Spor fidelitate în cuantum e 10% polițist.

Spor fidelitate în cuantum e 10% polițist.

Diferențiere între funcționarii publici cu statut special cărora acest spor le-a fost inclus în salariul de bază şi funcționarii publici cu statut special care au dobândit condițiile de vechime după intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, dar desfășurau activitatea în aceleași condiții, în același compartiment şi aveau aceleași atribuții potrivit fișei postului.

Decizia civilă nr. 388/09.04.2019

Prin sentința nr.996/2018 a Tribunalului Galați  s-a admis cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul B.D.G. și a fost obligat pârâtul I.P.J.  să stabilească drepturile salariale ale reclamantului  începând cu luna aprilie 2015- iulie 2016 cu respectarea Deciziei nr. 23/2016 a ÎCCJ, prin raportare la salariul unui funcționar având aceiași funcție, grad, clasa de salarizare și gradație de la nivelul instituției, respectiv prin adăugarea la salariul de bază a sporului de 10%. Totodată, instanţa de fond a obligat instituţia pârâtă să-i stabilească reclamantului drepturile salariale începând cu luna august 2016 și pentru viitor cu respectarea Deciziei nr. 23/2016, prin raportare la salariul unui funcţionar având aceiaşi funcţie, grad, clasa de salarizare și gradaţie de la nivelul instituţiei, respectiv prin adăugarea la salariul de baza a sporului de 15%, precum si actualizarea sumelor cu coeficientul de inflaţie până la plata efectiva către reclamant.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul I.P.J., criticând-o prin prisma motivelor de nelegalitate prev.de art.488 al.1 pct.4 şi 8 C.proc.civ., invocându-se următoarele:

Dispoziţiile art. 3 indice 1 alin. 1 din OUG nr. 57/2015 instituie, începând cu data de 1 august 2016, obligaţia salarizării personalului plătit din fonduri publice (care beneficiază de un cuantum al salariilor de baza/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de munca, mai mic decât cel stabilit in plata la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treapta, gradaţie, vechime in funcţie sau in specialitate) la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizație de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, daca îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Alin. 1 indice 2 al aceluiaşi articol clarifica noţiunea de nivel maxim al salariului de baza/indemnizație de încadrare în sensul că, la stabilirea acestuia, se iau in considerare numai drepturile salariale prevăzute in actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.

Cu privire la legalitatea acestei norme s-a pronunţat Curtea Constituţionala, prin Decizia nr. 794/2016, concluzionându-se că la stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizație de încadrare se includ şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile; în această categorie de drepturi, instanţa a inclus drepturile cu aplicabilitate generala, iar nu cele recunoscute în baza unor situaţii de fapt particulare, fara aplicabilitate generală.

Modalitatea concreta de aplicare a Deciziei nr. 794/2016 se materializează în sensul stabilirii unei salarizări pentru personalul bugetar la nivelul maxim în plata al salariului de bază pentru fiecare funcţie, grad/treapta, gradaţie, prin utilizarea principiilor si regulilor de reconstrucţie salariala aferente perioadei 31.12.2009-31.07.2016 si in funcţie de situaţia efectiva a fiecărei persoane în parte.

In acest sens trebuie avute în vedere prevederile art. 3 indice 1 si alin 1 indice 1 din OUG nr. 57/2015 şi ale art. 13 alin. 2 din Legea - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare-conform-cărora „în cadrul fiecărei funcţii salariile de bază se diferenţiază pe grade în cazul studiilor superioare şi studiilor superioare de scurtă durată şi pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariale de baza individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în munca.''

Instituţia publica este definită la alin. 1 indice 3 din OUG nr. 57/2015 ca fiind ,,acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plata din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.

Astfel, diferenţa de tratament juridic in privinţa acordării drepturilor salariale este justificata prin faptul ca poliţiştii beneficiază de elementele salariale enumerate in concret de dispoziţiile speciale ce reglementează aceasta categorie de bugetari.

Or, în speţa dedusă judecaţii, reclamantul nu a probat existenta unor funcţionari, în cadrul instituţiei pârâte, având aceleaşi funcţii, grad, clasa de salarizare si gradaţie.

