Mentinerea masurii arestului la domiciliu.

Decizie 224 din 12.06.2019


La aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu trebuie făcută abstracţie de gravitatea faptei, la care, de altfel, chiar dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.pr.pen., anterior menţionate, face trimitere. Ca urmare, judecătorul trebuie să ţină cont la aprecierea existenţei pericolului pentru ordinea publică de natura şi modalitatea de săvârşire a faptei reţinute în sarcina inculpatului, de reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, precum şi de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme a autorităţii faţă de cei suspectaţi ca şi autori ai unor astfel de fapte.

În vederea realizării scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C. pr.pen. se impune privarea de libertate a inculpaţilor, existând pericolul sustragerii de la judecarea cauzei, gravitatea pedepsei prevăzute de legiuitor pentru fapta pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale reprezentând la acest moment şi în lumina celor deja arătate în paragrafele anterioare un argument în acest sens şi justificând luarea măsurii în discuţie pentru un interval de timp rezonabil (cerinţă satisfăcută în cauză), raportat la complexitatea cauzei şi comportamentul inculpaţilor.

Deliberând asupra contestaţiei constată:

Prin încheierea din data de 06 iunie 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. .., în baza art. 362 CPP rap. la art. 208 alin. 4 CPP s-a menţinut măsura arestului la domiciliu dispusă fată de inculpatul ... prin încheierea nr. 87 din 05.04.2018 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova; s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventiva a controlului judiciar.

Totodată, s-a menţinut măsura arestării preventive dispusa fata de inculpatul ... prin încheierea nr. 37 din 23.02.2018 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalul Dolj; s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau controlului judiciar.

S-a menţinut măsura arestării preventive dispusa fata de inculpatul .. (fiul lui .., născut la data de .. în .., cu domiciliul în … CNP ..) prin încheierea nr. 37 din 23.02.2018 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalul Dolj; s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

 Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 2/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Dolj s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului:

- ... pentru săvârşirea infracţiunilor de: tentativa la omor prev. de  art. 32 rap. la  art. 188 alin.1 C.pen. (p.văt. ..); lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 1 C.pen. (p.văt. .. zis ".."); violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1, 2 C.pen.; conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 335 alin.1 C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 C.pen., toate cu aplic. disp. art. 113 şi urm. din C.pen. şi art. 38 alin.2 din C.pen.;

- ... zis ".." pentru săvârşirea infracţiunilor de: tentativă la omor (coautor) prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin.1 din C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen., toate cu aplic. disp. art. 113 şi urm. din C.pen. şi art. 38 alin.2 din C.pen.;

- … pentru săvârşirea infracţiunilor de: tentativă la omor (coautor) prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin.1 din C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen., toate cu aplic. disp. art. 113 şi urm. din C.pen. şi art. 38 alin.2 din C.pen.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpaţilor: … zis "..." pentru săvârşirea infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe prev. de 193 alin.1 din C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev.de art. 371 din C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin.2 din C.pen.; ... zis ".." (minor) - fiul lui .., născut la .., în loc. … (..), cu domiciliul în mun. …, posesor CI seria ..nr. .., CNP .., cetăţenie română, necunoscut cu antecedente penale - pentru săvârşirea infracţiunii de: tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen. cu aplic. art. 113 şi urm. din C.pen.; … pentru săvârşirea infracţiunii de: tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen.; …zis ".." pentru săvârşirea infracţiunilor de:  lovire sau alte violenţe prev. de 193 alin.1,2 din C.pen.; violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1, 2 din C.pen., tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen., toate cu aplic. disp. art. 38 alin.2 şi art. 77 lit.d din C.pen.; ... pentru săvârşirea infracţiunii de: tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C.pen.; .. zis ".." pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen., .. zis "..", pentru săvârşirea infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe,  faptă prev. şi  ped. de 193 alin.1 din C.pen. ; tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen.; toate cu aplic. disp. art. 38 alin.2 din C.pen.; Trimiterea în judecată, în lipsă, a inculpaţilor: .. (minor), pentru săvârşirea infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe,  faptă prev. şi  ped. de 193 alin.1,2 din C.pen. ; violare de domiciliu, faptă prev. de art. 224 alin. 1, 2 din C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen.,  toate cu aplic. art. 38 alin.2 şi art. 113 şi urm. din C.pen.; .. (minor), pentru săvârşirea infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe,  faptă prev. şi  ped. de 193 alin.1,2 din C.pen. ; violare de domiciliu, faptă prev. de art. 224 alin. 1, 2 din C.pen.;- tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen.,  toate cu aplic. art. 38 alin.2 şi art. 113 şi urm. din C.pen.; .. pentru săvârşirea infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe,  faptă prev. şi  ped. de 193 alin.1,2 din C.pen. ;violare de domiciliu, faptă prev. de art. 224 alin. 1, 2 din C.pen.; tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin.2 şi art. 113 şi urm. din C.pen.; .. zis "..", pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi  ped. de art. 371 din C.pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul minor ... zis ".." locuieşte în municipiul .., împreună cu părinţii săi, .. zis "..", respectiv cu cei doi fraţi mai mici, .., în aceiaşi curte locuind şi fratele său mai mare .. zis "..". Inculpatul minor este rudă cu inculpatul-persoană vătămată .. zis "..", fiul numitului .. zis "..", acesta din urmă fiind recunoscut ca lider al unei proeminente familii de rromi din cadrul acestei comunități din mun. ...

Inculpatul-persoană vătămată ... zis "...", cunoscut ca fiul lui "..", face parte dintr-o cunoscută şi numeroasă familie de rromi din mun. .., fiind înrudită cu alte familii de rromi, respectiv cu familiile  … .

Întrucât restul membrilor familiei sale sunt plecaţi din ţară, inculpatul ... zis "..." locuieşte singur, fără forme legale, într-un imobil deţinut de părinţii săi, situat în municipiul …

În seara de 04.01.2018, în jurul orelor 23:00, inculpatul ... zis "..." a organizat o petrecere în imobilul în care locuieşte, sens în care a invitat mai mulţi membri ai anturajului apropiat, rude şi alţi cunoscuți, printre care verii săi, inculpaţii minori ... zis ".." sau ".." – fiul lui ".." şi .., respectiv inculpatul-persoană vătămată minor ... zis "..".

