Evaluare funcționar public.

Evaluare funcționar public.

În condițiile în care evaluarea reclamantului s-a făcut în baza criteriilor de evaluare prevăzute de art. 26 indice 3 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 360/2002, este nefondată critica acestuia în sensul că ar fi lipsite de previzibilitate criteriile incluse în fişa de evaluare şi că acestea nu i-au fost aduse la cunoştinţă la începutul perioadei de evaluare.

Decizia civilă nr. 314/21.03.2019

Prin sent. civ. nr. 1138/27.12.2018 pronunţată în cauză Tribunalul Galaţi a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L.C în contradictoriu cu pârâtul IPJ, având ca obiect anulare fișă evaluare.

Pentru a hotărî astfel,  prima instanţă a reţinut,  în fapt şi în drept, următoarele:

Acordarea calificativelor este o prerogativă a angajatorului, instanța neavând competența de a acorda ea însăși vreun calificativ. Cu toate acestea, procedura de acordare a calificativului este supusă controlului judiciar, puterea discreționară a angajatorului neputând depăși limitele legalității.

Cu privire la critica reclamantului vizând perioada analizată, instanța reține că, potrivit 26 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în forma în vigoare la data de 30.01.2017, data întocmirii evaluării de serviciu contestată de reclamant în cauză, evaluarea activității profesionale individuale şi a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.

Conform art. V din Legea nr. 152/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002, prin derogare de la prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2016 evaluarea de serviciu anuală se realizează pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 22.07.2016 şi data de 31 decembrie 2016.

  Față de prevederile legale menționate și având în vedere că perioada de evaluare a reclamantului a fost 22.07.2016 – 31.12.2016 (respectiv 22.07.2016 – 31.10.2016 și 01.11.2016 – 31.12.2016), nu poate fi primită critica acestuia potrivit căreia evaluarea pentru anul 2016 a fost făcută cu încălcarea prevederilor legale, pentru o perioadă mai mică de 6 luni.

Cu privire la critica reclamantului vizând criteriile de evaluare și indicatorii de performanță, Tribunalul reține că, potrivit art. 26 indice 3 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 360/2002, evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:

a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităților înscrise în fișa postului;

 b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;

 c) nivelul cunoștințelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;

d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile polițistului;

e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.

Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.

În baza art. 26 indice 6 din același act normativ, metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Conform art. 8 alin. 1 lit. b din Anexa 8 la Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:  b) stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare "modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităților înscrise în fișa postului", în baza atribuțiilor cuprinse în fișa postului, potrivit frecvenței şi importanței sarcinilor şi atribuțiilor îndeplinite în perioada evaluată, şi înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu.

Din prevederile legale menționate rezultă că indicatorii de evaluare sunt stabiliți în funcție de atribuțiile de serviciu cuprinse în fișa postului, evaluarea polițiștilor neputând să cuprindă indicatori care să exceadă atribuțiilor stabilite prin fișa postului.

Reclamantul a arătat că evaluarea nu a respectat prevederile Dispoziției Inspectorului General al IGPR nr. 123/15.11.2012 cu privire la indicatorii de performanță, fără a arăta în concret în ce constă încălcarea prevederilor legale față de fișa postului, astfel încât nici această critică a reclamantului nu poate fi primită. 

Cu privire la punctajul obținut de reclamant și la calificativul ”satisfăcător” acordat acestuia în urma evaluării, instanța reține că, în Fișa postului nr. 358171/16.07.2016 (f. 66-69) sunt prevăzute sarcinile, îndatoririle și responsabilitățile postului se șef secție poliție rurală, post ocupat de reclamant în perioada 22.07.2016 – 31.10.2016, perioadă pentru care se contestă evaluarea rezultatelor profesionale.

Din formularul ”Evaluarea de serviciu pentru perioada de la 22.07.2016 la 31.10.2016”, din Procesul-verbal din data de 14.02.2017 întocmit de comisia de cercetare și soluționare a contestației și din Raportul nr. 1110106/14.02.2017 și Raportul nr. 10043/16.02.2018 întocmite de adjunctul șefului Poliției Municipiului Galați Comisar șef de poliție Rotaru Marius (f. 16-17, 29-33,108-111), a rezultat că, pentru perioada 22.07.2016 – 31.10.2016, s-a acordat calificativul ”satisfăcător” pentru activitatea desfășurată de comisar șef Loleș Cristian în baza următoarelor considerente:

Cap. B. Rezultatele activității desfășurate – Criterii și indicatori de evaluare

Pct. 1. Analizarea situației operative și evoluția fenomenului infracțional și dispunerea de măsuri în consecință – s-a reținut că ofițerul, având funcția de șef secție rurală, în condițiile în care s-a confruntat cu o situație operativă explozivă (comunele Pechea și Slobozia Conachi) nu a întocmit nicio analiză operativă și nu a propus nicio măsură de remediere pentru aceste situații. Mai mult, conducerea Poliției Municipiului Galați a solicitat conducerii IPJ Galați de două ori instituirea de zone speciale de siguranță publică pe cele două comune nominalizate, fapt ce a impus folosirea de forțe suplimentare de la celelalte subunități de poliție arondate, creând un dezechilibru în activitatea proprie a acestora.

Din declarația martorilor Ciurea Ștefan Tiberiu și Mihail Cristian audiați în cauză (f..42-45 vol. II) a rezultat că, în anul 2016, datorită creșterii numărului de infracțiuni față de perioadele anterioare, s-a instituit de către IPJ Galați o zonă specială de siguranță publică pe raza comunelor arondate, confirmându-se astfel cele reținute în Procesul-verbal din data de 14.02.2017 și în Raportul nr. 1110106/14.02.2017.

Reclamantul a susținut că au fost dispuse măsuri în limita posibilităților având în vedere numărul redus de personal față de numărul cetățenilor din comunele arondate dar nu a făcut dovada că a întocmit analize operative și că a propus măsuri de remediere în  conformitate cu cerințele prevăzute la Cap. D din Fișa postului nr. 358171/16.07.2015, astfel încât criticile acestuia cu privire la punctajul obținut la acest indicator nu pot fi primite.

De altfel, în Raportul nr. 10043/16.02.2018 întocmit de Comisarul șef de poliție Rotaru Marius (f. 108-111) s-a reținut că reclamantul nu a propus niciun program managerial de creștere a eficienței serviciului polițienesc în zona arondată sau soluții de remediere a neajunsurilor constatate, toate măsurile adoptate fiind instituite de șefii ierarhici în vederea ținerii sub control a situației operative.

Totodată nu poate fi reținută susținerea reclamantului potrivit căreia în ”Evaluarea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală Smârdan în perioada” înregistrată cu nr. 1148145/10.01.2017 (f. 41-51) nu au fost evidențiate deficiențe, având în vedere că evaluarea lucrătorilor de poliție din cadrul secției se face după alți indicatori (aceștia având alte atribuții în fișa postului) decât evaluarea reclamantului.

Pct. 2. Organizarea, coordonarea, îndrumarea activităților care se desfășoară în cadrul formațiunilor din subordine – s-a reținut că reclamantul  a desfășurat în condiții slabe activitățile prevăzute în fișa postului pe această linie, toate activitățile organizate la nivelul secției fiind coordonate, în majoritatea cazului, doar de către cei doi ofițeri din cadrul secției, nu de puține ori aceștia plângându-se de slaba implicare a șefului subunității în activitățile specifice.

Acest fapt este confirmat și prin declarația martorilor audiați în cauză. Martorul Ciurea Ștefan Tiberiu (f. 42-43), care a arătat că la nivelul Secției 2 Poliție Rurală Smârdan cel care întocmea analizele operative și care coordona în fapt activitatea secției de poliție era polițistul Mihail Cristian, reclamantul neavând inițiative în organizarea activității polițienești la nivelul unității pe care o conducea, toate activitățile fiind discutate în prealabil cu domnul Mihail Cristian.

Martorul Mihail Cristian a declarat (f. 44-45) că activitatea la nivelul secției de poliție era coordonată mai mult de cei doi ofițeri de poliție decât de către reclamant, acesta implicându-se doar cu prezența și cu adusul la cunoștință a ordinelor primite de la superiori, fără a trasa direcții pentru rezolvarea acestora. A mai arătat că analizele operative de la nivelul secției de poliție erau întocmite de el și semnate de reclamant, fără ca acesta din urmă să vină cu propuneri.