In lipsa unor solicitări concrete şi a probelor pe care se sprijină acţiunea, voinţa legiuitorului potrivit căreia „cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească'' (art. 249 Cod procedura civil) este lipsita de eficacitate.

Faţă de cele expuse,  solicită să admiterea recursului aşa cum a fost formulat,  modificarea sentinţei atacată în sensul respingerii acţiunii intimatului - reclamant ca neîntemeiată.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, raportat la prev.art.488 al.1 pct.4 şi 8 c.pr.civ., Curtea constată că recursul nu este fondat având în vedere considerentele ce se vor expune.

În fapt, reclamantul este angajat – funcţionar public în cadrul pârâtului I.P.J..

În drept, la data de 26 septembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Hotărârea prealabila nr.23 pentru dezlegarea unor probleme de drept la sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 28.884/3/2015 prin care a stabilit ca „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.(51) din O.U.G. nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015 cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „salarizat la acelaşi nivel” are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii  publice enumerate de art.2 alin.(1) lit. a) din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,  cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art.1 alin.(1) şi (2) din O.U.G. nr.83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice”.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sporul de fidelitate a dispărut, reclamantul, nemaiavând posibilitatea de obţinere a sporului, în contextul în care alte persoane beneficiază de sporul respectiv prin introducerea acestuia în calculul salariul funcţiei de bază.

Potrivit secţiunii III, Angajarea, promovarea şi avansarea personalului, pct. B din Ordinul  nr. 42/13. ian. 2011 al MMFPS,  şi al Ordinului MFP nr. 77 din 14 ianuarie 2011, „În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat… În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.

Pentru anul 2015, salarizarea personalului se face conform dispoziţiilor din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, care în art.1 alin.(1), (2) si (51)  „În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare”, alin.(2) „În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Conform alin.(51) introdus prin articolul 1 din Legea nr.71/2015, „(51) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Din Hotărârea nr.23/26.09.2016 a ICCJ, rezultă că sintagma salarizat la acelaşi nivel din textul  art.1 alin.(51) al OUG nr. 83/2015, introdus prin Legea nr. 71/2015,  se aplică şi  personalului din autorităţile si instituţiile publice la care se referă art. 2 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 284/2010, personalul din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.

Personalului din instituţia publică pârâtă plătit din bugetul de stat îi sunt aplicabile prevederile art.1 alin.(1), (2) şi (51) din OUG nr.83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.71/2015, funcţionarul fiind îndreptăţit la un salariu la nivelul maxim al funcţiei/gradului din instituţie, corespunzător încadrării, condiţiilor de studii şi vechime pe care le deţine.

În ceea ce priveşte sporul de fidelitate, instanţa reţine că acesta a fost reglementat de art.6 din OG nr.38/2003 potrivit căruia „pentru activitatea desfăşurată în instituţiile de specialitate de ... ordine publică, ... în calitate de militar, poliţist, ... poliţiştilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.” De la data adoptării Legii nr.330/2009 nu s-a mai regăsit în niciuna dintre normele ulterioare.

Cu toate acestea art.30 alin.(5) din Legea nr.330/2009 a stabilit că, în anul 2010, personalul aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 îţi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.

Art.30 alin.(6) din Legea nr.330/2009 a stabilit şi că pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în solde sau în indemnizaţii, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.

În acest fel, sumele corespunzătoare drepturilor salariale reprezentând spor de fidelitate plătite personalului bugetar care îndeplinea condiţiile la 31.12.2009 au fost menţinute în plată şi în anul 2010.

Astfel, s-a creat o diferenţiere între beneficiarii menţionaţi ai acestor sume şi funcţionarii publici cu statut special care au dobândit condiţiile de vechime după intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, dar desfăşurau activitatea în aceleaşi condiţii, în acelaşi compartiment şi aveau aceleaşi atribuţii potrivit fişei postului.

Prin Decizia nr.23/2016 Înalta Curte a mai subliniat că ar fi contrară scopului şi substanţei normei, respectiv s-ar menţine inechităţile ori diferenţele salariale în cadrul aceleiaşi categorii de personal şi, în consecinţă, ar persista discriminarea pe care legiuitorul a intenţionat să o elimine prin edictarea acestui text.

Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile subordonate fac  parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului şi se încadrează în noţiunea instituţiei din subordinea unui minister, finanţată integral de la bugetul de stat, fiind aplicabile prevederile art.1 alin.(51) din OUG nr.83/2014, aprobată prin Legea nr.71/2015.

Astfel, în temeiul acestei prevederi, începând cu data intrării în vigoare a acesteia – aprilie 2015, reclamantul care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mic decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi pentru fiecare funcţie/grad va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Prin dispoziţiile citate legiuitorul a prevăzut că salarizarea să se facă la acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor cu funcţii similare din cadrul aceleiaşi instituţii/autorităţi publice, dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de studii şi vechime, precum şi dacă activitatea se desfăşoară în aceleaşi condiţii.

În rezumat, acţiunea urmează a fi admisă întrucât dispoziţiile legale menţionate prevăd stabilirea unui salariu egal la muncă egală. Ori prin introducerea sporului de fidelitate în salariul de bază raportat la nivelul de vechime pentru care se acordă rezultă un salariu mai mare pentru persoanele care aveau vechimea. Astfel, reclamantul apare ca fiind plătit în mod inegal faţă de persoanele care au acest spor la momentul la care reclamantul a atins şi el însuşi vechimea în funcţie, existând astfel o inechitate între salariul acordat persoanelor şi, separat, reclamantului. Mai precis dacă în anul 2009 s-a adăugat un spor de 10% şi apoi reclamantul a atins aceeaşi vechime, persoanele se regăsesc în aceleaşi condiţii, inclusiv de vechime, dar reclamant rămâne cu un salariu mai mic decât cel stabilit celuilalt angajat (astfel cum rezultă şi din adresa depusă la dosar de către pârâtă). La acest moment se impune egalizarea salarială a drepturilor acordate.

Din datele aflate la dosar rezultă că pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor aplicabile în materie, începând cu data intrării în vigoare a OUG nr.83/2014, raportul juridic de salarizare dintre salariat - funcţionar şi instituţiei fiind, în acest interval de timp, mai mic decât cel maxim stabilit prin adăugarea la data de 31 decembrie 2009 a sporului pentru vechimea aferentă, deşi inclusiv reclamantul avea la un moment dat aceleaşi condiţii de vechime precum cei cărora le-a fost introdus sporul de fidelitate în cuantum superior.

Raportat la cele mai sus expuse, tribunalul va admite cererea, în sensul că va obliga pârâta să calculeze drepturile salariale ale reclamantului cu respectarea dispoziţiilor art.1 alin.(1), (2) şi (51) din OUG nr.83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.71/2015 şi să plătească diferenţele salariale rezultate dintre  nivelul de salarizare de încadrare avut anterior şi cel rezultat din noua încadrare corespunzător funcţiei, clasei, gradului profesional, gradaţiei, condiţiilor de vechime si studii  din cadrul instituţiei publice pârâte.

 Pe cale de consecinţă în mod corect s-a dispus obligarea pârâtei la stabilirea drepturilor salariale, începând cu data de aprilie 2015 – iulie 2016 cu respectare Deciziei nr.23/2016, prin raportare la salariul unui funcţionar având aceiaşi funcţie, grad, clasă de salarizare şi gradaţie de la nivelul instituţiei, respectiv prin adăugarea la salariul de bază a sporului de 10% şi la stabilirea drepturilor salariale, începând cu data de august 2016 şi pentru viitor cu respectare Deciziei nr.23/2016, prin raportare la salariul unui funcţionar având aceiaşi funcţie, grad, clasă de salarizare şi gradaţie de la nivelul instituţiei, respectiv prin adăugarea la salariul de bază a sporului de 15%.

Cu privire la actualizarea sumelor corect s-a dispus admiterea şi a acestui capăt de cerere pentru ca reclamantul să beneficieze de drepturile depline salariale ale acestuia, astfel cum le-ar fi primit la datele la care i s-ar fi cuvenit.

Faţă de cele expuse, Curtea a înlăturat apărările formulate de recurent şi, constatând că sentinţa este temeinic motivată în fapt şi în drept, cu respectarea prev.art.425 al.1 lit.b C.proc.civ., în temeiul art.496 C.proc.civ., a respins recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare