la prescripţia dreptului material la acţiune . 

Analizând actele şi lucrările dosarului, probele administrate  în cauză, instanţa reţine următoarele :

În ceea ce priveşte excepţia  prescripţiei dreptului material la acţiune, având  în vedere termenul de drept indicat de către reclamantă,respectiv prevederile art. 998 Cod civil, instanţa urmează a se raporta la prevederile art. 3 din Decretul  nr. 167/1958 , prevederi potrivit cărora  „termenul prescripţiei este de 3 ani” ca şi cele ale art. 8 din acelaşi act normativ, dispoziţii conform cărora „Prescripţia dreptului la acţiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, începe sa curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cit si pe cel care răspunde de ea” .

Instanţa are în vedere faptul că termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr....  se calculează din două perspective: cea a  momentul în care paguba a fost cunoscută şi cel în care se cunoaşte persoana  care se face vinovată de producere prejudiciului.

 În cauză, nu pot fi reţinute apărările pârâtei referitoare la faptul că termenul de prescripţie ar curge de la data la care a fost încheiat contractul de credit  nr.386/16.02.2001, întrucât indiferent de  existenţa unor fapte ilicite în încheierea acestui contract  (aspect care va fi analizat ulterior ), paguba  nu s-a produs la momentul respectiv. Chiar în condiţiile încheierii contractului fără respectarea normelor bancare, exista posibilitatea ca beneficiarul acestui contract, respectiv SC .... SA să ramburseze la termenele stabilite creditul ce i-a fost acordate, astfel ca în final  să nu se producă un prejudiciu . De altfel, se poate observa că cel puţin o perioadă de timp ratele scadente  au fost achitate în parte  ( până la data de 23.12.2001 fiind rambursată suma de 26.668 euro- fila 77), prin urmare putem vorbi de producerea unui prejudiciu doar având în vedere momentul în care s-a constatat că restituirea creditului nu este posibilă  în integralitatea sa.

La data de 16.04.2002, Banca .. a intrat  în faliment, Fondul de  Garantare a Depozitelor în Sistem Bancare fiind desemnat, potrivi celor dispuse prin sentinţa civilă nr. 79/sind./16.04.2002 a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr...  în calitate  de lichidator . 

Nici acest moment, al deschiderii procedurii falimentului nu poate fi considerat punct de plecare al curgerii termenului de prescripţie,  pentru că, evident , deşi această procedură de faliment a fost deschisă tocmai pentru că Banca ...  avea obligaţii neonorate mai vechi de 7 zile , în valoarea de 49.173.101 mii lei ( fila 8 din sentinţa pronunţată de judecătorul sindic ), la momentul respectiv  nu exista certitudinea că a fost produs vreun prejudiciu datorită modului de derulare a contractului de nr. 386/16.02.2001 încheiat de BRS –Sucursala Sighişoara , chiar dacă la momentul respectiv creditul era înregistrat în contabilitatea băncii ca fiind  un credit restant.

Contrar apărărilor  pârâtei, lichidatorul BRS a declanşat urmărire silită imobiliară  asupra imobilului adus în garanţie , cererea de executare silită fiind încuviinţată de Judecătoria Sighişoara prin încheierea pronunţată la data de 09.09.2003, cu consecinţă notării  în CF nr. 1191 Sighişoara  a somaţiei  de plată.

Prin urmare, instanţa conchide că doar prin raportare la momentul la care s-a constatat că recuperarea  creditului nu se poate efectua potrivit clauzelor contractuale ,  în lipsa înscrierii  garanţei reale în cartea funciară se poate  vorbii de cunoaştere existenţei unei fapte de natură a produce prejudicii  şi pe cale de consecinţă  de la acest moment curge termenul de prescripţie . 

În contextul în care, anterior demarării executării silite de către lichidatorul BRS, imobilul asupra căruia  exista reprezentarea  că ar fi fost ipotecat a fost în fapt executat silit de un alt creditor (dosar de executare silită  nr. 49/27.03.2003 al BEJ ..) , instanţa consideră că data la care s-a procedat la înscrierea somaţiei  în cartea funciară, şi anume 09.09.2003 este data de la care începe să curgă termenul de prescripţie, întrucât atunci s-a constatat că nu există înscrierea în cartea funciară  a dreptului de ipotecă asupra imobilului în favoarea  Băncii Române de Scont.

 Raportat la această dată, instanţa constată că, înlăuntrul termenului de prescripţie, şi anume de la data de 07.02.2005 ( fila 4 vol . I dosar nr. 16/P/2005 ), ... – prin lichidator Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar a formulat plângere penală  împotriva  pârâtei din prezenta  cauză (alături de alte câteva persoane) , prin plângere fiind  formulată  şi constituirea de parte civilă  în vedere recuperării prejudiciului care la respectivul moment era estimat la suma de 200 .000 euro.

Chiar dacă formularea unei  plângeri penale  nu este de natură a întrerupe cursul prescripţiei, constituire de parte civilă are încă un astfel de efect, având  în vedere că, potrivit prevederilor art.14-15 Cod procedura penala, acţiunea civila poate fi alăturată acţiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate  ca parte civilă . În condiţiile în care parte vătămată ( BRS prin lichidator ) s-a constituit parte civilă , potrivi principiului  „electa una via non datur recursus ad alteram”, aceasta nu avea posibilitate de a putea promova în paralel o acţiune civilă pentru recuperarea aceleiaşi sume decât după pronunţarea hotărârii penale prin care, prin ipoteză, acţiunea sa civilă să nu se fi soluţionat. În acelaşi sens , instanţa  reţine incidenţa prevederilor art. 16 alin.1 lit. b din Decretul nr. 167/1958 , şi anume că, cursul prescripţie este întrerupt prin introducerea unei cereri de chemare în judecată chiar dacă a fost introdusă la o instanţă judecătorească necompetentă, sub condiţia [art. 16 alin. (2)] să nu se fi pronunţat încetarea procesului, cererea să nu fi fost respinsă, anulată, să nu se fi perimat sau cel care a introdus-o să nu fi renunţat la ea .

Referitor la  soluţia dată în cauza penală, instanţa constată că, prin sentinţa penală nr. ...  pronunţată  de Judecătoria Sighişoara în dosarul  nr. 1143/2005, s-a dispus în ceea ce o priveşte pe inculpata  G. E. încetarea procesului penal întrucât faptele pentru care aceasta a fost trimisă în judecată  nu mai sunt prevăzute de legea penală , acţiunea civilă  alăturată celei penale fiind lăsată nesoluţionată .  Încetarea procesului penal ,pentru  motivul mai sus expus nu echivalează  cu încetarea în sens civil a procesului, astfel că prescripţia dreptului la acţiune al reclamantei  a  reînceput să curgă de la data pronunţării hotărârii penale ,  dată în raport de care introducerea acţiunii de faţă la 15 ianuarie 2009 este făcută înăuntrul termenului de prescripţie.

Pentru toate considerentele mai sus arătate, instanţa urmează a respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune .

În ceea ce priveşte fondul  cauzei, instanţa reţine următoarele:

Urmare a precizărilor făcute de reclamantă, temeiul juridic  al acţiunii  este reprezentat de prevederile art. 998 Cod civil, în consecinţă, instanţa va analiza întrunirea în cauză a condiţiilor care sunt de natură a atrage răspunderea civilă delictuală  şi anume :  existenţa unui prejudiciu patrimonial, caracterul ilicit al faptei, vinovăţia şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta ilicită.

Referitor la existenţa prejudiciului, instanţa constată că, prin încheierea contractului de credit nr. 386/16.02.2001 , Banca  ....–Sucursala Sighişoara, a acordat un credit în cuantum de 200.00 euro  către SC ... Braşov  ( filele 36-40),  fiind inserată în contrat clauza  ( pct. F din contract ) potrivit căreia împrumutul este garantat cu ipoteca de rang I asupra imobilului construcţii industriale şi teren în suprafaţă de 11.111,56 mp, situat în ..., str. ..., nr. ..., înscris în CF nr. ...A+2, nr. top 3195, 3196, A+3  nr. top 3198/1, 3198/2, 3198/2, 3199, 3197 . Debitoare a rambursat , până la data de 23.12.2001 suma de 26.668 euro ,ulterior nemaifiind făcute plăţi în acest sens, iar  la data de  16.04.2002, Banca Română de Scont a intrat  în faliment, Fondul de  Garantare a Depozitelor în Sistem Bancare fiind desemnat ,potrivi celor dispuse prin sentinţa civilă nr. ... a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr. ..îm  calitate de lichidator. 

Lichidatorul a întreprinse  o serie de demersuri în vedre recuperării integrale a creditului acordat.  În acest sens, la data de 14.11.2003 a fost încheiat contractul de cesiune de creanţă  cu nr. 2 , prin care cesionarul  SC ... SRL  a preluat creanţa în valoare  de 208.323 euro a Băncii Române de Scont  faţă de SC ..... Braşov , preţul cesiunii fiind de 211.929 euro ( filele 73-74) .  Ulterior, a fost însă încheiat un act adiţional la contractul de cesiune , la data de 14.12.2006, prin care s-a stabilit că preţul contractului de cesiune este de 111.733 euro ( filele 77-78), astfel că, la data investirii instanţei, suma care rămăsese nerecuperată  din creanţa acordată era de 117.214.31 euro . 