De altfel, în formularul ”Ghid pentru desfășurarea interviului de evaluare a activității profesionale în anul 2016” (f. 23), la pct. 3 reclamantul a menționat cu un factor negativ care a influențat performanța profesională a fost experiența scăzută în activitate.

Față de cele menționate, nu poate fi reținută susținerea reclamantului potrivit căreia în ”Evaluarea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală Smârdan în perioada” înregistrată cu nr. 1148145/10.01.2017 (f. 41-51) nu au fost evidențiate deficiențe.

Pct. 3. Organizarea activităților specifice prin documente de planificare și analizarea stadiului calității și eficienței acestuia -  s-a reținut că, nu de puține ori, lucrătorul a demonstrat slabe calități pe această linie, identificându-se în acest sens situația creată la nivelul celor două comune arondate secției pentru care s-a instituit zona specială unde, la finalul perioadei în care s-a acționat, rezultatele nu au fost cele urmărite, situația operativă înregistrând un trend ascendent. Acest lucru s-a datorat și modului total defectuos de implicare și planificare a efectivelor din subordine de către șeful de secție.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că, deși creșterea numărului de infracțiuni este fluctuantă, ele neavând legătură cu persoana care coordonează secția de poliție, reclamantul nu a avut nicio inițiativă de organizare a activității la nivelul unității pe care o conducea, astfel încât nu pot fi reținute criticile reclamatului cu privire la calificativul acordat la acest indicator.

Pct. 5. Transmiterea și executarea dispozițiilor date de șeful Poliției Municipiului Galați și adjunctul acestuia – s-a reținut că nu întotdeauna reclamantul a înțeles și executat dispozițiile primite, între el și conducerea Poliției Municipiului Galați neexistând o comunicare reală și sinceră.

Instanța reține că, deși din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că atitudinea reclamantului față de superiori nu era una potrivnică, fiind una de subordonare și că toate ordinele primite de la superiori erau transmise subordonaților, chiar dacă nu întotdeauna reclamantul se implica în soluționarea dispozițiilor primite de la superiori, în Raportul nr. 10043/16.02.2018 întocmit de Comisarul șef de poliție Rotaru Marius (f. 111) s-a reținut că, ”prin rapoartele din data de 01.12.2015 și 16.03.2016 întocmite de comanda Poliției Municipiului s-a solicitat declanșarea cercetării prealabile față de comisarul șef de poliție Loleș Cristian pentru că a manifestat neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șeful ierarhic”.

Instanța apreciază nerelevante declarațiile martorilor cu privire la atitudinea reclamantului față de superiori având în vedere că martorii nu au participat la toate discuțiile și întâlnirile dintre reclamant cu superiorii, astfel încât nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat la acest indicator.

Pct. 6. Rezolvarea operativă a cererilor, sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor –

s-a avut în vedere nu doar soluționarea petițiilor, ci mai ales nesoluționarea numeroaselor dosare penale vechi aflate în lucru la nivelul secției.

Din ”Evaluarea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală Smârdan în perioada” înregistrată cu nr. 1148145/10.01.2017 (f. 41-51) a rezultat că, în perioada 01.01.2016 – 31.12.2016, la nivelul secției au fost soluționate numai 53 dosare cu o vechime mai mare de 1 an, rămânând nesoluționate 11 cauze penale cu o vechime mai mare de 1 an și 34 lucrări penale cu o vechime mai mare de 1 an.

Având în vedere că martorii audiați în cauză nu au putut preciza dacă, în perioada în care reclamantul a fost șef de secție, s-a înregistrat la nivelul secției un număr mai mare de cauze nerezolvate  mai vechi de 1 an față de anii precedenți, instanța nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat la acest indicator.

Pct. 7. Inițierea, organizarea și coordonarea de acțiuni polițienești de amploare de prevenire și combatere a faptelor antisociale – s-a reținut că nu se cunoaște vreo inițiativă a șefului de secție cu privire la organizarea vreunei acțiuni polițienești de amploare, toate acțiunile organizate la nivelul subunității pe care a condus-o fiind dispuse de conducerea Poliției Municipiului Galați.

Așa cum s-a arătat, martorii audiați în cauză au declarat că reclamantul nu a avut nicio inițiativă de organizare a activității la nivelul unității pe care o conducea, astfel încât nu pot fi reținute susținerile acestuia potrivit cărora, în evaluarea lucrătorilor de poliție cu nr. 1148145/10.01.2017 au fost menționate rezultate pozitive.

