Mentinerea masurii arestari preventive

Nu este intemeiata cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu  in conditiile in care examinand propriul comportament procesual, in perioada anterioara cand s-a mai aflat sub aceasta  masura, dar si  succesiunea  actelor procedurale adoptate in privinta inculpatului, se constata inexistenta unor garantii procesuale suficiente  in privinta persoanei inculpatului.

Este insuficent simplul angajament ca va respecta legea si  regulile sociale,  ca isi va cauta un loc  de munca, in conditiile in care propria conduita anterioara, sociala si  procesuala  a fost in mod vadit  neconforma.

 Nu a fost un act izolat, ci o succesiune de acte materiale de nerespectare a  unor decizii judecatoresti adoptate in privinta libertatii sale fizice si de miscare,  care au privit inclusiv incalcarea interdictiei de a lua legatura cu unele dintre partile din acest dosar, astfel incat nu exista  date  certe si obiective  ca in cazul unei alte masuri preventive, inculpatul  ar respecta intocmai  obligatiile dispuse si nu ar periclita normala desfasurare a procesului penal.

Asupra contestaţiilor de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr…., în baza art 362 alin 2 C.pr.pen rap la art 208 alin 4 C.pr.pen s-a menţinut măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul ...,  aflat în Penitenciarul Craiova.

În baza art 362 alin 2 C.pr.pen rap la art 208 alin 5 C.pr.pen  s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii …, şi ....

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a reţinut că la  data de 17 octombrie 2018 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj la nr. …  rechizitoriul cu nr. 330D/P/2015 din data de 16.10.2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p., proxenetism în formă continuată prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la …),- proxenetism în formă continuată prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la …) și trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 210 alin.1 lit. a și b C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la persoana vătămată …), toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p.,

S-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului … pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.367 alin.1 C.p., trafic de persoane în formă continuată, prev. de art.210 alin.1 lit. a C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( persoană vătămată …),- proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la  ... CNP ), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la  ..), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la ..), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la  ..), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la  ..) și  deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p., inculpatul .., pentru infracţiunile de - constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p., proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la … ), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la ..), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la .. ), proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la ..), toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p., inculpatul .., pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p., proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la …) și proxenetism în formă continuată, prev. de art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( cu privire la ..), toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p., inculpata ..., pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p., complicitate la trafic de persoane în formă continuată prev. de art.48 alin.1 C.p. rap. la art.210 alin.1 lit. a C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. ( persoană vătămată ..), complicitate la proxenetism în formă continuată prev. de art.48 alin.1 C.p. rap la  art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin1 C.p. (cu privire la ..), complicitate la proxenetism în formă continuată prev. de art.48 alin.1 C.p. rap la  art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin1 C.p. (cu privire la ..), complicitate la proxenetism în formă continuată prev. de art.48 alin.1 C.p. rap la  art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin1 C.p. (cu privire la ..) și  complicitate la proxenetism în formă continuată prev. de art.48 alin.1 C.p. rap la  art. 213 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin1 C.p. (cu privire la ..),  toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p,

Analizând măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul ..., dar şi măsura controlului judiciar luată faţă de inculpaţii .. şi ... în raport cu actele şi lucrările dosarului, dar şi cu dispoziţiile legale prev. de art. 362 şi 208 alin.2 şi 5 C.p.p., prima instanţă a constatat următoarele:

Potrivit art.362 alin 2 C.pr.pen ,,În cauzele în care  faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa e datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând conform art 208 C.p.p.

Conform art. 208 alin 4 şi 5 C.p.pen, ,,În tot cursul judecăţii instanţa este datoare să verifice periodic dar nu mai târziu de 60 de zile dacă mai subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi respectiv a controlului judiciar".

În cauză, prima instanţă a constatat că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul ..., este cel prevăzut  de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală în vigoare, care prevede că măsura arestării preventive  a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, s-a constatat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Şi la acest moment procesual s-a constatat că temeiurile iniţiale avute în vedere la luării măsurii privative de libertate a inculpatului nu s-au schimbat.

Raportat la criteriile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p. şi la cele prev. de art. 207 alin 1 şi 2 C.p.p. pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a relaţiilor sociale vizate, instanţa  apreciază că se impune menţinerea arestării preventive a inculpatului.

De asemenea, s-a constatat că menţinerea  măsurii  preventive este necesară în vederea bunei desfăşurări a procesului penal întrucât judecata cauzei nu a început, nu au fost administrate probe în condiţii de oralitate, publicitate şi nemijlocire.

S-a constatat astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât şi caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puţin coercitive decât arestarea preventivă, în speţă arestul la domiciliu.

Este adevărat că s-a finalizat procedura camerei preliminare însă în condiţiile în care  nu s-a început cercetarea judecătoreasca pentru a se  stabili poziţia procesuala a inculpatului faţă de acuzaţia adusa de organele de urmărire penala, pentru a stabili  în mod cert condiţiile si împrejurările comiterii faptelor reţinute,  atitudinea inculpatului fata de faptă si urmările acesteia, instanţa apreciază că nu se poate dispune revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu în acest moment procesual.

În cauza de faţă, prima instanţă a considerat că pericolul pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpatului, ce rezultă nu numai din limitele ridicate de pedeapsă prevăzute în textul de incriminare, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a acesteia, respectiv prin recrutarea pesoanei vătămate .. prin promisiunea de găsire a unui loc de muncă în Roma şi ulterior Bologna Italia şi ulterior constrângerea acesteia prin ameninţarea cu acte de violenţă să practice prostituţia, în scopul însuşirii sumelor de bani rezultate din activitatea de prostituţie, respectiv înlesnirea practicării prostituţiei de către numitele .. şi .. în Franţa şi Italia în scopul însuşirii sumelor de bani obţinute de către acestea şi nu în ultimul rând din rezonanţa negativă pe care aceste fapte le au în rândul opiniei publice şi încurajarea comiterii de fapte similare în lipsa unei riposte din partea justiţiei.

De asemenea, s-a constatat că menţinerea  măsurii  preventive este necesară în vederea bunei desfăşurări a procesului penal existând riscul de influenţare a probatoriului ce urmează să fie administrat ori riscul sustragerii inculpatului de la judecată. În acest sens instanţa are  în vedere  faptul că deşi inculpatul a beneficiat de clemenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi care a dispus iniţial faţă de inculpat măsura arestului la domiciliu şi ulterior înlocuirea acestei măsuri preventive cu măsura preventivă a  controlului judiciar, acesta a avut o atitudine de sfidare a organelor judiciare nerespectând obligaţiile impuse în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar.

Analizând temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii …, prin Ordonanţa DIICOT -ST Craiova din 07.05.2018, faţă de inculpata ... prin Ordonanţa DIICOT -ST Craiova din 17.01.2018, şi faţă de inculpatul .., de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj  prin încheierea nr.71/04.04.2018,  a constatat că temeiurile care au impus luarea acestor măsuri nu au suferit modificări la acest moment procesual, nu au fost administrate probe noi care să conducă la concluzia inexistenţei probelor şi indiciilor din care să rezulte presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor de către inculpaţi.

Dată fiind libertatea de circulaţie pe care măsura o permite prin natura sa şi prin modul în care au fost aplicate, se constată că  este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor, acuzaţii care privesc infracţiuni cu impact deosebit în rândul opiniei publice.

S-a constatat, aşadar, că şi la acest moment continuă să fie întrunite cerinţele dispoziţiilor art.223 alin.1 Cod procedură penală în sensul existenţei mijloacelor de probă care susţin bănuiala legitimă în sensul că inculpaţii ar fi putut săvârşi infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Sub aspectul oportunităţii menţinerii acestei măsuri preventive s-a constatat că măsura este necesară în vederea bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpaţilor de la judecată şi proporţională cu gravitatea acuzaţiilor.

Desigur vinovăţia inculpaţilor va putea fi reţinută doar dacă există probe certe, după epuizarea întregului probatoriu ce se impune a fi administrat, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază, până la soluţionarea definitivă a cauzei conform art.4 Cod procedură penală, art.23 alin.11 din Constituţie şi art.6 par 2 din CEDO.

Potrivit art.2 din Protocolul Adiţional nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: 1.Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. 2.Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa. 3.Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor constrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. 4.Drepturile recunoscute în paragraful 1 pot, de asemenea, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restrângeri care, prevăzute de lege, sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.

Fiind vorba de o măsură preventivă care limitează libertatea persoanei, aceasta trebuie supusă cenzurii în ce priveşte aplicarea sa în timp, dispoziţiile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la termenul rezonabil fiind pe deplin aplicabile.

Măsura controlului judiciar, cu obligaţia  de a nu părăsi ţara trebuie examinată în raport direct cu dispoziţiile art.2 din Protocolul nr.4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care prevede în paragrafele 2 şi 3 că orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa, iar exercitarea acestui drept nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Această măsură este o măsură restrictivă de libertate şi care restrânge dreptul la libera circulaţie, măsură care însă poate constitui o măsură necesară, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora, atunci când este motivată şi justificată.