Referitor la prejudiciu, instanţa mai reţine că, reclamanta, prin  lichidator ,a încercat a da eficienţă clauzelor contractului de credit, şi anume  de a executa silit  pe debitoare , sens în care s-a formulat cerere privind  executarea silită imobiliară (filele 126-134), cerere care de altfel a fost admisă prin încheierea dată în cameră de consiliu la data de 05.08.2003 de către Judecătoria Sighişoara.  În cursul acestei executări  fost emise  somaţii,  s-au emis  dispoziţii de poprire, sechestru (filele  135- 144) , însă în lipsa unei garanţii imobiliare  înscrise în cartea funciară şi în condiţiile în care  debitoarea SC ... SA  a intrat în insolvenţă ( dispusă la data de 16.05.2005  în dosarul nr.  364/2003 al Tribunalului Braşov) nu s-a putut recupera integral creditul, în această modalitate  . 

Pe cale de consecinţă, deşi între  reclamantă şi debitoarea SC ... SA a fost încheiat un contract de credit şi  răspunderea părţilor  derivând din acest act juridic este  o răspundere contractuală ,ca urmare a imposibilităţii de realizare  a obligaţiei de restituire a sumei împrumutate,  reclamanta nu mai are decât  posibilitate ca, pe calea răspunderii civile delictuale, să se îndrepte împotriva celui care prin fapta sa a cauzat prejudiciu.

 De asemenea ,în ceea ce priveşte prejudiciul, instanţa mai reţine că,  potrivit expertizei de specialitate contabilă judiciară (filele 335-391), valoarea prejudiciului la data sesizării instanţei era de 107.685,94 euro, din care 81.020,12 euro creanţa principală şi 26.665,82 euro .

Cu toate aceste,  prin contractul de tranzacţie  încheiat la data de 28.10.2014  cu ... SRL  , reclamanta a mai recuperat suma de 75.000 euro,astfel că, suma  rămasă nerecuperată din credit este de 32.685,94 euro .

Instanţa consideră necesar să arate sub acest aspect şi faptul că, prin sentinţa civilă nr. ... a Tribunalului Mureş s-a apreciat că reclamanta nu mai are calitate  procesual activă în cauză întrucât creanţa a fost cesionată către SC ... Braşov  şi având în vedere că, reclamanta  a arăta, în scris,în faţa instanţei penale  că nu  mai are pretenţii decurgând  din acest credit . În calea de atac exercitată , prin decizia civilă nr. .... a Curţii de Apel Tg. Mureş (rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. ... a Înaltei Curţi de Casaţie  şi Justiţie) s-a reţinut  însă că nu se poate  da eficienţă renunţării  făcute de reclamantă în faţa instanţei penale ,întrucât după ce la data de 20.02.2007 în dosarul penal a fost depuse înscrisul prin care s-a arătat  că acţiunea civilă alăturată acţiunii penale  ar fi rămas  fără obiect, în condiţiile  în care instanţa penală  nu a luat act de solicitarea de renunţare la judecarea acţiunii civile, reclamanta a reitera solicitarea de admitere  a acţiunii civil, prin urmare nu se poate  vorbii de o renunţare  ireversibilă. Pe de altă parte, în decizia pronunţată de instanţa de apel se  face referire şi la aspecte  legate de contractul de cesiune, astfel că, instanţa de  rejudecare,având în vedere aceste îndrumări ale instanţei  de control,a constatat că prin actul adiţional la contractul de cesiune s-a modificat  în fapt preţul cesiunii, şi după cum mai sus s-a arătat,  contravaloarea creditului bancar nerambursat nu a  fost achitată integral. 

În consecinţă, instanţa reţine că s-a făcut  în cauză dovada existenţei  unui prejudiciu, care este cert şi care a fost doar în parte reparat, întinderea acestuia fiind cea mai sus arătată. 

În ceea ce priveşte existenţa unei fapte ilicite, ca element al răspunderii civile delictuale,instanţa reţine  că, pârâta G. E. a avut  la momentul acordării creditului  către SC ... SA  calitatea de...  al Sucursalei din ... a Băncii ..e ... În această calitate , potrivit celor  cuprinse în fişa postului  ( filele 22-25 ), avea o serie de atribuţii legate de desfăşurarea activităţii cadrul sucursalei, inclusiv în ceea ce priveşte  activitatea de creditare şi anume: „ organizează,  conduce şi răspunde de întreaga activitate a sucursalei  […] în conformitate  cu normele bancare şi a legislaţie în vigoare”,  „coordonează activitatea de creditare  a sucursalei în scopul realizării obiectivelor  propuse[..]” „ exercită controlul  direct asupra activităţii  compartimentelor  de lucru din cadrul sucursalei ” „urmăreşte modul de îndeplinire  a sarcinilor de muncă de către personalului unităţii „( pct. 6 ), prin fişa postului fiind stabilite şi condiţiile  răspunderii , printre alte fiind  menţionat şi că „poartă întreaga răspundere pentru lucrările însuşite, avizate sau semnate  şi pentru îndrumările personale , sarcinile şi dispoziţiile  date” (pct. 8).

Sub aspectul existenţei  unei fapt ilicite s-au invocat de către reclamantă o serie de aspecte care să conveargă spre o astfel de concluzie , însă instanţa  apreciază că , chiar dacă în procedura de  acordare a creditului către SC.... SA se pot constat mai multe nereguli, nu toate  au fost de natură a duce la producerea prejudiciului, astfel că, analizarea existenţei  acestui element al răspunderii civile  delictuale  se impune a se face şi prin prisma  raportului de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu. 

 S-a invocat de către reclamantă , în primul rând, faptul că a fost deficitar modul în care a fost repartizat de către pârâtă dosarul de creditare, respectiv că acesta a fost instrumentat de către numita C. D., care avea calitatea de ... deşi competenţa de a întocmii referatul de creditare şi implicit întregul dosar  revenea administratorului de credite ....

La interogatoriul  ce i-a fost luat, pârâta a precizat că  nu a avut iniţiativa  de acordare a creditului către SC ... SA  şi de asemenea că, d-na ...  înlocuit-o pe d-na  ... ... – care era bolnavă , iar după ce aceasta din urmă a revenit la locul de muncă a preluat operaţiunile de derulare a contractului . 

Cu toate acestea , cu ocazia audierii sale în faţa instanţei , martora ... fostă ... ) ...  ( fila 438) a susţinut că având în vedere intervalul de timp care a trecut de la acordarea creditului nu îşi mai aminteşte  prea bine  în ce condiţii a  fost încheiat contractul,  menţionând că „nu ştiu de ce dosarul de creditare privitor  la ... nu a ajuns la mine „ , în condiţiile  în care „în general eu eram cea care întocmea dosarele de creditare „Cu toate aceste martora a arătat că a fost internată în  decembrie 2000 şi ulterior făcea periodic analize, dar fără internare . Martora a mai arătat şi faptul că „de obicei cererea de creditare formulată de persoanele juridice era adresată directorului  . Eu spre exemplu primeam dosarele de creditare de la directorul  băncii„ .

Sub acest aspect, martora  ... ( fila 439) , a arătat că , făcând  la momentul respectiv parte din comitetul de creditare a participat la analizarea documentaţiei, însă neavând altfel de atribuţiuni, nu îşi aminteşte cine anume  din cadrul băncii întocmea aceste tipuri de documentaţie.

În schimb, martora .... (filele 482-.483) a susţinut  cu ocazia audierii sale  că a  întocmit  referatul de creditare  pentru SC .. pentru că în perioada respectivă  „ era în concediu d-na.. care se ocupa de creditare „, fără a face precizări suplimentare cu privire la modalitatea în care s-a încheiat contractul . 

În cursul cercetării penale  ce a fost efectuată  în dosarul nr. .. al ..Tg. Mureş, ( filele 64 -66 dosar vol . I) , pârâta a declarat că.... prelua activitatea d-nei .. când activitatea băncii  era foarte încărcată sau  când lipsea aceasta, iar în ceea ce priveşte  creditul acordat către SC ..x s-a precizat că referatul de creditare a fost întocmit de către d-na ..dată fiind activitatea încărcată a băncii , cu menţinea că „ nu-mi aduc aminte dacă din dispoziţia mea expresă”.

În acelaşi dosar penale, d-na  ...,care potrivit fişei postului şi a declaraţiilor date, la momentul acordării creditului avea ca principale atribuţii de serviciu încasări  şi plăţi în valută , licitaţii valutare, a întocmit totuşi 5 sau 6 dosare de creditare (potrivit propriilor susţineri). Martora , a declarat că  (fila 99 dosar penal vol . I) că a întocmi  dosarul  de creditare„ din dispoziţia d-nei directoarei şi  împreună cu aceasta […[ întrucât eu nu aveam suficientă experienţă” . Mai mult, martora a declarat  că dosarul de creditare, a fost prezentat comitetului de creditare de către pârâtă, în calitatea acestei de director al sucursalei , martora  susţinând că (fila 103 dosar penal) că „probabil datorită lipsei de experienţă pe care o care o aveam în domeniu, am fost numită de către d-na ...  să mă ocup de acest credit”.

În fine, tot în cursul cercetării penale, analistul de credite ..... (fila 106 dosar penal, vol. I)  a declara că „am fost ocolită în repartizarea  acestui dosar „  ulterior însă aceasta schimbându-şi poziţia ,în sensul că a susţinut că „nu-mi aduc aminte  cu exactitate, dar bănuiesc că eram ocupată  în luna februarie 2011 cu alte credite„ . 

În ceea ce priveşte declaraţiile  date de către pârâtă şi martorele  la care s-a făcut mai sus referire în cursul cercetării penale , instanţa consideră că se impune a se face  o precizare  şi anume, că aceste au fost date mai apropiat în timp de momentul acordării creditului decât cele care au fost date în faţa instanţei cu ocazia instrumentării prezentei cauze, astfel  că, în principiu, acestea din urmă pot fi deficitare sub aspectul chestiunilor relevate, tocmai având în vedere  intervalul de timp semnificativ  care s-a scurs de la data la care s-a încheiat contractul. Pe de altă parte e, nu se poate ignora faptul că martorele  audiate în cauza pendite , au avut calitatea  de învinuite în dosarul penal, alături de pârâtă, şi este posibil ca declaraţiile lor să  reprezinte încercări de a se disculpa . 

Din acest motiv, instanţa a apreciat ă se impune coroborarea tuturor declaraţiilor , atât a celor date  în cursul urmării penale cât şi a celor date  în faţa instanţei, sub aspectul invocat de pârâtă la momentul în care a fost repartizat dosarul de creditare, nereieşind din probele administrate  că  în perioada de analizare a cererii de creditare formulate de SC --- SA analistul de credite .... se afla în concediu (potrivi declaraţiilor acesteia mai sus arătate, după internarea pe care aceasta suferit-o în decembrie  2000 a lipsit sporadic în vedre efectuării unor investigaţii) şi nici că activitatea de creditare  la momentul respectiv era  atât de intensă încât era necesară desemnare  şi unei alte persoane , însă, este posibil ca la data la care s-a depus  cerere de creditare, într-adevăr , analistul de credite să fi lipsit  din bancă.

Cum acest aspect nu a putut fi stabilit cu certitudine şi totodată nu s-a putut dovedi că analistul de credite lipsea pentru o perioadă  mai îndelungată  din bancă, apare ca nejustificată repartizarea cererii de creditare către d-na ...., care după cum singură a arătat,nu avea suficientă experienţă în domeniu,cu consecinţa emiterii hotărârii de aprobare a creditului în aceeaşi zi în care cererea a fost depusă. 

Instanţa consideră necesar  să sublinieze că aceasta modalitate de repartizare a dosarului de creditare nu poate fi reţinută ca având legătură de cauzalitate directă cu crearea prejudiciului în detrimentul  bănicii, întrucât, după cum de altfel mai sus s-a arătat, chiar şi în aceste condiţii  era posibilă rambursare integrală a împrumutului ,însă apare  ca un aspect de natură a circumstanţia existenţa  vinovăţiei pârâtei. 

Considerentele  mai sus prezentate sunt în egală măsură aplicabile  şi în ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv exhibat de către reclamantă, privitor  la încheierea contractului de creditare anterior emiterii Hotărârii de aprobare a acestuia de către Comitetul de creditare din cadrul centralei din Braşov .

Potrivit art. 140  din Normele metodologice privind activitatea  de creditare (Circulara nr. 42/27.07.1999, pct. 2 – filele 26-28) competenţa materială de aprobare a creditelor  de către  sucursală era limitată la creditele  de până la 100.000.000 lei .

 În ceea  ce priveşte  hotărârea dată de comitetul de creditare din cadrul sucursalei la data de 12.02.2001, în cursul urmării penale , pârâta a arătat  a arătat  că în fapt este vorba de o greşeală materială, nefiind vorba  de o hotărâre de aprobare a creditului  ci de o hotărâre de propunere spre aprobare . 

Această apărarea pârâtei, care este susţinută de declaraţiile martorelor, membri ale comitetului de creditare ,care de asemeni  au apreciat că, raportat la competenţa  sucursalei, care nu putea  aproba un astfel de credit, hotărârea emisă  nu putea avea decât caracterul  unei  propuneri de aprobare . 

Dacă o astfel de susţinere poate fi apreciată ca pertinentă, nu s-a  explicat de către pârâtă însă încheierea contractului de credit anterior emiterii unei Hotărâri  în  acest sens  de către Comitetul de creditare din cadrul centralei Braşov a băncii ; mai mult, la cerere pârâtei formulată în dosarul penal  referitoare  la data la care ar fi avut loc şedinţa comitetului de creditare din cadrul centralei, a fost depusă la dosar copie a  procesului verbal a şedinţei  în care s-a analizat  acest dosar de creditare şi care a avut loc la  data de 22.01.2001  (fila 79-83 vol. I dosar penal 6/P/2005) .

O explicaţie pertinentă referitoare la data la încheierii contractului anterior emiterii unei hotărârii de aprobare din parte comitetului de creditare  din cadrul centralei nu a fost în măsură să dea nici martora  ....care  alături de pârâtă  a semnat  acest contract, în reprezentarea unităţii bancare . 

În mod evident  însă, întrucât Normele metodologice  (filele 29-32), pct. 138  prevedeau  că  „pentru creditele analizate de unităţile  bancare teritoriale  a căror aprobare intră în competenţa  verigii imediat superioare, referatul  de credit  însuşit de Comitetul de credite al unităţilor teritoriale respective, se remite împreună cu întreaga documentaţie, spre examinarea unităţii  bancare imediat superioare „iar competenţa  de a aproba creditul revenea în speţă , după cum mai sus s-a arătat comitetului de creditare din cadrul centralei , încheierea la data de  16.02.2001  a contractului de credit în lipsa aprobării date de comitetul de credit Braşov 8 care s-a întrunit doar la dat de 22.02.2001) semnifică o încălcare a normelor bancare  de creditare.

Încheierea la data de 19.02.2001 a contractului de garanţie  imobiliară reprezintă de asemeni o încălcare a normelor bancare, şi acest contract fiind încheiat anterior hotărârii de aprobare a comitetului de credit din cadrul centralei ralie . ..., a cărei semnătură  apare pe acest contract în calitate de reprezentant al creditoarei ..., a susţinut că nu a fost prezentă în faţa notarului  public  la data întocmirii contractului. De altfel, la interogatorul ce i-a fost luat, (fila 219), pârâte a recunoscut  că s-a prezentat singură  în faţa notarului public în vederea semnării contractului, iar  martorul ... ( filele 440-441) , care a semnat contractul de garanţie imobiliară din parte  debitoarei, a afirmat că la data la care s-a deplasat  în faţa notarului nu era prezent nici un reprezentant din partea băncii . 

În prezentul demers judiciar, instanţa nu este îndrituită a analiza validitatea  acestui contract de garanţie imobiliară , aspectele la care s-a făcut mai sus referire fiind doar chestiuni avute în vedere în circumstanţierea existenţei elementului subiectiv al răspunderii civile delictuale,  cu sublinierea că, nici această modalitate  de încheiere a celor două contracte nu este în legătură de cauzalitate directă cu producerea prejudiciului,  întrucât oricât de defectuos ar fi fost încheiate acestea, executarea contractului şi rambursarea sumei împrumutate era posibilă, susţinerile reclamantei referitoare  la faptul că,  din data la care contractul de credit a fost încheiat  SC ... SA avea posibilitatea de a retrage  banii din bancă , sunt pur ipotetice referitoare la cauza pendinte  şi ar fi putut  eventual fi invocate  într-un litigiu care să vizeze interpretarea sau executarea contractelor. 

În ceea ce priveşte neînscriere garanţie imobiliare în cartea funciară,  ca faptă ilicită cauzatoare a prejudiciului, instanţa arată în primul rând  că poate constitui faptă ilicită, nu numai o acţiune, dar şi o omisiune, iar orice abţinere de la îndeplinirea unei activităţi  care revine în sarcina unei persoane poate constituii faptă ilicită . 

În contractul de credit nr.  386/ 16.02.2001 (filele 29-33) se face referire la faptul că (pct. F ) acordarea creditului este garantată de instituirea unei ipoteci de rangul I asupra imobilului construcţii industriale şi teren în suprafaţă de 11.111,56 mp, situat în Sighişoara, str. ..., nr. .., înscris în CF nr. ..., .... iar la pct. H.5 din acelaşi  contract se precede că împrumutatul  are obligaţia de a pune  la dispoziţia băncii  toate documentele privind garanţiile , în timp ce potrivi clauzei I.1 se prevedere că banca are dreptul că verifice […] existenţa faptică şi  integrală a garanţiilor creditului .....

Potrivit clauzelor contractuale  ,nu este stabilită în sarcina  nici uneia dintre părţi efectuarea operaţiunilor de înscriere în carte funciară a ipotecii, o astfel de clauză neregăsindu-se nici în contractul de garanţei imobiliară autentificat  sub nr. 939/ 19.02.2001 (filele  50-51) . 

În consecinţă,  sub aspectul acestei obligaţii de înscriere în cartea funciară a garanţei, instanţa are în vedere atât declaraţia dată de pârâtă în cursul urmăririi penale (fila  64 dosar penal vol. I ), potrivit căreia în urma aprobării creditului, sucursalei  în revenea sarcina de înregistrare a garanţiilor, ca şi adresa Notarului Public ... ( fila 55 dosar penal vol. I), potrivit cărei  acesta nu  a procedat  la îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară  întrucât „parte interesată şi-a rezervat dreptul de a face diligenţele necesare pentru înscriere”, ori, întrucât din parte „părţii interesate” la semnarea contractului de garanţie imobiliară  nu a fost prezentă decât pârâtă, apare că aceasta şi-a  însuşit sarcina de a efectua formalităţile de înscriere în cartea funciară . 

În faţa instanţei, la interogatoriul ce i-a fost luat, pârâta  a declarat însă că reprezentaţii SC ... SA şi-au asumat  obligaţia să efectueze operaţiile de înscriere în cartea funciară şi că după un timp a fost prezentat de către reprezentaţii  societăţii debitoare un extras CF unde era înregistrată sarcina  imobiliară . Aceasta a precizat că personal nu a făcut nici un demers  pentru  înscrierea ipotecii în carte funciară, cu menţiunea că, într-adevăr,banca avea obligaţia de a face demersuri în vederea înregistrării  contractului în carte funciară ,însă s-a recurs la această modalitate  (ca debitorii să facă operaţiunea) datorit faptului că sucursala nu dispunea de persoane suficient . 

Martorul ... ( filele 440-441), prezent  la semnarea contractului de  garanţei imobiliară  din parte bănici nu a  putut da însă nici un fel de lămuri sub acest aspect,martorul susţinând  că doar a semnat  contractului, şi mai mult, fiindu-i  prezentat extrasul de carte funciară,  al imobilului adus în garanţie, a afirmat că nu l-a văzut  niciodată. 

La dosarul de creditare întocmit în vedere acordării împrumutului către SC ... SA a fost depus un extras de carte funciară (fila 39 dosar penal  vol. I)  purtând data de 17.10.2000 în care se  face menţiunea în foia C de sarcini „ nu sunt” , aceeaşi menţiune regăsindu-se în extrasul Cf din dara de ... ( fila 40) .

În extrasul de carte funciară  din data de nr. 26.02.2001 ( fila 43) foaia  C de sarcini ” asupra imobilului de ... figurează înscrierea dreptului de ipotecă  până la concurenţa sumei de  18.700 mil. lei  în favoarea Băncii  ... -  sucursala ...

În condiţiile în care  aceste două extrase de carte funciară  purtau ştampila Judecătoriei Sighişoara  ( chiar dacă nu a Biroului de carte funciară ), se poate  prezuma că prezentau o aparenţă de veridicitate , de natură a induce în eroare reprezentanţii bănicii care au avut convingerea că ipoteca a fost înscrisă  în cartea funciară .

În acest context, având în vedere şi cele  mai sus arătate legate de faptul că şi omisiune poate avea caracter de faptă ilicită,se pune  în cauză problema în ce măsură  modalitatea în care pârâta a procedat la „delegarea” obligaţie de efectuare a înscrierii în cartea funciară  către societatea  debitoare se circumscrie noţiunii de faptă ilicită . 

Cu privire la modalitatea în care  se proceda în cadrul sucursalei  în ceea ce priveşte înscrierile  în cartea funciară a garanţiilor constituite în favoarea băncii , martora  ... (fila 438) a arătat  că nu îşi poate aminti dacă se făceau din parte băncii  verificări cu privire la înscrierea ipotecii , în schimb martora ... (fila 439) a afirmat că „ clientul era cel care ducea la OCPI contractul de ipotecă şi apoi aducea la bancă un extras  CF în care era înscrisă sarcina”,  martora ... (fila  482) confirmând o astfel de practică în activitatea băncii .  Pârâta, în declaraţia dată  în cursul urmării penale (fila 118 vol. I)  a susţinut de asemeni  că exista o regulă potrivi căreia  „fiecare client mergea  la judecătorie pentru  înregistrarea ipotecii„ , iar potrivit celor declarate  de martora ...  (fostă ... ) ... - (fila 438)  nu se făceau verificări suplimentare  la OCPI după depunerea  extrasului de carte funciară  în care era înscrisă sarcina.

În Normele  metodologice  privind activitatea de creditare,  în ceea ce priveşte  instituirea  unor garanţi ipotecare, se prevede la pct. 185 că  solicitantul de credit trebuie să prezinte economistului de credit dovada că nu există ipoteci  constituite asupra imobilului respectiv;  de asemenea, la pct. 225 se prevede că, după încheierea contractului de credit, economistul de credite  – înainte de punere la dispoziţie a creditului aprobat  – verifică înscrierea garanţiei  imobiliare  şi verifică obţinerea extrasului  de carte funciară .

Din coroborare acestor prevederi normative, reiese  că economistul  de credite este cel care are atribuţii de verificare  în ceea ce priveşte garanţiile imobiliare, dar fără să  se impune concluzia  că aceste verificări înglobează şi obligaţia de a efectua demersurile în vederea înscrierii garanţiei imobiliare.

Pe de altă parte, de poate observa, potrivit relaţiilor furnizate  în cursul cercetării penale de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Sighişoara ( filele 93.-106 vol. II),  că în perioada februarie 2001 pârâta, în calitate de director al sucursalei ... a fost cea care a formulat  cereri de înscriere în cartea funciară a unor ipoteci sau de radierei de ipoteci , astfel că,susţinerile pârâtei referitoare la „practica” potrivit căreia  clienţii erau cei care efectuat aceste formalităţi - ca şi al faptului că se recurgea  la această metodă datorită lipse de personal  din cadrul băncii  sunt flagrant contrazise .

Având în vedere existenţa  acestor cereri adresate biroului de carte funciară de către pârâtă  în calitatea sa de directoare a sucursalei , de asemenea ,  având în vedere faptul că (după cum mai sus s-a arătat ) aceasta în calitate de reprezentantă a băncii la semnarea  contractului de garanţei imobiliară şi-a rezervat dreptul de a face diligenţele necesare  ca şi  atribuţiile  care îi reveneau  potrivi fişei postului ( – pct. 6  „organizează,  conduce şi răspunde de  întreaga activitate a sucursalei […] în conformitate  cu normele băncii  şi a legislaţie în vigoare”, „coordonează activitatea de creditare  a sucursalei în scopul realizării obiectivelor propuse [..]”, „ exercită controlul direct asupra activităţii compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei ” „urmăreşte modul de îndeplinire  a sarcinilor de muncă de către personalul unităţii „ pct. 8 –„poartă întreaga răspundere pentru lucrările însuşite, avizate sau semnate  şi pentru îndrumările personale , sarcinile şi dispoziţiile date”) , instanţa conchide că lipsa de diligenţă în efectuarea operaţiunilor de înscriere a ipotecii în cartea funciară echivalează cu o faptă ilicită .

De asemenea,instanţa apreciază că există o directă legătură de cauzalitate  între omisiune de efectuare  a operaţiei de înscriere în cartea funciară a  ipotecii şi prejudiciul care s-a produs, tocmai având în vedere caracterul de garanţie  al ipotecii; dacă în ce priveşte celelalte aspecte  mai sus analizate instanţa a considerat că  exista posibilitatea rambursării creditului şi  pe cale de consecinţă fapta pârâtei nu au produs prin ele însele un prejudiciu, demersurile de înscriere  în cartea funciară  ar fi putut paraliza acordare creditului pentru că ar fi permis constarea în timp util a existenţei  unei alte ipoteci înscrise  în CF, iar pe de altă parte, existenţa acestei ipoteci anterioare nu a mai permis recuperarea contravalorii creditului restant. 

În fine, în ceea ce priveşte existenţa  vinovăţiei, instanţa  arată că, dat fiind caracterul subiectiv, intern, al acestui element, dovada sa directă este practic imposibilă, astfel că existenţa vinovăţiei poate fi dedusă din elemente exterioare de comportament, sens în care trebuie avut în vedere  şi că obligaţia generală de a nu aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi este o obligaţie de rezultat, fiind evident că atunci când se săvârşeşte o astfel de faptă, vinovăţia există, în lipsa unor cauze exoneratoare, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral rezultând expres din însăşi săvârşirea faptei.

Referitor la existenţa vinovăţiei , instanţa face trimitere la analiza mai sus făcută în ceea ce priveşte aspectele invocate de către reclamantă ca având  caracter de fapt ilicite şi cu privire la care instanţa conchide că reprezintă elemente de comportament  ale pârâtei de natură a circumstanţia vinovăţia acesteia .

În consecinţă ,pentru toate considerentele mai sus arătate, instanţa apreciază că s-a făcut dovada întrunirii elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale ,astfel că, în temeiul  art. 998 Cod civil,urmează a admite acţiunea reclamantei,aşa cum aceasta a fost precizată în cea ce priveşte câtimea pretenţiilor.

Privitor la cerere de obligare a pârâtei la plata  dobânzii legal aferente sumei datorate,  instanţa de asemeni va dispune admiterea cererii ,în temeiul prevederilor art. 1088 alin.2 Cod civil, de la data la care , odată cu formularea plângerii penale reclamante şi-a indicat şi pretenţiile de natură civilă , în ceea ce priveşte momentul de la care se justifică  plata dobânzii, instanţa  reţinând acelaşi considerente expuse în soluţionarea excepţie prescripţiei dreptului materiale la acţiune.

În temeiul prevederilor art.  274 Cod de procedură civilă, pârâta urmează a fi obligată la plata sumei de 9.200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în contravaloarea  expertizei de specialitate efectuată în cauză . 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Respinge excepţia prescripţie dreptului material  la acţiune .

Admite acţiunea civilă  formulată şi precizată de reclamanta Banca Română ....cu sediul în  Bucureşti, str. Negru Vodă, nr.3, corp A3, et.2, sector 3, în contradictoriu cu pârâta G. E. domiciliată în .. str..., nr.... jud. .. şi în consecinţă  :

Obligă pârâte la plata  către reclamantă a echivalentului în lei la data plăţii a sumei de  32.685,94  euro cu titlu de  contravaloarea  a prejudiciului cauzat  reclamantei .

Obligă pârât la plata  către reclamantă  a dobânzii legale aferente sumei  de  32.685,94  euro,începând  de la data de 27.01.2005 şi până la data plăţii efective .

Obligă pârâta la plata către reclamantă  a sumei de 9.200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată .

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţa publică de la 29 Ianuarie 2015.

Red.MM

Tehnored.9.03.2015/CDG/4 ex.

Preşedinte  M. M.

Grefier D. C.

Domenii speta

Spete similare