La petrecerea organizată inculpatul ... zis "..." la locuinţa sa de pe strada .., au participat mai multe persoane, printre care şi inculpatul minor ... zis ".." , respectiv numiţii .. şi .., cunoscuţi ai gazdei, însă ultimii doi au plecat la domiciliile lor înainte de apariţia vreunei stări conflictuale.

Toate persoanele prezente au consumat băuturi alcoolice, energizante, respectiv sucuri răcoritoare şi au ascultat muzică de petrecere, fără a exista disensiuni sau certuri..

În dimineaţa de 05.01.2018, în jurul orelor 02:30, martorul .. zis ".." - în vârstă de 14 ani, a vizionat o transmisie "live" pe aplicaţia Facebook, care era încărcată de inculpatul ... zis "..", ocazie cu care martorul a realizat că acesta participă la o petrecere la locuinţa inculpatului ... zis "...".

În scurt timp, martorul .. zis ".." a venit la  împreună cu martorul minor .. zis "..", la locuinţa situată pe str. .. unde au găsit persoanele susmenţionate, în timp ce ascultau muzică şi consumau băuturi alcoolice, pe mese fiind mai multe sticle de whisky marca Jack Daniels. După aprox. 30 minute, martorul minor .. zis ".." a plecat către locuinţa inculpatului minor ... zis "..", unde era găzduit de membrii familiei acestuia cu care este înrudit.

La un moment dat, în jurul orelor 03:30, fiind în stare de ebrietate, inculpatul ... zis "..." a luat telefonul marca Apple Iphone S5 negru care aparţine inculpatului minor ... zis ".." , fapt observat de acesta din urmă care i-a cerut restituirea telefonului.  Iniţial,  inculpatul ... zis "..." nu a recunoscut că l-ar avea asupra sa, deşi inculpatul minor a insistat să-i fie returnat telefonul, însă, la un moment dat, acesta din urmă i-a luat din buzunar telefonul, recuperându-l.

Fiind deranjat de faptul că inculpatul minor ... zis ".." nu i-a arătat suficient respect în raport cu vârsta şi statutul său în faţa anturajului, prin faptul că şi-a introdus mâna în buzunarul său, inculpatul ... zis "..." a luat o coadă de mătură din lemn de aprox. 1,30 m şi l-a lovit de mai multe ori pe inculpatul minor, peste braţe şi în zona feţei, ocazie cu care a rupt obiectul vulnerant.

Imediat, inculpatul minor ... zis ".." a părăsit singur locuinţa inculpatului  ... zis "...", nu înainte de a-l ameninţa pe acesta că se va întoarce cu rudele sale şi "o să-l ia din casă astă seară".

Realizând că inculpatul minor ... zis ".." îşi va anunţa o parte din familia sa numeroasă, inculpatul ... zis "..." le-a solicitat  inculpaţilor minori ... zis ".." , .. şi ... să rămână cu el să-l ajute atunci când vor veni rudele lui "..".

În acest scop, cu excepţia martorului .. zis ".." care a plecat, întrucât avea numai 14 ani, cei patru inculpaţi rămaşi s-au înarmat cu corpuri contondente din lemn, ocazie cu care inculpatul .. a scos şi un cuţit tip briceag cu lama de aprox. 10 cm pe care îl avea asupra sa.

În acest interval de timp, martorul .. zis ".." a ajuns la domiciliul său, iar apoi l-a apelat telefonic  prin aplicaţia Facebook pe vărul său,  inculpatul .. zis ".." (fiul lui ".." un  proeminent membru comunităţii de rromi din Craiova), pe care l-a rugat să vină la el acasă.

Întrucât se plimba prin oraş cu autoturismul personal marca BMW seria 3 de culoare negru, inculpatul .. a ajuns în scurt timp, fiind însoţit de numitul ...

Pe drum spre locuinţa inculpatului ... zis "..." care se afla la o distanţă scurtă de parcurs, martorul .. zis ".." le-a comunicat celor doi despre existenţa conflictului dintre "..." şi "..", devenind evident faptul că rudele acestuia din urmă vor interveni pentru a-i apăra onoarea, prefigurându-se astfel o situaţie cu potenţial violent.

În jurul orelor 04:00, inculpatul .. a ajuns în faţa casei inculpatului ... zis "..." unde, pe trotuar, l-au găsit pe acesta  înarmat cu o bâtă, fiind însoţit de inculpaţilor minori ... zis ".." , … şi ..., toţi având bâte în mâini.

Imediat după ce a parcat peste drum de locuinţa lui "...", inculpatul .. s-a alăturat celor patru inculpaţi susmenţionaţi, nu înainte de a se înarma şi el cu o bâtă de lemn pe care o avea în maşină, însă numitul .. a intrat în imobilul situat vis-a-vis, unde locuia şi fratele său, persoana vătămată ...

Având în vedere faptul că era considerat prea "copil" pentru a se implica personal într-un eventual scandal, martorului .. zis ".." i s-a sugerat de ceilalţi inculpaţi să stea mai la distanţă de casa lui "...", acesta conformându-se.

În acelaşi interval de aprox. 30-45 minute de când a părăsit locuinţa lui "...", inculpatul ... zis ".." a ajuns la domiciliul său, unde i-a găsit pe fraţii săi mai mici, inculpaţii minori .. şi .., care se jucau pe telefoane cu inculpatul minor .. zis "..", cărora le-a povestit că a fost bătut de "..." şi de "..".

Totodată, fiind într-o stare evidentă de surescitare, inculpatul ... zis ".." i-a apelat telefonic şi prin aplicaţia Facebook pe fratele său mai mare, inculpatul .. zis "..",  respectiv pe verii săi ..., .. zis "..", .. zis ".." şi pe inculpatul-persoană-vătămată .. zis ".." , cărora le-a solicitat ajutor pentru a se răzbuna pe "...", cerându-le totodată să se întâlnească la domiciliul acestuia din urmă, aflat în proximitate.

În continuare, fără să-i spună tatălui său .. zis "..", inculpatul ... zis ".." a luat cheia de la autoturismul acestuia marca Range Rover cu nr. de înmatriculare provizorii .. şi volan pe partea dreaptă, de culoare negru, s-a urcat la volan şi împreună cu inculpaţii minori …zis ".." a condus pe drumul public către locuinţa inculpatul-persoană-vătămată .. zis ".." , aflată  pe aceeaşi stradă, unde au ajuns la scurt timp.

Totodată, inculpatul .. zis ".." a luat autoturismul marca Opel Astra combi cu nr. .., de culoare bleumarin, care aparţine tot tatălui său .. zis ".." şi care se afla parcat în curte, iar apoi a condus singur până la locuinţa inculpatul-persoană-vătămată .. zis "..".

După aprox. 20 de minute, la poarta locuinţei inculpatului-persoană-vătămată .. zis ".." au ajuns şi alte rude, respectiv inculpaţii ..., .. zis "..", .. zis "..", care luaseră la cunoştinţă despre incidentul în care ".." a fost bătut de "...", fiind cu toţii de acord să meargă la domiciliul acestuia din urmă, pentru ca în conformitate cu tradiţia rromilor, să-i răzbune "ruşinea" rudei lor apropiate (veri), inculpatul minor ....

Astfel, inculpatul ... zis ".." a urcat din nou la volanul autoturismului marca Range Rover cu nr. de înmatriculare provizorii .., în care se aflau deja  inculpaţii minori … zis "..", fiind însoţit şi de inculpatul ..., iar apoi a demarat în forţă, deplasându-se către strada ...

Imediat, inculpatul .. zis ".." a urcat la volanul autoturismului marca Opel Astra combi cu nr. .., iar în dreapta şoferului s-a urcat inculpatul .. zis "..", pe bancheta din spate inculpaţii .. zis ".." şi .. zis ".."  care avea în mână o bâtă de lemn, vehiculul deplasându-se apoi în urma autoturismului Range Rover susmenționat.

La scurt timp, cele două autoturisme au pătruns pe strada ..dinspre str. Bucovăț, iar când au ajuns în dreptul imobilului cu nr. 2 unde aşteptau inculpaţii ... zis "..." , ... zis ".." , .. şi ..., autoturismul Range Rover a oprit brusc fiind acroşat uşor din spate de autoturismul marca Opel Astra condus de inculpatul .. zis "..".

În acel moment inculpatul ... zis "..." a lovit cu bâta în cele două autoturisme care au fost înconjurate de cei din grupul acestuia, fapt care l-a determinat pe inculpatul .. zis ".." să efectueze mai multe manevre, în marşarier şi înainte, pentru a face loc să coboare ocupanţilor autoturismului marca Opel Astra.

În continuare, din autoturismul Opel au coborât inculpaţii .. zis "..", ..zis ".." şi .. zis "..", având bâte în mâini, iar apoi au început să  adreseze injurii grupului advers,  care aveau la rândul lor în mâini obiecte contondente şi se manifestau violent, moment în care inculpatul .. zis ".." s-a îndreptat către inculpatul-persoană vătămată ... zis "...", l-a deposedat de bâta pe care o folosise anterior, iar apoi l-a lovit cu aceasta, determinându-l să se refugieze în imobilul unde locuia.

Observând acest aspect şi pe fondul intenţiei de a se răzbuna personal pe rivalul său pentru că l-a umilit în public, inculpatul ... zis ".." şi fraţii săi,  inculpaţii …, respectiv inculpatul minor .. zis "..", au alergat după inculpatul ... zis "..." până în curtea casei, iar atunci când acesta a intrat în imobil şi a închis uşa pentru a bloca accesul agresorilor, cei cinci inculpaţi au forţat intrarea şi l-au imobilizat pe "..." pe hol, unde cu toţi i-au aplicat lovituri de intensitate redusă, cu pumnii şi picioarele în zona corpului.

În acest interval, inculpatul .. zis "..l" s-a poziţionat la poarta locuinţei inculpatului-persoană vătămată ... zis "...", cu o bâtă în mână, pentru a bloca accesul inculpaţilor din grupul advers care eventual ar fi dorit să-l ajute pe acest din urmă, în timp ce inculpaţii .. zis ".." ... şi .. zis "..", având bâte în mâini, continuau să adreseze injurii şi ameninţări inculpaţilor ..., .. şi ... zis "..", adoptând o postură agresivă în faţa acestora din urmă, folosindu-se inclusiv de avantajul vârstei mai mari, însă nu au reuşit să se înfrângă rezistenţa inculpaţilor din grupul advers, întrucât aceştia din urmă se aflau pe teren propriu şi erau conştienţi că scandalul produs va atrage atenţia altor rude care locuiau în proximitate .... în sprijin.

La un moment dat, inculpatul-persoană vătămată … zis ".."chiar a încercat, fără succes, să-l lovească cu bâta pe inculpatul minor ... zis "..".

În continuare, în acelaşi context conflictual, inculpaţii .. şi ... au fost loviţi cu bâta de către inculpatul-persoană-vătămată .. zis "..", în zona corpului, respectiv a membrului inferior (cazul inculpatului minor).

La un moment dat, inculpatul ... a intrat în locuinţa inculpatului-persoană vătămată ... zis "...", unde le-a solicitat inculpaţilor ... zis "..", .. zis "..", … zis ".." să părăsească imobilul, întrucât "în stradă este nebuneală", în sensul că lucrurile erau pe punctul să scape de sub control.

Imediat, cei cinci inculpaţi s-au conformat solicitării şi au părăsit în grup locuinţa lui "...", iar când au revenit în stradă, inculpatul ... zis ".." a urcat din nou la volanul autoturismului marca Range Rover cu care venise, fiind urmat în interiorul autovehiculului de inculpaţii ..., .. zis "…".

În continuare, inculpatul ... zis ".." a pus în mişcare autoturismul marca Range Rover în direcţia bld. .., însă a întors autovehiculului în drum, demarând apoi în direcţia str. .., de unde venise iniţial.

Imediat înainte de acest moment, fiind alarmat din somn de scandalul public produs la poarta imobilului de peste drum unde locuia vărul său, inculpatul-persoană vătămată ... zis "...", persoana vătămată .. a ieşit singur din casă îmbrăcat doar într-o pereche de pantaloni scurţi şi s-a deplasat către locul unde se aflau cele două grupuri, alergând pe trotuarul de pe partea unde se locuia .

Fiind observat de inculpatul ... zis ".."  care, deşi nu l-a recunoscut, a realizat că persoana vătămată .. încearcă să se alăture grupului rival, s-a hotărât să-l lovească  cu autoturismul marca Range Rover la volanul căruia se afla, sens în care a efectuat viraj către stânga sa (către trotuar) în direcţia persoanei vătămate şi l-a acroşat pe acesta cu partea stânga-faţă a vehiculului, doborându-l pe trotuar, iar apoi, fără să oprească, și-a continuat în viteză deplasarea în direcţia str. .. unde a virat către dreapta.

Imediat, persoana vătămată .. s-a ridicat de la sol şi la sugestia concubinei sale, martora .. care se afla la balcon, a sărit gardul în curtea propriei locuințe.

În intervalul de timp în care autoturismul marca Range Rover s-a pus în mişcare şi fără să realizeze (din stării de agitaţie şi surescitării) că inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." a rămas izolat între membrii grupului rival, inculpatul .. zis ".." a urcat la volanul autoturismului Opel fiind urmat de inculpaţii .. zis ".." şi .. zis "..", iar apoi a demarat în direcţia bld. ..

În momentul în care a observat autoturismul marca Range Rover lovind pe persoana vătămată .. şi, profitând de faptul că inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." a rămas singur, inculpatul ... zis ".." s-a apropiat de acesta şi i-a aplicat o lovitură puternică cu o bâtă în cap, provocându-i căderea pe sol, în mijlocul străzii, context în care inculpatul-persoană vătămată a scăpat din mână corpul contondent pe care îl folosise anterior în contextul conflictual descris în rândurile de mai sus.

În continuare, inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." s-a ridicat şi, observând în apropierea sa pe inculpaţii .., ..., .. şi ... zis ".." (membrii grupului rival care rămăsese în stradă), a alergat în direcţia opusă acestora.

Fiind urmărit de inculpaţii minori ... zis ".." , respectiv .., care avea în mână un cuţit, inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." a fost ajuns lângă gardul locuinţei persoanei vătămate .., unde a fost imediat flancat de cei doi inculpaţi minori.

Întrucât practica de mai mulţi ani box-ul la un club sportiv din Canada, inculpatul minor ... zis ".." i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona capului pe inculpatul-persoană vătămată .. zis "..", care era cu spatele la zid, forţându-l să adopte o poziţie defensivă - prin care să-şi protejeze faţa cu mâinile, respectiv dinamică - pentru a evita recepţionarea unor eventuale lovituri ce mai puteau urma.

Cu toate acestea, inculpaţii minori au continuat împreună agresiunea, lovind simultan, context în care .. i-a aplicat mai multe lovituri de cuţit  inculpatului-persoană vătămată .. zis "..",  în ambele părţi ale cavităţii toracice şi membrelor inferioare, provocându-i leziuni pulmonare grave care i-au pus viaţa în primejdie.

În acel moment, deplasându-se din  direcţia bld. .. a apărut lângă trotuar autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare .. condus de inculpatul .. zis "..", fapt care i-a surprins pe inculpaţii minori ... zis ".." şi .., determinându-i să oprească orice act de agresiune asupra inculpatului-persoană vătămată .. zis ".." şi să alerge în curtea locuinţei persoanei vătămate .., lângă gardul căreia se produsese agresiunea.

Imediat, inculpatul-persoană vătămată .. zis ".."  a fost urcat în  autoturismul marca Opel unde se mai aflau şi inculpaţii .. zis ".." şi … zis "..", iar inculpatul … zis ".." a pus în mişcare autoturismul, ocazie cu care a lovit un stâlp rutier pe trotuar, continuându-şi apoi deplasarea în direcţia str. .., unde a virat către dreapta, oprindu-se la domiciliul inculpatului-persoană vătămată aflat în apropiere, pe str.., unde ajunseseră deja cei cinci inculpaţi care se deplasaseră cu autoturismul marca Range Rover.

În scurt timp, la domiciliul persoanei vătămate .. au venit şi inculpaţii .. şi ..., iar apoi s-au strâns mai multe rude, ocazie cu care a fost efectuat apel telefonic la SNUAU 112.

Totodată, imediat după ce a ajuns la domiciliul său, inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." a constatat că prezintă urme de violenţă care sângerau, provenind de la mai multe plăgi tăiate la nivel toracic şi la membrele inferioare.

Ulterior, inculpatul-persoană vătămată .. zis ".." şi persoana vătămată .. au fost transportaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unde au rămas internați.

În cursul aceleiaşi zile,  în jurul orelor 06:00, inculpatul ... zis ".."  a primit un mesaj scris prin aplicaţia Facebook de la inculpatul ... zis ".." care folosea profilul său denumit "… (…)" prin care a proferat injurii şi a confirmat că l-a "băgat în spital"  pe  vărul acestuia , inculpatul-persoană vătămată … zis "…".

Ulterior, inculpatul ... zis "…" a şters această convorbire de pe istoricul profilului personal, pentru a nu fi citită de tatăl său, însă a fost de acord să pună la dispoziţie organelor judiciare telefonul său marca Apple Iphone 5 S, pentru efectuarea unei percheziţii informatice.

Aceste aspecte au fost confirmate de către inculpatul ... zis "…" (care nu a pus la dispoziţia organelor judiciare telefonul său personal pentru efectuarea unei percheziţii informatice), însă fiecare inculpat și-a prezentat propria versiune într-o manieră subiectivă, prin care încercau să-şi justifice conduita infracțională.

Ulterior incidentului violent,  inculpaţii minori ... zis ".." şi .. s-au ascuns în mun. Craiova la rude şi prieteni, deşi aveau cunoştinţă despre faptul că erau căutaţi de poliţie , întrucât fuseseră citaţi de mai multe ori la domiciliu.

De altfel,  în cursul audierilor inculpatul minor ... zis ".." a recunoscut că a evitat să se prezinte în fata organelor judiciare pentru a da declarații, întrucât nu am vrut "să-l bage pe .. în pușcărie", întrucât acesta este vărul său.

Din concluziile Raportului medico-legal cu examinarea persoanei emis de  Institutul de Medicină Legală Craiova, rezultă că:” (...) Numitul … prezintă leziuni de violenţă care pot data din 05.01.2018;  leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire cu obiect tăietor-înțepător (posibil cuțit) şi cu corp dur; Necesită 20-25 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor; Leziunile de violenţă i-au pus în primejdie viaţa victimei”.

Din concluziile raportului medico-legal cu examinarea persoanei emis de  Institutul de Medicină Legală Craiova a rezultat că:” (...) Numitul … prezintă leziuni de violenţă care pot data din 05.01.2018, prin lovire cu şi de corpuri dure , posibil în condiţiile lovirii de un autoturism; Necesită 65-70 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor dacă nu survin complicații; Leziunile de violenţă nu au pus în primejdie viaţa victimei";

Din concluziile raportului medico-legal cu examinarea persoanei emis de Institutul de Medicină Legală Craiova a reieşit că:” (...) Numitul ... prezintă leziuni de violenţă care pot data din 05.01.2018, care au putut fi produse prin lovire cu şi de corpuri dure. Nu necesită zile de îngrijiri medicale".

Din concluziile certificatului medico-legal emis de  Institutul de Medicină Legală Craiova a rezultat că:” (...) Numitul ... prezintă leziuni de violenţă care pot data din 05.01.2018, care au putut fi produse prin lovire cu corp dur alungit, cu şi de corpuri dure. Necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale".

Cu privire la infracţiunea de tentativa la omor reținută în sarcina inculpatului minor ... zis "..", din analiza ansamblului probator administrat s-a evidențiat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că acesta a acţionat cu intenţia  de a suprima viaţa persoanei vătămate …. Astfel, inculpatul minor ... zis ".." a condus cu viteză un autoturism marca Range Rover care cântăreşte 2550 kg, cu care l-a acroşat (cu partea frontală-stângă) pe persoana vătămată …, acţiune care au provocat leziuni traumatice grave (multiple fracturi), iar apoi şi-a continuat deplasarea pe drumul public, fără a arăta interes cu privire la starea medicală a persoanei lovite, evidenţiindu-se astfel intenţia sa de a suprima viaţa victimei.

Cu privire la infracţiunea de tentativa la omor reținută în sarcina inculpaţilor minori .. şi ... zis "..", din analiza ansamblului probator administrat s-a evidențiat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că aceştia au acţionat cu intenţia  de a suprima viaţa inculpatului-persoană vătămată … zis "..".  Astfel, zona vizată de inculpatul .. a fost una vitală (zona toracică), iar mijlocul folosit a fost unul apt de a ucide (cuţit) și, prin coroborare cu faptul că loviturile au fost repetate şi aplicate cu intensitate mare (plagă penetrantă), rezultă că finalitatea urmărită de acesta nu poate fi decât aceea de a ucide victima.

Având în vedere modalitatea în care inculpatul ... zis ".." a procedat la comiterea faptei, în sensul că, în ziua de 05.01.2018, în jurul orelor 04:00 - 04:30, pe fondul unui conflict iniţial produs între ... zis "...u" şi numitul ... zis "…", acţionând în public în cadrul unei hotărâri infracţionale comune, prin agresiuni concomitente exercitate asupra inculpatului-persoană vătămată .. zis ".." împreună cu inculpatul  .., a lovit victima cu o bâtă în cap şi a dezarmat-o de corpul contondent pe care îl avea, iar apoi i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii care i-au slăbit capacitatea de apărare şi ripostă, fiind pe deplin conştient de faptul că văru său este înarmat cu un cuţit pe care l-a şi folosit în mod repetat , profitând de acţiunea sa violentă, rezultă că primul dintre inculpaţii minori a săvârşit activităţi de executare nemijlocită care, fără a fi identice cu cele comise de cel de-al doilea inculpat minor, s-au completat într-o activitate unică care urmărea în final suprimarea vieţii victimei.

În concret, inculpatul ... zis ".." a contribuit direct la tentativa de ucidere a inculpatului-persoană vătămată .. zis "..", întrucât l-a dezarmat pe acesta şi i-a aplicat mai multe lovituri în cadrul unei hotărâri infracţionale comune cu inculpatul  .., de omor, acţiuni violente care, chiar dacă nu erau susceptibile de a fi mortale, au pus victima în imposibilitatea de a rezista atacului în ansamblu sau de a se apăra într-un mod mai eficient ori să-şi asigure scăparea prin fugă, cu consecinţa înlăturării oricărei energii care ar fi fost susceptibilă să combată producerea rezultatului socialmente periculos pe care îl urmăreau cei doi inculpaţi minori.

În acest sens, inculpaţii minori ... zis ".." şi .. au acţionat în cadrul unei hotărâri infracţionale comune, prin activităţi de executare concomitente asupra persoanei vătămate care, fără a fi identice, s-au completat nemijlocit într-o activitate unică, coroborat cu faptul că acţiunea violentă a celor doi a fost oprită de intervenţia inculpaţilor .. zis "..",.. zis ".." şi .. zis ".." (care l-au luat în autoturism pe .. zis ".."), constituie aspecte ce evidenţiază fie faptul că inculpaţii minori au acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei, fie au acceptat posibilitatea suprimării vieţii acesteia.

Inculpatul minor ... zis .. a fost reţinut 24 ore, începând cu data de 06.01.2018 ora 04:15 până la data de 07.01.2018 ora 04:15.

Prin încheierea nr. 1 din 06.01.2018 pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului minor ... zis .. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 06.01.2018 până la 04.02.2018, inclusiv, emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr.1/06.01.2018; măsura preventivă dispusă faţă de a fost prelungită pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 07.03.2018 până la 05.04.2018, inclusiv; prin încheierea nr. 87 din 05.04.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. …, s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu a inculpatului ... zis .. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 05.04.2018 până la 04.05.2018, inclusiv; măsura preventivă dispusă faţă de a fost prelungită pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 05.05.2018 până la 03.07.2018, inclusiv.

Prin încheierea nr. 37 din 23.02.2018 pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpaţilor minori .. şi ... zis ".." pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.31/23.02.2018 şi 32/23.02.2018; ulterior a fost confirmată măsura arestării preventive pentru inculpatul minor ... zis "..", pe o durată de 30 de zile, aceasta fiind prelungită succesiv începând cu data de 24.05.2018 până la 22.06.2018, inclusiv.

 Analizând legalitatea si temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpatul ... în raport cu actele şi lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale prev. de art. 362 şi 208 alin. 4 C.p.p., instanța de fond a apreciat că măsura este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea, prelungirea şi menținerea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual şi impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a reţinut că, potrivit dispozițiilor legale care reglementează măsurile procesuale ce pot fi luate în cursul procesului penal (art. 202, 209, 223 Cpp), arestarea la domiciliu a inculpatului se dispune atunci când sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, să nu existe o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia; să existe cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 223 alin 2  Cpp.

Din analiza materialului probator administrat până la acest moment procesual (declarațiile suspectului/inculpatului, declarație de recunoaștere a faptelor pentru care a fost trimis in judecată, fișă de constatări preliminare medico-legale, procesul-verbal de cercetare a locului faptei, declarații de martor, procesul-verbal privind diagnosticul victimei la internare și alte acte) a rezultat suspiciunea rezonabilă a săvârșirii de către inculpatul mai sus menţionat a faptelor pentru care este cercetat.

Față de împrejurările comiterii presupuselor fapte și a consecințelor acestora, descrise în actul de sesizare a instanței, s-a apreciat că există o proporție rezonabilă între interesul public și regula respectării libertății individuale. Astfel, interesul public de a stabili în cauză o situație de fapt exactă, în baza căreia să se poată da o soluție legală și temeinică, este în acord cu scopul măsurilor preventive așa cum acesta este reglementat la art. 202 alin. 1 C. proc. pen.

Cât privește condiția ca măsura să fie necesară, instanța de fond a apreciat că este îndeplinită cu privire la inculpat, având în vedere stadiul procesului penal, din care se desprinde necesitatea ca acesta să fie la dispoziția organelor judiciare, dar și pentru a împiedica săvârșirea de noi infracțiuni.

În aceste condiții, s-a apreciat că, pentru buna desfășurare a procesului penal și în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, se impune în continuare menținerea măsurii arestului la domiciliu, măsura fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor şi necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care fac referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p. şi jurisprudența CEDO. Totodată, s-a constatat că dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate (controlul judiciar) nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate, natura infracțiunilor pretins săvârșite-tentativă de omor, lovire sau alte violenţe, violare de domiciliu, conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, importanţa valorilor sociale lezate, circumstanțele reale ale comiterii faptelor, aspecte care nu sunt în măsură sa fie influențate de circumstanțele personale ale inculpatului, aspecte ce au fost avute în mod constant pe perioada verificării măsurii preventive.

Judecătorul de fond a mai constatat că situația personală a inculpatului, starea sa de minoritate şi lipsa antecedentelor penale, nu reprezintă elemente de natură să conducă la luarea altei măsuri procesuale preventive, aceste aspecte fiind avute în vedere la luarea măsurii preventive.

Cu privire la cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, instanța de fond a reținut că temeiurile care au stat la baza măsurii arestului la domiciliu nu s-au modificat și, totodată, nici nu au apărut temeiuri noi care să ducă la concluzia că s-ar impune înlocuirea măsurii preventive. Motivele personale invocate de inculpat au fost analizate şi anterior, instanța ajungând astfel la concluzia că nu se impune luarea unei măsuri preventive mai blânde.

De asemenea, analizând legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luată fată de inculpații ... în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale prev. de art. 362 şi 208 alin. 4 C.p.p., instanța de fond a constatat că măsura este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea, prelungirea și menținerea măsurii arestului preventiv se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual şi impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, pentru următoarele considerente:

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 362 alin. 2 C.p.p. şi art. 202 alin. 1 C.p.p., instanța de fond a apreciat că se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului mai sus menţionat, întrucât temeiurile inițiale avute în vedere la data adoptării măsurii preventive nu s-au schimbat. Astfel, din probele existente la dosarul de urmărire penală (declarațiile suspectului/inculpatului, fișă de constatări preliminare medico-legale, proces verbal de cercetare a locului faptei, declarații de martor, proces-verbal privind diagnosticul victimei la internare și alte acte) a rezultat suspiciunea rezonabilă că, la data de 05.01.2018, în jurul orelor 04:00 - 04:30, pe fondul unui conflict inițial produs între ... zis "...u" şi inc. ... zis "..", acționând în public în cadrul unei hotărâri infracționale comune, prin activități de executare nemijlocită care, fără a fi identice, s-au completat  într-o activitate unică, în timp ce se aflau pe str. ..din mun. .., numiții .. şi ... zis ".." l-au agresat fizic pe persoana vătămată .. zis "..", context în care cei doi au folosit corpuri contondente și tăietor-înțepător, cu care l-au lovit în mod repetat în zona capului şi toracică, cu consecința producerii mai multor leziuni traumatice, care au necesitat 22-25 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viața în primejdie

Față de criteriile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p., evaluând gravitatea faptelor (generată de nerespectarea dispozițiilor legale privind relații sociale cu o valoare deosebită și având în vedere limitele speciale ale pedepsei), modul și circumstanțele de comitere a acestora (astfel cum au fost descrise mai sus), instanța de fond a apreciat că se impune menținerea privării de libertate a inculpatului ...; totodată, s-a apreciat că menținerea arestării preventive este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Instanţa de fond a mai reţinut că luarea acestei măsuri preventive a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond, cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii, probele administrate până în acest moment procesual reflectând subzistența temeiurilor care justifică măsura preventivă a arestării inculpatului, întrucât generează suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunilor intenționate pentru care este trimis în judecată în prezenta cauză.

Natura faptelor și modalitatea de săvârșire a acestora exclude, la acest moment procesual, dispunerea alte măsuri preventive întrucât, prin comiterea acestora, au fost lezate atât relațiile sociale referitoare la integritatea corporală și  sănătatea persoanei, cat si relații interumane care asigură climatul de ordine şi liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană.

Față de împrejurările comiterii pretinselor fapte şi a consecințelor acestora descrise în actul de sesizare a instanței, ce se sprijină pe probe şi indicii temeinice, s-a reţinut că există o proporție rezonabilă între interesul public și regula respectării libertății individuale.

In ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatuluiîn sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normala, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, s-a apreciat - prin raportare la jurisprudența CEDO - că aprecierea necesitații luării si menținerii unei masuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a se constata în ce măsura exista indicii precise cu privire la un interes public real, care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existenta unui just echilibru, între măsura arestării preventive, pe de o parte, şi interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptelor cu privire la care exista indicii ca au fost săvârșite de inculpat, pe de alta parte.

 In speță de fata s-a apreciat că, la acest moment procesual, interesul general prevalează in raport cu interesul inculpatului ... de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, presupunerea rezonabila privește fapte grave, fapte care au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.

În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că, pentru buna desfășurare a procesului penal și în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului ... zis "..", măsura fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care fac referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p. şi jurisprudența CEDO.

Analizând solicitarea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu formulată de inculpaţi, instanţa de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:

S-a reţinut că, potrivit art. 202 alin. 1 Cpp, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Totodată, s-a reţinut că, potrivit art. 202 alin. 3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Așadar, s-a constatat că textele de lege menționate mai sus instituie în favoarea inculpaţilor care au săvârșit infracțiuni o vocație cu privire la luarea măsurii arestului la domiciliu, judecătorul având posibilitatea de a aprecia în funcție de datele concrete ale cauzei, respectiv gravitatea infracțiunilor comise și persoana inculpatului, dacă cercetarea acestuia în stare de arest la domiciliu cu respectarea unor anumite condiții și obligații este de natură a asigura scopul procesului penal, dar şi scopul măsurilor preventive, așa cum prevăd dispozițiile art. 202 C.p.p. Aplicarea unei măsuri preventive mai blânde trebuie să se bazeze pe o situație concretă, nou intervenită care, chiar în condițiile plasării inculpatului în arest domiciliar, să poată situa realizarea scopului bunei desfășurări a procesului penal, al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, la nivelul la care acesta este asigurat prin plasarea în arest preventiv.

Durata detenției preventive nu poate justifica, singură, punerea în libertate a inculpatului, atâta timp cât subzistă temeiurile, care se opun acestui beneficiu, acestei vocații legale.

Circumstanțele personale ale inculpatului - minor la data infracţiunilor cercetate – s-a considerat că nu sunt suficiente pentru a dispune luarea altei măsuri preventive mai puțin restrictivă, aceste aspecte fiind analizate de fiecare data când judecătorul a luat, a menținut ori a verificat măsura preventiva.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii – în termenul prevăzut de lege - inculpaţii ... şi ....

 Inculpatul ..., personal şi prin apărător, în cadrul dezbaterilor la instanţa de control judiciar, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii instanţei de fond şi înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar raportat la termenul rezonabil ce, în opinia sa, a fost depăşit, precizând că se află sub măsura preventivă de aproximativ 1 an şi 6 luni; de asemenea, inculpatul a precizat că dat declaraţie prin care a recunoscut săvârşirea faptei, iar acesta este primul său contact cu legea penală; referitor la impactul social, apreciind că acesta este diminuat, fapta consumându-se într-o comunitare restrânsă, iar conflictul a fost stins, astfel neexistând riscul unui nou conflict între părţi.

 Inculpatului ... a solicitat admiterea contestaţiei şi revocarea măsurii arestului preventiv raportat la perioada mare de timp în care s-a aflat în stare de detenţie, respectiv 16 luni; referitor la motivele pentru care, pe parcursul procesului penal, s-a menţinut stare sa de arest preventiv, a arătat că nu s-a sustras şi nu o va face, dovadă fiind faptul că înainte de a fi arestat a fost găsit de organele de poliţie la locuinţa sa; totodată, a învederat şi faptul că stare de fapt reţinută nu este conformă cu realitate, acesta fiind motivul principal pentru care nu a înţeles să uzeze de procedura simplificată; de asemenea, s-a arătat că, la momentul săvârşirii faptei, inculpatul era minor, iar impactul social al faptelor este unul diminuat, pe de o parte raportat la locul săvârşirii faptei, iar pe de altă parte la perioada de timp scursă de la acel moment; concluzionând, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar pentru a-i permite inculpatului să revină în cadrul familiei.

Examinând încheierea contestată prin prisma criticilor formulate precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea de Apel Craiova constată nefondate contestaţiile, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art. 202 C.pr.pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. […] (3) orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

În privinţa măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu, conform art. 223 alin. 2 din acelaşi act normativ, aceasta poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care aceasta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Aşadar, pentru luarea şi menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, iar privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Curtea constată că, prin probe, în accepţiunea dispoziţiilor art. 97 alin. 1 C.pr.pen. se înţelege acele elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

În analiza primei condiţii, Curtea constată că la acest moment procesual există probe respectiv fișă de constatări preliminare medico-legale, proces verbal de cercetare a locului faptei, declarații de martori, proces-verbal privind diagnosticul victimei la internare din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, la data de 05.01.2018, în jurul orelor 04:00 - 04:30, pe fondul unui conflict inițial produs între ... zis "...u" şi inc. ... zis "..", acționând în public în cadrul unei hotărâri infracționale comune, prin activități de executare nemijlocită care, fără a fi identice, s-au completat  într-o activitate unică, în timp ce se aflau pe str. …, numiții .. şi ... zis ".." l-au agresat fizic pe persoana vătămată … zis "..", context în care cei doi au folosit corpuri contondente și tăietor-înțepător, cu care l-au lovit în mod repetat în zona capului şi toracică, cu consecința producerii mai multor leziuni traumatice, care au necesitat 22-25 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viața în primejdie

Ca atare, Curtea reţine că, în cauză există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii sunt presupuşii autori ai infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată şi, văzând şi jurisprudenţa CEDO în materie (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), Curtea constată prima condiţie îndeplinită.

În ceea ce priveşte inexistenţa vreunei cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale, se constată că, în cauză, nu există un asemenea impediment.

O analiză mai riguroasă se impune în verificarea cerinţei subsecvente a textului legal mai sus enunţat (art. 223 alin.2 C.pr.pen.), respectiv, privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Din acest punct de vedere, Curtea se raportează, pe de o parte, la criteriile enunţate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptei presupus săvârşite, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele lui penale, alte împrejurări privitoare la persoana sa.

Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat în mod constant în doctrină şi jurisprudenţă, are în vedere că ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, care presupune funcţionarea normală a instituţiilor statului, menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora.

În consecinţă, se poate considera că există pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială ocrotite de art. 1 C.pr.pen. (printre care se numără persoana, drepturile şi libertăţile ei, ca urmare a lăsării în libertate a inculpatului - fie prin  activitatea acestuia  posterioară faptei, fie prin  reacţia declanşată în cadrul societăţii de fapta comisă).

În ceea ce priveşte jurisprudenţa CEDO în această materie, Curtea a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravităţii deosebite şi a reacţiei publicului faţă de acestea, unele infracţiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin pentru un anumit timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant şi suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe ameninţată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (CEDO, cauza Letellier vs. Franţa din 26.06.1991).

Examinând în acest context cauza, Curtea constată, în primul rând, că infracţiunea  cu privire la care s-a reţinut anterior că există probe este de o gravitate evidentă, dar şi că inculpaţii au dat dovadă de lipsă totală de autocenzură morală şi de determinare.

De asemenea, fapta, este de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii. În consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate.

Sub acest aspect, Curtea reţine că la aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu trebuie făcută abstracţie de gravitatea faptei, la care, de altfel, chiar dispoziţiile art. 223 alin. 2 C.pr.pen., anterior menţionate, face trimitere. Ca urmare, judecătorul trebuie să ţină cont la aprecierea existenţei pericolului pentru ordinea publică de natura şi modalitatea de săvârşire a faptei reţinute în sarcina inculpatului, de reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, precum şi de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme a autorităţii faţă de cei suspectaţi ca şi autori ai unor astfel de fapte.

În raport cu toate aspectele grave anterior învederate, Curtea apreciază că apărările formulate de către inculpaţi, nu justifică luarea unei măsuri preventive mai uşoare, măsura arestări preventive şi a arestului la domiciliu fiind justificate la acest moment procesual, pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal.

Toate aceste considerente expuse mai sus, reprezintă în opinia Curţii temeiuri necesare si suficiente, de natură a impune privarea de libertate a inculpaţilor, măsura arestării preventive şi a arestului la domiciliu fiind legale şi temeinice.

Pentru a se răspunde exigenţelor impuse de art. 5 pct. 1 lit. c CE DO, judecătorul trebuie să analizeze şi posibilitatea luării unor măsuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei la proces (cauza Vrencevc Serbiei; cauza Lclieirec. Belgiei) pentru că numai dacă acestea nu se justifică în cazul concret se poate proceda la luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat (cauza McKay c Regatului Urni).

Din acest punct de vedere, în vederea realizării scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C. pr.pen. se impune privarea de libertate a inculpaţilor, existând pericolul sustragerii de la judecarea cauzei, gravitatea pedepsei prevăzute de legiuitor pentru fapta pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale reprezentând la acest moment şi în lumina celor deja arătate în paragrafele anterioare un argument în acest sens şi justificând luarea măsurii în discuţie pentru un interval de timp rezonabil (cerinţă satisfăcută în cauză), raportat la complexitatea cauzei şi comportamentul inculpaţilor.

Totodată, conform art. 223 alin. 2 C.pr.pen, Curtea ţine seama şi de gravitatea faptei (una deosebit de ridicată), dar şi de sănătatea inculpaţilor  (nu există probe în sensul că ar avea probleme de sănătate care să ducă la concluzia că nu ar suporta regimul de detenţie).

În consecinţă, luarea faţă de inculpatul ... din prezenta cauză a unor măsuri alternative, cum ar fi cea a arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, prevăzute de art. 202 alin. 4 lit. b-d C.pr.pen. nu ar fi suficientă la acest moment, urmând să se aprecieze asupra necesităţii acestor măsuri pe parcursul procesului penal.

Corect a apreciat instanţa de fond şi faptul că circumstanțele personale ale inculpatului - minor la data infracţiunilor cercetate – nu sunt suficiente pentru a dispune luarea altei măsuri preventive mai puțin restrictivă, deoarece minori, cu anumite diferenţe, răspund penal pentru faptele lor.

În acelaşi sens, în mod legal şi temeinic a reţinut instanţa de fond că durata detenției preventive nu poate justifica, singură, punerea în libertate a inculpatului, atâta timp cât subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, imperativul menţinerii ordinii publice, justificând menţinerea măsurii preventive.

Apreciind, în lumina celor expuse, că măsura privării de liberate a inculpatului este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse, prin raportare şi la natura interesului public ocrotit, se va respinge contestaţia declarată de inculpaţii ... şi ... împotriva încheierii din data de 06 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. …

Va obliga pe fiecare dintre contestatori la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.