Prima instanţă a constatat raportat la stadiul procesului penal, la durata măsurii preventive şi la natura şi gravitatea acuzaţiilor că măsura controlului judiciar, cu obligaţiile stabilite concret în sarcina inculpaţilor, este necesară în continuare pentru buna desfăşurare a procesului penal, cauza aflându-se înainte de începerea cercetării judecătoreşti, existând posibilitatea de influenţare a probatoriului ce urmează să fie administrat,  împiedicarea aflării adevărului în cauză, riscul de reluare a activităţii infracţionale ori riscul de sustragere de la judecată.

Obligaţiile şi interdicţiile impuse inculpaţilor, constituie garanţii în sensul Convenţiei, iar proporţionalitatea între ingerinţa produsă şi scopul urmărit este respectată, deoarece răspunde unei nevoi sociale, astfel că menţinerea în continuare a obligaţiilor şi interdicţiilor nu poate fi considerată ca excesivă sub aspectul duratei şi nici nu aduce atingere principiului enunţat.

De asemenea, prima instanţă a apreciat că scopul controlului judiciar este să lase inculpaţilor maximum de libertate compatibilă cu necesitatea de aflare a adevărului şi cu menţinerea ordinii publice. Persoana aflată sub acest regim trebuie să suporte anumite restricţii cu privire la libertatea de mişcare, la viaţa sa socială sau la activitatea profesională.

Nu se poate susţine că  măsura  privativă de libertate  derulată până în acest moment a fost suficientă pentru a înlătura pericolul pentru ordinea publică, sau că impactul asupra opiniei publice al faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii s-ar fi diminuat, întrucât temeiurile care au determinat dispunerea acestei măsuri preventive, se menţin în continuare.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii inculpaţii ..., … şi ..., ale căror susțineri si argumente sunt expuse in practicaua prezentei decizii penale.

 Verificand incheierea contestata raportat la motivele si argumentele expuse, dar si  din oficiu,  se constata urmatoarele:

Contestatiile formulate de contestatoruii inculpati  ..., ... si  ...  sunt nefondate pentru urmatoarele argumente :

Masura arestarii preventive  sub imperiul careia se afla  mentinandu-si  natura legala  prin prisma dispozitiilor art 223 Cpp si temeinica  raportat la ansamblul probelor administrate pe parcursul procesului penal, caracterul necesar pentru realizarea scopurilor prevazute de art 202 Cpp, proportional cu natura si gravitatea  acuzatiilor ,

Starea de arest este una de excepție în cursul procesului penal; acest principiu nu este însă unul absolut, de natură să excludă luarea măsurii arestării in timpul unui proces public în care are loc judecarea pe fond a cauzei penale.

Detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală – și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile – independent de faptul că ea se va imputa sau nu din pedeapsă.

Durata arestării preventive respectă principiul duratei rezonabile care se apreciază în concret  şi nu  în mod abstract, în funcţie de factorul timp, luând în considerare un ansamblu de criterii, constând în amploarea cauzei, complexitatea probelor ce trebuie administrate, gravitatea acuzaţiilor penale, comportamentul părţilor şi al autorităţilor, criterii care, în prezenta cauză justifică menţinerea în continuare în stare de arest a inculpatului ,  procesul penal parcurgând o desfăşurare  continua in vederea îndeplinirii scopului reglementat de art 8 Cpp – constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel incat  nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la răspundere penala , iar orice persoana care a savarsit o infracţiune  sa fie pedepsita conform legii.

Inculpatul a  format subiectul  pasiv al  masurii arestarii preventive prin incheierea 212/29.08.2018 a Tribunalului Dolj, prin care s-a dispus  inlocuirea masurii  arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive.

Inculpatul a fost supus mai multor masuri preventive, in functie de rezultatul coroborarii datelor ce contureaza  acuzatiile formulate impotriva sa  cu datele cu caracter personal, astfel:

Prin încheierea nr. 42 din data de 28 februarie 2018 (dosar …) faţă de inculpatul ... s-a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu. 

Prin încheierea cu nr. 71 din 04.04.2018 pronunţată în dosarul .. judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus în ceea ce-l priveşte  pe inculpat înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar .

Prin ordonanţa din data de 7 iunie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova  – Serviciul Teritorial Craiova, în cauza cu nr. 330D/P/2015 s-a dispus prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar a inculpatului ... pe o perioadă de 60 de zile, de la 09.06.2018, până la 07.08.2018, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C.p. și două infracțiuni de proxenetism în formă continuată prev. de art. 213 alin. 1 C. p cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

 Prin încheierea definitiva nr. 181 din data de 27.07.2018 pronunţată în dosarul nr. … judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu reţinând în esenţă că inculpatul a încălcat condițiile controlului judiciar de a nu se apropia de inculpatul … si de a nu lua legătură cu persoană vătămată … .

 Organele de supraveghere judiciară din cadrul IPJ-SIC au formulat la datele de 21.08.2018 şi 24.08.2018 ( vol. XIII fila 9 şi fila 18 dosar u.p.) sesizări cu privire la încălcarea de către inculpat a obligaţiilor ce-i reveneau în sarcină raportat la măsura preventivă, respectiv faptul că la adresa unde executa arestul la domiciliu, inculpatul deţinea un pistol marca Mauser cu bilă de cauciuc, seria 9004931, calibru 10x22T, pistol pe care l-a şi folosit pentru a ameninţa pe numiţii … şi … ( filele 8,7,6,5 vol. XIII din dosar 330D/P/2015 ataşat cererii de înlocuire).

 Prin ordonanța cu nr. 3707/P/2018 din 19.06.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul ..., sub aspectul infracțiunilor de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 1 C.p., două infracțiuni de amenințare (persoane vătămate .. și .. ) prev. de art. 206 alin. 1 C.p., furt prev. de art. 228 alin. 1 C.p. și port sau folosire de obiecte periculoase prev. de art. 372 alin. 1 lit. a C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

Pe durata executării măsurii arestului la domiciliu, inculpatul ..., deşi legal citat, nu s-a prezentat în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj la datele de 23.08.2018 (fila 45 dosar ..) şi 27.08.2018 (fila 40 dosar ..).

Prin incheierea 212/29.08.2018 a Tribunalului Dolj s-a dispus  inlocuirea masurii  arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive, masura care a fost confirmata  in temeiul art 231 alin 7 Cpp prin incheierea din 04.09.2018.

 Ansamblul probatoriului administrat până în acest moment procesual  raspunde exigentelor  impuse de dispozitiile art 223  Cpp pentru a fundamenta mentinerea  masurii  privative de libertate a arestarii  preventive : presupusa implicarea inculpatului într-o grupare infracțională, care a activat în perioada 2011-2018, având ca scop constrângerea, determinarea și înlesnirea practicării prostituției, la stradă, în Italia și Franța, de către un număr mare de persoane , fapte de natură a afecta grav sănătatea fizică și psihică a persoanelor vătămate și relațiile sociale privind obținerea licită a veniturilor . Aceste acuzatii penale sunt de natura a aduce atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de lege:  sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea  persoanei, cu un impact social deosebit.

 Nu este intemeiata cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu  in conditiile in care examinand propriul comportament procesual, in perioada anterioara cand s-a mai aflat sub aceasta  masura, dar si  succesiunea  actelor procedurale adoptate in privinta inculpatului, se constata inexistenta unor garantii procesuale suficiente  in privinta persoanei inculpatului.

Este insuficent simplul angajament ca va respecta legea si  regulile sociale,  ca isi va cauta un loc  de munca, in conditiile in care propria conduita anterioara, sociala si  procesuala  a fost in mod vadit  neconforma.

 Nu a fost un act izolat, ci o succesiune de acte materiale de nerespectare a  unor decizii judecatoresti adoptate in privinta libertatii sale fizice si de miscare,  care au privit inclusiv incalcarea interdictiei de a lua legatura cu unele dintre partile din acest dosar, astfel incat nu exista  date  certe si obiective  ca in cazul unei alte masuri preventive, inculpatul  ar respecta intocmai  obligatiile dispuse si nu ar periclita normala desfasurare a procesului penal.

 In raport de momentul  procesual  al inceperii judecatii in prima instanta,  de complexitatea cauzei, data de natura  infractiunilor  caracterizate printr-o  gravitate sporita,  de numarul mare al inculpatilor,  care sunt acuzati ca ar fi actionat ca o structura organizata,  precum si de numarul mare de parti,  dintre care  cu unele inculpatul ar fi incercat sa ia legatura prin incalcarea interdictiilor impuse,  simpla trecere a unei anumite perioade de timp care nu este indelungata nici din punct de vedere  calendaristic,  nu este de natura sa incalce  principiul rezonabilitatii  masurii arestarii preventive .

 Motivarea primei instante de judecata  raspunde exigentelor  legale privind analiza  temeiurilor de fapt si de drept care impun mentinerea  masurii controlului  judiciar .  Avand in vedere perioada  de timp  dintre  hotararile judecatoresti succesive prin care s-a realizata verificarea legalitatii si temeiniciei masurilor preventive , este rezonabil ca instanta sa utilizeze  argumente similare  si sa intemeieze pe aceleasi  motive arestarea preventiva si  masura controlului judiciar fata de inculpati ( in acest sens a se vedea decizia  CEDO in cauza Ardelean  impotriva Romaniei , 2012)

 În cursul judecății instanța poate dispune menținerea măsurii controlului judiciar dacă reține că temeiurile care au determinat luarea acesteia se mențin, sunt relevante, necesare şi suficiente, fiind de natură a impune continuarea măsurii preventive sau că există temeiuri noi care justifică controlul judiciar iar măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

 În prezenta cauză există probe de natură să convingă un observator obiectiv, în sensul art. 5 par. 1 lit. c) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cu privire la existenta unei bănuieli rezonabile că inculpatii ar fi  posibilii  autori ai infracțiunilor care formează obiectul acuzațiilor penale, astfel cum rezulta din actul de sesizare,  confirmat sub aspectul legalității prin încheierea  judecătorului de camera preliminara  emisa conform dispozițiilor art. 346 Cpp.

 Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice ingerinţă în exercitarea dreptului la liberă circulaţie încalcă art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu excepţia cazului în care este dispusă în conformitate cu legea, urmăreşte unul dintre scopurile legitime prevăzute de art. 2 paragraful 3 şi 4 din Protocolul nr. 4 şi, în plus, este necesară într-o societate democratică pentru a atinge scopul sau scopurile în discuţie (cauzele CEDO Fedorov şi Fedorova c. Rusiei, Ivanov c. Ucrainei). De asemenea, instanţa de contencios a drepturilor omului a reţinut că nu este o chestiune discutabilă în sine faptul că statul poate aplica diferite măsuri preventive ce limitează libertatea unui acuzat pentru a asigura realizarea eficientă a unei cercetări penale, în condiţiile în care o astfel de măsură şi, în special, durata sa, este proporţională cu scopurile urmărite (cauzele  Fedorov şi Fedorova c. Rusiei şi Petre c. României).

Inculpatii se afla sub imperiul masurii controlului judiciar din cursul urmăririi penale,  după care  s-a parcurs faza camerei preliminare, iar in prezent cauza se afla in  etapa procesuala a cercetării judecătorești in prima instanța.

Succesiunea si conținutul actelor procedurale efectuate in  aceasta etapa procesuala  nu pot fi imputate  instantei  de judecta , întrucât examinand  dosarul de camera preliminara se constata ca  instanta a fost  investita  cu solutionarea cauzei la data de 17.10.2018, s-a desfasurat procedura specifica  reglementata  in dispozitiile art 344 Cpp,  apoi a urmat procedura de comunicare catre parti, care a presupus inclusiv comunicarea uner acte  procedurale in Italia, catre o persoana vatamata.  S-a încheiat  si un  process  verbal care a atestat o convorbire telefonica cu aceasta persoana vătămata . La data de 28.01.2019 judecatorul de camera preliminara a pus in dezbaterea contradictorie a partilor  cererile si exceptiile formulate , a ramas in pronuntare, stabilind  termen pentru deliberare si pronuntarea  hotararii la data de 05.02.2019 . Insa, la data de 31.01.2019, deci după încheierea dezbaterilor, inculpatii  au formulat  cerere prin care au solicitat administrarea unor probe  in ceea ce priveste legalitatea  administrarii probelor din cursul urmaririi penale ( fila 87). Prin încheierea din data de 05.02.2019  judecatorul de camera preliminara a  repus cauza pe rol , a încuviințata cerea de probe si a acordat termen de judecata  la data de 19.02.2019. La aceasta data,  au avut loc dezbaterile asupra  obiectului camerei preliminare, si s-a stabilit termen  pentru deliberare si pronuntarea  hotararii la data de 01.03.2019 cand s-a pronuntat incherea  de camera preliminara.

  Împotriva acestei incheieri de camera prelinara au formulat contestatii inculpatii, care s-au soluționat prin incheierea  nr. 26/11.04.2019 a Curtii de Apel Craiova.

 Observând succesiunea si conținutul actelor de procedura se constata ca  au fost parcurse  doua faze procesuale,  in care părțile au exercitat drepturile si interesele lor legitime, fara a se retine in  sarcina organelor judiciare o stare de pasivitate in desfasurarea procedurii penale in ansamblul sau,  ori latenta in  efectuarea actelor de procedura. 

Durata  rezonabila a  unei masuri preventive nu  se confunda cu noțiunea  de judecare a cauzei intr-un termen rezonabil, întrucât fiecare dintre aceste  doua principii enunțate corespunde  unui stadiu procesual diferit,  avand funcționalitate procesuala proprie,  si scopuri procesuale bine conturate.

Ținând seama de dispozițiile art. 215/1 alin. (8) Cod procedură penală, conform cărora durata măsurii preventive a controlului judiciar in cursul  judecații trebuie sa  raspunda criteriilor duratei rezonabile si  intinderii maxime de 5 ani,  ambele termene calculate de la data trimiterii in judecata, conform  prevederilor exprese ale  dispozitiei  procesuale  evocate,  Curtea constată că în cauză nu a fost depășită durata rezonabilă a măsurii preventive a controlului judiciar.

Referitor la durata măsurii controlului judiciar, aceasta se încadrează în limitele unui termen rezonabil, în accepţiunea dată atât de dispoziţiile art.2151 alin.8 C.pr.pen, cât şi de principiile statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, raportat la toate aspectele care obiectivează cauza, respectiv complexitatea sa, gravitatea acuzaţiilor aduse, relaţiile sociale ce se bănuieşte că au fost lezate prin comiterea presupuselor fapte, la ritmul derulării procedurii judiciare ulterior dispunerii măsurii, precum şi în considerarea stadiului procesual ( debutul cercetării judecătoreşti, inculpatii nefiind încă audiati ), care justifică încă necesitatea conservării probelor.

În cauză sunt satisfăcute şi exigenţele de necesitate şi proporţionalitate ale măsurii preventive cu scopul urmărit, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 alin. (1) şi (3) Cod procedură penală şi, în vederea asigurării bunei desfăşurări a judecăţii, este în continuare necesară mentinerea obligaţiilor  precum şi a unor restricţii faţă de inculpati, conform dispozitiilor art 215 Cpp.

  La acest moment procesual, nu există niciun temei nou care să justifice revocarea măsurii controlului judiciar dispusă faţă de inculpati, avand in vedere fizionomia acestei institutii de drept procesual penal:

  Revocarea unei masuri preventive, reglementata prin dispoziţiile art.  242 alin 1 Cpp are loc,  din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Pentru ca restrangerea de libertate sa fie licita, trebuie ca in fiecare moment sa fie  fundamentata juridic de lege. Revocarea se dispune, conform art 242 alin 1 Cpp,  in urmatoarele cazuri:

-au aparut imprejurari noi  care atesta ca masura preventiva a fost luata fara indeplinirea conditiilor prevazute de lege;

-nu mai exista temeiurile care au justificat luarea acesteia.

Cercetare penala sau cercetare judecatoreasca efectuata dupa luarea masurii poate aduce schimbari in complexul de fapte si imprejurari ce formeaza obiectul probatiunii si care constituie, totodata, si temeiuri ale acestor masuri, insa in prezenta cauza nu s-a produs acest fenomen juridic.

Respectarea obligațiilor care  intra in conținutul acestei masuri preventive, conform art 215 Cpp  a reprezentat o îndatorire  a inculpatului, de  drept procedural totodată,  o situație de normalitate in executarea  masurii preventive, intrucat in cazul nerespectării cu rea  credința, deveneau incidente dispozitiile art 215 alin 7 Cpp, conform cărora,  in cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

 Măsura preventivă a controlului judiciar, cu obligaţiile ce se impun a fi respectate pe durata ei de către inculpat, este considerată ca fiind necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, așa cum cer dispozițiile art.202 alin.1 teza a II-a, alin.3 teza a- II-a şi art. 211 Cod procedură penală, având în vedere acuzațiile aduse și stadiul în care se află cauza, respectiv debutul cercetării judecătorești, interdicția impusă de a intra în legătură cu martorii şi coinculpații constituind o garanție a derulării în bune condiții a procedurii judiciare, în vederea stabilirii, pe bază de probe, a adevărului în cauză.

Pentru aceste argumente, se vor respinge, ca nefondate, contestațiile formulate si, constatandu-se culpa procesuala, se va obliga fiecare dintre inculpați la plata a câte 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Domenii speta

Spete similare