Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 924/2018 din 12.06.2018


Cod ECLI ECLI:.....

Cod operator ........

Dosar nr. ....

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 924/2018

Ședința publică de la 12 Iunie 2018

Completul compus din:

Președinte: ...........

Grefier Şef: ..............

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta......., în contradictoriu cu pârâții ................şi..........., având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns pârțile, instituțiile pârâte fiind reprezentate astfel: pentru pârâta .............consilier juridic .............cu delegație nr. ....din data de 29.05.2018 depusă la fila 76 din dosar, pentru pârâtul ..........consilier juridic ..........cu delegaţie nr. ..../28.03.2018 depusă la fila 46 din dosar şi pentru pârâta ...........consilier juridic .........cu delegație nr. ........./29.05.2018 depusă la fila 77 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul

pricinii, stadiul procesual şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare a părţilor.

Totodată, s-a învederat faptul că s-a comunicat instituţiilor pârâte cererea modificatoare, fiind citate cu menţiunea de a formula întâmpinare în 10 zile înaintea termenului de judecată. Totodată, s-a învederat faptul că s-a prorogat punerea în discuţie a excepţiei invocate de instituţia pârâtă ...... municipiului.........., cât şi a probelor cu privire la cererea modificatoare pentru termenul de judecată acordat.

La interpelarea instanţei de judecată, reprezentanţii instituţiilor pârâte, având pe rând cuvântul, precizează faptul că nu formulează întâmpinare şi că nu solicită probe suplimentare cu privire la cererea modificatoare.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată şi, în temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul declară dezbaterile închise şi acordă cuvântul atât asupra excepțiilor invocate, cât şi asupra fondul cauzei.

Reprezentanta instituției pârâte ..............consilier juridic........., solicită, cu privire la excepţiile invocate de celelalte instituții pârâte, admiterea acestora, iar pe fondul cauzei să se constate că cererea societății reclamante este neîntemeiată, să se observe că aceasta nu a contestat decizia de impunere în ceea ce privește debitul principal, mai mult a achitat taxa pe clădire de 5507 lei, solicitând anularea deciziei în ceea ce priveşte accesoriile, însă având în vedere principiul accesorium sequitur principale, aceasta este obligată să plătească şi majorările de întârziere întrucât nu a contestat debitul principal pe care de altfel l-a şi achitat.

Reprezentanta instituției pârâte ............consilier juridic .......solicită admiterea excepţiei invocate, respectiv excepția lipsei calității procesual pasive a................, iar pe fondul cauzei subscrie apărărilor formulate de către................

Reprezentantul instituției pârâte ................consilier juridic.........., arată faptul că aşa cum a învederat şi în apărările formulate, în baza disp. art. 56 C.pr.civ. a invocat excepția lipsei capacității de folosință a............., coroborat cu disp. art. 76 din legea 215/2001 a administraţiei publice locale, conform căreia ..... este o structură funcțională administrativă şi nu poate sta în calitate de pârâtă în această speță, cu atât mai mult cu cât .............nu poate emite acte.

Pe fondul cauzei, subscrie apărărilor formulate de către .........în sensul în care titlul de creanță nu a fost contestat, iar cu privire la aşa zisa precizare nu are nici un motiv de drept şi constituie din punctul său de vedere simpla negație cu privire la o stare de fapt cu care a fost investită instanţa de judecată. În consecință, solicită admiterea excepțiilor şi respingerea acţiunii.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului ..............la data de 26 februarie 2018, sub nr......., reclamanta ..........a chemat în judecată pârâţii.........., ............., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei de impunere nr. ...........referitoare la obligaţii accesorii şi exonerarea reclamantei de la plata sumei de 3938.20 constând în obligaţii fiscale accesorii.

În motivarea cererii de chemare în judecată a arătat faptul că în fapt, la data de 27.07.2017 a formulat plângere prealabilă în conformitate cu dispoziţiile art. 7 ale Legii nr. 554/2004 republicată, împotriva deciziei de impunere nr. ..........referitoare la obligaţii accesorii, emisă la data de 12.07.2017 de către............, .............

La data de 06.09.2017 a intrat în posesia dispoziției nr. ...........emisă ...........prin care s-a dispus respingerea contestației sale prealabile împotriva deciziei fiscal criticate.

Contrar dispozițiilor deciziei contestate, a arătat că societatea reclamantă nu poate fi obligată la plata de accesorii în cuantum de 3938.20 lei constând în majorări privind întârzierea la plată a obligației principale privind impozit pentru "Teren intravilan (zona A) [...] Extindere .........".

A arătat că şi-a îndeplinit obligația de a înregistra posesia asupra acestui imobil la .............încă de la data de 14.09.2012, aşa cum reiese din decizia de impunere nr.............., iar periodic, absolut tot ce a fost de plată cu titlu de taxe, impozite, etc. pentru bunurile sale imobile şi mobile la .............s-a achitat în termen şi niciodată nu a înregistrat restanţe.

În speța de faţă, a arătat că la data de 12.07.2017 a luat  cunoştinţă despre decizia de impunere nr. ...............conform căreia figura cu impozit principal în cuantum de 5707.50 lei aferent imobilului menţionat.

A precizat că a achitat acest debit principal la data de 07.08.201,7 aşa cum reiese din extrasul de anexat.

A menţionat că, aproape lunar a obţinut de la instituţia pârâtă certificate de negrevare (stare fiscală), inclusiv în luna iunie 2017, deci, anterior deciziei contestate, şi nu figura cu restanţe .

Or, atâta timp cât pârâta este instituţia care prin înscrisuri oficiale certifica lunar faptul că nu avea creanțe neachitate, este nelegală şi netemeinică solicitarea de plată a unor accesorii de întârziere, pentru circa 2 ani în urmă, la plată a unui debit principal care abia la data de 12.07.2017 i-a fost adus la cunoştinţă că trebuie achitat.

Mai mult, conform definiţiei desprinse din codul de procedură fiscal coroborate cu dispoziţiile din materie civilă, penalitățile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

În cazul de faţă, apreciază că nu poate fi considerată a fi în culpă pentru neplata la termen a debitului principal, motiv pentru care solicită penalități de întârziere deoarece abia la data de 12.07.2017 i-a fost impus la plată debitul principal în cuantum de 5707.50 lei.

În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 6-17).

În drept, şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată Legea nr. 554/2004 republicată, dispoziţiile codului de procedură fiscală.

Cererea a fost timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru.

Instituţia pârâtă ............a formulat întâmpinare, depusă prin serviciul registratură la data de 30.03.2018 (filele 43-45), prin care a solicitat anularea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, iar în conformitate cu dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, obligarea reclamantului la plata eventualelor cheltuieli de judecată generate de acest proces pentru următoarele considerente:

În fapt, prin contestația actului administrativ fiscal, reclamanta ...........a solicitat anularea deciziei de impunere nr. .......emisă de ............la data de 12.07.2017, ca fiind netemeinică şi nelegală, anularea dispoziției nr. ...........emisă de ..............şi obligarea ................la anularea actului administrativ............., referitoare la obligațiile accesorii, emisă la data de 12.07.2017 de către către.........., ............cu exonerarea reclamantei la plata sumei de 3938,20 Ron constând în obligaţii fiscale accesorii.

A solicitat respingerea acţiunii, din următoarele considerente:

Potrivit art. 36, alin. 2, lit. b din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată şi actualizată, ...........are următoarele atribuţii: „În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2, lit. b, consiliul local:

a) aprobă, la.........., bugetul local, virările de credite, modul de

utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exercițiului bugetar;

b) aprobă, la propunerea..........., contractarea şi/sau garantarea

împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de

titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

c) stabilește şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

d)aprobă, la propunerea........, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condiţiile legii;

e)aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unității administrativ-teritoriale;

f)asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor".

Decizia de impunere privind creanțele datorate bugetului local al municipiului .........a fost emisă de.............., cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 95 şi art. 97 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Încadrarea şi stabilirea impozitului s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale prevăzute de Codul Fiscal, indicate mai sus.

Or, raportat la cauza de faţă, nu ..............emite decizii de impunere sau dispoziții, ci.............., respectiv.........., drept pentru care a solicitat respingerea acţiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, a precizat faptul că subscrie apărărilor formulate de ..............

Instituţia pârâtă ............a formulat întâmpinare, depusă prin serviciul registratură, la data de 04.04.2018 (filele 50-52), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca fiind formulată împotriva unei entități juridice de drept public fără capacitate de folosință, iar în subsidiar ca neîntemeiată din motivele ce vor fi dezvoltate în cele ce preced.

În conformitate, cu prevederile OUG nr. 80/2013, actualizată, privind taxele de timbru, a solicitat ca instanţa de fond să verifice achitarea taxei de timbru de către reclamantă, având în vedere că la cererea de chemare în judecată comunicată instituției nu s-a făcut dovada achitării acesteia.

În eventualitatea în care aceasta a fost achitată, a înțeles să nu mai invoce excepția ne timbrării acţiunii de faţă.

A solicitat, de asemenea, în conformitate cu dispoziţiile articolului 453 Cod Procedură Civilă, obligarea reclamantei la plata eventualelor cheltuieli de judecată generate de acest proces.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale republicată, a invocat lipsa capacității de folosință a raportat şi la Decizia nr............, pronunţată în recurs de Secţia a..............

Astfel, cerinţa capacităţii de folosinţă este transpusă prin dispoziţiile articolului 56 din CPC conform cărora orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată, însă conform art.77 din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, primăria constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

A solicitat judecarea şi în lipsă, conform art. 223 alin. 3, Cod Procedură Civilă.

A precizat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta în contradictoriu cu......., ......şi ........... din cadrul ........... a solicitat instanţei de fond ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea ........... din data de 12.07.2017, titlu de creanță prin care s-au stabilit obligaţii de plată accesorii, de către ........

A învederat instanţei de fond, că în conformitate cu prevederile articolului 17 alineatul 3 din Legea nr. 207/2015, actualizată, privind Codul de Procedură Fiscală:

„Unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, sunt reprezentate de autoritățile administraţiei publice locale, precum şi de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective.,,

În același sens sunt şi dispoziţiile articolului 37 din Legea nr. 207/2015, care rețin textual că: „Administrarea creanțelor fiscale datorate bugetului local, potrivit Codului Fiscal, se realizează prin organul fiscal local,,.

După cum a arătat în preambulul întâmpinării de faţă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 21 alin. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, a solicitat instanţei de fond admiterea excepției lipsei capacităţii de folosinţă a ...........

În argumentarea şi susținerea juridică a acestei excepții, a arătat că instituția pârâtă constituie o structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Astfel, cerinţa capacităţii procesuale este transpusă prin dispoziţiile art. 56 din Codul de Procedură Civilă, conform cărora orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată, însă conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, ........ constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, iar .......... a hotărât prin ......... pronunţată în recurs de Secţia a ....., că în conformitate cu prevederile articolului 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, doar unitatea administrativ-teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică şi nu ........, care nu este entitate cu personalitate juridică, ci o structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Din analiza acestor dispoziții legale reiese în mod cert faptul că ..........nu este persoană juridică şi nu are un patrimoniu propriu, actul administrativ-fiscal contestat fiind .........., titlu de creanță emis de către .......... în baza competențelor şi atribuțiilor în materie fiscală, la care a făcut referire în extenso anterior. Faţă de toate acestea, a solicitat instanţei de fond admiterea prezentei excepții.

Pe fondul cauzei, a solicitat instanţei de judecată respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, în sensul menținerii ca temeinice şi legale a titlurilor de creanță emise de către .......... din cadrul ...........

În acest sens, instituția a înțeles să achieseze la apărările ce vor fi formulate în cauză de către pârâta enunțată anterior.

Faţă de cele expuse prin prezenta întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca fiind formulată împotriva unei entități juridice de drept public fără capacitate de folosinţă, iar în subsidiar drept neîntemeiată.

În drept, şi-a întemeiat apărarea pe dispoziţiile art.205-208 din Codul de Procedură Civilă.

În probațiune, a înțeles să se folosească de înscrisuri şi alte eventuale probe ce vor reieși ulterior din dezbateri.

Instituția pârâtă ............ a formulat întâmpinare, depusă prin serviciul registratură, la data de 12.04.2018 (filele 54-55), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, pentru următoarele considerente:

În perioada 01.08.2012 - 16.02.2015, S.C. ........... a închiriat un spațiu comercial de la ............ şi, în baza art. 249, alin. 3 din Codul Fiscal aflat în vigoare la acel moment, a solicitat, prin declarația depusă şi înregistrată la .......... sub nr. ......./14.09.2012, impunerea la plata taxei (impozitului pe clădiri), pentru imobilul clădire, situat în .......... Această taxă a fost calculată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, de către inspectorii din cadrul ........., fiind emisă ........, aceasta reprezentând actul administrativ prin care contribuabilul a luat cunoştinţă de obligația de plată a taxei pe clădire ce îi revenea conform legii, cât şi de cuantumul acesteia pentru anul 2012.

În conformitate cu art. 86, alin. 1 O.G nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală aflat în, vigoare la momentul respectiv, de vreme ce nu au intervenit modificări în ceea ce privește baza de impozitare, contribuabilul a luat la cunoştinţă de obligațiile fiscale ce-i reveneau, începând cu 01.08.2012 - data declarării imobilului, prin comunicarea deciziei ...../14.09.2012, acesta achitând suma de 761 lei, stabilită pentru anul 2012, aferentă spațiului închiriat.

Având în vedere acesta aspect şi faptul că societatea nu a mai depus alte declarații de la data celei din 2012, precum şi faptul că instituţia nu i-a înștiințat despre încetarea contractului privind acest spațiu sub o anumită formă, contribuabilul se putea sesiza, că nu-i apare în nota de plată impozitul pe care-l datora pentru anii 2013-2015, cu atât mai mult cu cât folosea în continuare acest spațiu, iar impozitul anual aferent era în sumă de 1.908 lei, o sumă substanțială faţă de celelalte obligaţii de plată.

Contribuabilul, profitând de o eroare în evidenta instituției, nu a mai achitat taxa pe clădire aferentă spațiului închiriat de care se folosea la acea vreme deşi în certificatul nr. ......./04.10.2012, eliberat la cererea reclamantei, acest spaţiu figura înregistrat în evidenţa instituţiei, iar în cele eliberate ulterior în anii 2014, 2015 şi 2017 spaţiul închiriat nu mai apare, situaţie lesne de sesizat şi despre care se putea solicita informaţii la sediul .........

A mai învederat instanţei că în certificatele fiscale, al căror model este aprobat prin ordin al ministrului, figurează bunurile cu care contribuabilul este înregistrat în evidenţa fiscală a instituţiei, iar în sarcina reprezentantului legal al acestuia, rezida obligația, dar si dreptul de a constata din aceste documente că imobilul închiriat nu figurează în evidentele fiscale şi pentru el nu achită obligațiile legale, în condiţiile în care, potrivit art. 159. alin. 2: "Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa creanțelor fiscale a organului fiscal local şi cuprinde obligațiile fiscale restante şi după caz, obligațiile fiscale scadente până în prima zi a lunii următoare depunerii cererii, precum si alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal local în vederea recuperării. "

A mai învederat instanţei că în certificatele fiscale, al căror model este aprobat prin ordin al ministrului, figurează bunurile cu care contribuabilul este înregistrat în evidenţa fiscală a instituţiei, iar în sarcina reprezentantului legal al acestuia, rezida obligația, dar si dreptul de a constata din aceste documente că imobilul închiriat nu figurează în evidentele fiscale şi pentru el nu achită obligațiile legale, în condiţiile în care, potrivit art. 159. alin. 2: "Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa creanțelor fiscale a organului fiscal local şi cuprinde obligațiile fiscale restante şi după caz, obligațiile fiscale scadente până în prima zi a lunii următoare depunerii cererii, precum si alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal local în vederea recuperării. "

În anul 2017, în conformitate cu prevederile art. 110 din Legea nr. 207/2015, privind Codul de Procedură Fiscală, s-a emis o nouă decizie de impunere prin care s-a stabilit obligația de a plăti suma de 5.707,50 lei, reprezentând taxă clădiri, în sarcina ..........., sumă ce a fost achitată la data de 07.08.2017 cu ordin de plată. Accesoriile au fost calculate separat pentru suma de 3.938,20 lei şi comunicate reclamantei prin ..........., aflată la dosarul cauzei, dar refuzată la plată de către contribuabil deşi, în conformitate cu principiul „accesorium sequitur principale " (ceea ce este accesoriu urmează situația a ceea ce este principal, adagiu latin care exprimă dependența necesară a regimului juridic al unui bun, a unui raport juridic ori a unui drept, de regimul juridic al unui alt bun, de un alt raport juridic ori de un alt drept), majorările stabilite în conformitate cu prevederile legale trebuie achitate, de asemenea.

Având în vedere cele arătate, a solicitat respingerea cererii .......... cu consecința menținerii .........../12.07.2017.

Prin încheierea  din data de ..... 2018 s-a calificat precizarea formulată de societatea reclamantă ca fiind modificarea acţiunii sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată în sensul că reclamanta contestă şi dispoziția nr. ......, în acest sens fiind comunicat instituţiilor pârâte cererea modificatoare şi în raport de această precizare s-a pus în vedere acestora să formuleze întâmpinare cu 10 zile înaintea termenului de judecată acordat.

Instituțiile pârâte ..........., ............. şi ................ nu au formulat întâmpinare cu privire la cererea modificatoare.

Analizând cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, raportat la obiectul acesteia și temeiul legal operant, la motivele de fapt și de drept invocate de către reclamantă, precum și  la apărările promovate de instituțiile pârâte, respectiv raportat la înscrisurile depuse de părți, tribunalul constată şi reține următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 Cod de procedură civilă, tribunalul va analiza cu prioritate excepția lipsei  capacităţii procesuale de folosință a pârâtei  ........ şi  excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ..........., excepții de fond absolute, invocate de acești pârâți.

Referitor la excepția lipsei capacitații procesuale de folosință a pârâtei ........ ........arată că potrivit dispozițiilor art. 20 alin.1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, "comunele, orașele, municipiile şi județele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcționează autorități ale administraţiei publice locale".

Art. 21 din aceeași lege dispune la alin.1 că "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor şi obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii".

Primăria unității administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcțională cu activitate permanentă constituită din ...., ...., ..... administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate ......, structură care duce la îndeplinire .... şi ....... soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Se deduce că ..... nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 56 alin.1 Cod procedură civilă, care prevăd că „poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile ".

Din cele arătate, reiese că este întemeiată excepția lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a ........, urmând a fi admisă, deoarece aceasta nu are personalitate juridică, fiind numai o structură administrativă, deci nu are capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată , astfel că  acțiunea modificată formulată în contradictoriu cu această pârâtă va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ..........,  tribunalul arată că potrivit art. 36 C.pr.civ. ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este acesta dedus judecății.”

În consecinţă, au calitate de părți într-o cauză având ca obiect un raport juridic determinat numai părțile acelui raport juridic, iar calitatea procesuală pasivă presupune existenta unei identități între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.

În cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, calitate procesuală pasivă are autoritatea sau instituția publică care emite actul administrativ.

În  prezenta cauză a fost contestată  decizia emisă de ........... , astfel că poate avea calitate de pârâtă numai autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat.

În consecinţă, ........  nu poate avea calitate procesuală pasivă, deoarece nu are calitatea de emitent al actului administrativ contestat de reclamant, urmând a fi admisă ca atare excepția invocată de acest pârât, iar acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la  fondul contestației, tribunalul reține că prin decizia de .......  ..../12.07.2017 ,  emisă de ......... , au fost stabilite în  sarcina contestatoarei obligații fiscale în cuantum de 5707,50 lei , reprezentând impozit pe clădiri persoane juridice  , compusă din: suma de 766 lei cu termen de plată 30.09.2012; suma de 1141,50 lei cu termen de plată 31.03.2013; suma de 1141,50 lei, cu termen de plată 30.09.2013; suma de 1141,50 lei, cu termen de plată 31.-03.2014; suma de 1141,50 lei, cu termen de plată 30.09.2014 şi suma de 31.03.32015.

La aceeași dată a fost emisă decizia  nr........./ referitoare la obligațiile de plată accesorii, prin  au fost stabilite în sarcina contestatoarei  obligații fiscale accesorii în sumă totală de. 3938,20 lei , pentru plata cu întârziere a impozitelor , taxelor, contribuțiilor şi a altor venituri  ale bugetului general consolidat. 

 Împotriva  deciziei nr....../......./12.07.2017 contestatorul  în temeiul art. 268 și următoarele din Codul de procedură fiscală, a formulat contestația înregistrată sub nr....../27.07, iar prin dispoziția nr....../ 06.09.2017contestaţia a fost respinsă, apreciindu-se că au fost respectate dispoziţiile  art.  95 şi 97 din Legea nr. 207/2015.

Nemulțumit de soluția adoptată de organul fiscal, contestatorul  s-a adresat instanţei de contencios administrativ solicitând anularea  deciziei  nr. 72676/2737090/12.07.2017 iar ulterior, prin cererea modificatoare din data de 29.05.2018 a solicitat şi anularea deciziei nr. 2408/06.09.2017 prin care a fost soluționată contestația administrativă.

Potrivit extrasului de cont emis la data de 04.09.2017, suma de  5707,50 lei ,  cu titlu de impozit clădiri, a fost achitată de reclamantă la data d e 07.08.2017.

În certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr. ...../07.06.2017 , emis de ....... se menționează că reclamanta nu figurează în evidențele compartimentului fiscal  cu creanțe bugetare de plată către bugetul local, conform declarațiilor depuse şi evidențelor întocmite la  data emiterii acestui certificat.

Potrivit relațiilor şi înscrisurilor comunicate de intimata ......... , prin declarația  depusă şi înregistrată la această instituție, sub nr.  ....../14.09.2012, reclamanta a solicit impunerea  la plata taxei , respectiv a impozitului pe clădiri  pentru imobilul situat în ....., Aleea ...., bl, ..,sc.... , taxa fiind calculată potrivit dispozițiilor  Legii nr. 571/203 , fiind emisă decizia de impunere nr. ....../14.09.2012.

Această decizie a fost semnată de primire de  contestatoare , pârâta ...........susținând că a fost achitată de către reclamantă suma de 761 lei , stabilită  pentru anul 2012, pentru spațiul închiriat.

Potrivit art. 93 alin. 2 din Legea nr. 207/2015, creanțele fiscale se stabilesc prin declarație de impunere, în condiţiile art. 95 alin. (4) şi art. 102 alin. (2) sau prin decizie de impunere emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri. Conform dispozițiilor art. 98 alin. c din același act normativ, deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii sunt asimilate deciziilor de impunere.

Din aceste dispoziții rezultă că obligația de plată a impozitului  şi a accesoriilor se stabilește prin decizia de impunere, respectiv decizia referitoare la obligațiile fiscale  accesorii, emise de organul fiscal.

În  conformitate cu dispozițiile art. 261 din Legea nr. 571/203,” Impozitul/taxa pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.”

 Art. 462 alin 5 din Legea nr. 207/2015 „ În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosinţă.”

Potrivit art. 173 alin 1 din Legea nr. 207/2015 ”Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi şi penalități de întârziere.”

În același sens erau şi dispozițiile art. 116 alin 1 din OG 92/2003.

Referitor la calculul majorărilor si penalităților de întârziere în suma de 3938,20, aferente obligației fiscale în  cuantum  de  5707,50 lei  stabilită prin decizia de impunere nr. ........./12.07.2017 reprezentând impozit de clădiri,  tribunalul  apreciază  ca nu poate fi reținută angajarea răspunderii reclamantului, întrucât  răspunderea prevăzută de Codul de procedură fiscală  este o formă de răspundere juridică, iar în  lipsa unei derogări legale exprese aceasta nu poate fi angajată decât dacă încălcarea obligației de către debitor a avut un caracter culpabil.

În prezenta cauză, culpa pentru  necalcularea cuantumului impozitului pe clădiri pentru perioada 2012-2015 , aparține pârâtei..........., în condiţiile în care atât din probele administrate, cât şi din susținerile părțile rezultă că reclamanta  a încunoștințat organele fiscale , conform declarației din 14.09.2012, reclamanta vând cunoştinţă doar de obligația de a achita impozitul, nu şi cuantumul sumei datorate cu acest titlu.

Pentru considerentele expuse, urmează a fi admisă acţiunea modificată, formulată  în contradictoriu cu pârâta ......., cu consecința anulării  deciziei nr. ..../27370790/12.07.2017 referitoare la obligațiile fiscale accesorii, emisă de pârâta ......., şi dispoziția nr. ....../06.09.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei ........ cu sediul în ......., B-dul ....., nr. ...., județul .... şi respinge acţiunea modificată formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului .......... cu sediul în ....., B-dul ........., nr. ...., județul ..... şi  respinge acţiunea modificată  formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Admite acțiune modificată formulată de reclamanta ......... cu sediul social în ......, str. ...., nr. ...., et. ..., județul ...j, CUI RO ....., în contradictoriu cu pârâta .......cu sediul în ...., B-dul ....., bl. ...., parter, județul .....

Anulează decizia nr. ...../27370790/12.07.2017 referitoare la obligațiile fiscale accesorii, emisă de pârâta ....., şi dispoziția nr. ...../06.09.2017.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul ...... .

Pronunţată în ședința publică de la 12.06.2018, la Tribunalul ...

Președinte,

.......

Grefier Șef

....

Red......./Tehnored. .....

6 ex./ ......