Pct. 8 Coordonarea activităților de culegere de informații și de implementare în aplicația I-POL-RI și analizarea din punct de vedere a valorii operative – s-a reținut că, deși lucrătorii secției s-au confruntat cu un număr foarte mare de infracțiuni, informațiile acestora sunt insuficiente și cu o valoare operativă scăzută.

Având în vedere faptul că ofițerii de poliție ai secției au fost evaluați cu calificativul ”FB” la acest indicator, fapt necontestat de către pârât și având în vedere că, în susținerea calificativului acordat reclamantului s-a reținut că informațiile lucrătorilor secției sunt insuficiente și cu o valoare operativă scăzută, instanța reține fondate susținerile reclamantului potrivit cărora calificativul acordat nu corespunde realității.

Cap. C. Capacități profesionale

b). Aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie

Pct. 4. Rezistență la stres – s-a reținut că, de fiecare dată când intra în conflict cu conducerea Poliției Municipiului Galați datorită opiniilor diferite, nu iniția un dialog constructiv, singura lui motivare fiind aceea că nu are lucrători suficienți în subordine, motiv pentru care nu poate obține rezultate optime în munca de poliție.

Având în vedere că reclamantul nu a produs dovezi prin care să combată cele reținute de evaluator la acest indicativ și nici din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt, instanța nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat.

Pct. 7. Spirit de colaborare – s-a reținut că nu a existat așa numita disponibilitate de colaborare ”bună” cu foștii subordonați și că nu s-a constatat niciodată o viziune comună între șeful secției și subordonați cu privire la rezolvarea problemelor de serviciu.

Față de faptul că martorii audiați în cauză au arătat că reclamantul nu își punea în practică capacitățile manageriale și nu știa să se impună în fața subordonaților, atitudinea reclamantului față de subordonați a fost una prietenoasă, atmosfera în secția de poliție fiind una colegială și nu de subordonare, nu pot fi reținute criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat la acest indicator.

Pct. 8,9,10 și 11. Flexibilitate în gândire” ”inițiativă în muncă”, ”asumarea responsabilităților” și ”loialitate/angajament față de instituție”- s-a reținut că, nu de puține ori, reclamantul a ales să intre în conflict cu șefii ierarhici în loc să discute și să găsească cele mai bune soluții la problemele de serviciu cu care s-a confruntat. S-a apreciat că, deși lucrătorul are în spate mulți ani în sistem, acesta nu s-a acomodat cu cerințele și așteptările conducerii Poliției Municipiului Galați de la un șef de subunitate.

Având în vedere motivarea pârâtului la calificativele acordate la acești indicatori și față de cele menționate la indicatorii analizați mai sus (în special la indicatorul ”transmiterea și executarea dispozițiilor date de șeful Poliției Municipiului Galați și de adjunctul acestuia”), instanța nu poate reține susținerile reclamantului cu privire la calificativul acordat la acești indicatori.

c). Aptitudini organizatorice/Capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor

Pct. 15 Organizarea și planificarea activităților – s-a reținut că, nu de puține ori, lucrătorul a demonstrat slabe calități pe această linie, identificându-se în acest sens situația creată la nivelul celor două comune arondate secției pentru care s-a instituit zona specială unde, la finalul perioadei în care s-a acționat, rezultatele nu au fost cele urmărite, situația operativă înregistrând un trend ascendent. Acest lucru s-a datorat și modului total defectuos de implicare și planificare a efectivelor din subordine de către șeful de secție.

Având în vedere cele reținute la analizarea calificativului acordat la indicatorul ”organizarea activităților specifice prin documente de planificare și analizarea stadiului calității și eficienței acestuia”, instanța nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat.

Pct. 16. Oportunitatea și operativitatea deciziei -  s-a reținut că rezultatele obținute ca urmare a deficiențelor de management au fost inferioare celor înregistrate în perioada de referință a anului 2015, percepția lucrătorului cu privire la activitatea desfășurată la conducerea secției fiind total eronată.

 Având în vedere analiza făcută la indicatorii anteriori și faptul că, așa cum s-a arătat, atribuțiile reclamantului sunt diferite de cele ale subordonaților, instanța nu poate reține susținerile acestuia privind calificativul mai bun acordat subordonaților.

Pct. 17 și 18 Exercitarea controlului și exercitarea autorității – s-a reținut că există convingerea că lucrătorul a avut norocul să aibă în subordine polițiști cu reale veleități polițienești care au ajutat la obținerea rezultatelor înregistrate, calitatea polițiștilor din subordine  nedatorându-se reclamantului.

Având în vedere cele reținute la analizarea indicatorilor ”organizarea, coordonarea, îndrumarea activităților care se desfășoară în cadrul formațiunilor din subordine” și ”spirit de colaborare”, instanța nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativele acordate la acești indicatori.

Pct. 19. Realizarea unui climat optim de muncă – s-a reținut că lucrătorul a desfășurat în condiții slabe activitățile prevăzute în fișa postului pe această linie, toate activitățile invocate ca fiind desfășurate la nivelul secției fiind coordonate, în majoritatea cazurilor, doar de către cei doi ofițeri din subordine, nu de puține ori atât ofițerii cât și lucrătorii secției plângându-se de slaba implicare a șefului subunității în activitățile specifice.

Față de cele reținute la analizarea calificativului obținut la indicatorul ”Inițierea, organizarea și coordonarea de acțiuni polițienești de amploare de prevenire și combatere a faptelor antisociale, instanța nu poate reține criticile reclamantului cu privire la calificativul acordat la acest indicator.

Pct. 20 și 21 Motivarea subordonaților și capacitatea de relaționare – s-a reținut că reclamantul nu a reușit să își atragă de partea lui, din punct de vedere profesional, lucrătorii din subordine și nu a reușit să le câștige încrederea și respectul pe care trebuie să le aibă un șef de subunitate.

Față de faptul că martorii audiați în cauză au arătat că reclamantul nu își punea în practică capacitățile manageriale și nu știa să se impună în fața subordonaților nu pot fi reținute criticile reclamantului cu privire la calificativele acordate la acești indicatori.

Împotriva susmenţionatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticând-o, în esenţă, sub următoarele aspecte:

Hotărârea nu este temeinică, judecătorul fondului neţinând cont de valoarea probatorie favorabilă din probele administrate. Astfel,

a)unul dintre motivele pentru care i-a fost acordat prin fişa de evaluare un calificativ inferior valorii muncii sale a fost reprezentat de o pretinsă „creştere a situaţiei infracţionale din operativ”. Deşi martorii audiaţi au declarat că situaţia infracţională nu a crescut pe timpul supus evaluării  profesionale, judecătorul fondului nu a ţinut cont de acest aspect.

Chiar şi numai pentru acest fapt fişa de evaluare trebuia anulată în tot iar intimata obligată să procedeze la reevaluarea sa, pornind de la obiectivitatea realităii factuale. Anulând punctajul greşit acordat la acest indicator, automat trebuia acordat un calificativ superior celui de „satisfăcător”.

b) pe domeniile comunicare, operativitatea decizională, aspectele organizatorice şi motivarea în muncă a subordonaţilor, atât intimatul cât şi judecătorul fondului au ignorat probele din dosar, fapt care a dus la minimalizarea importanţei  muncii depuse de dânsul.

2. criteriile incluse în fişa de evaluare au fost lipsite de previzibilitate, acestea nefiindu-i aduse la cunoştinţă la începutul perioadei de evaluare, ci selectate într-un mod speculativ la momentul efectuării evaluării, deci la finalul perioadei.

În dovedirea motivelor de recurs, recurentul-reclamant a solicitat proba cu înscrisuri, fără a depune, însă, la dosar vreun înscris şi proba cu martori, sens în care a solicitat audierea a doi martori, respectiv a numiţilor Pruteanu Dan, ofiţer de poliţie în cadrul secţiei 6 Rurale Tecuci şi Fusaru Nicu, şef de post la Poliţia Rediu, pentru a dovedi următoarele aspecte: „foarte buna comunicare, spiritul de cooperare, coordonarea şi planificarea activităţilor profesionale, precum şi excelenta motivare pe care o transmitea subordonaţilor”.

Pentru motivele expuse succint mai sus, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sens în care a reiterat în esenţă apărările  formulate la judecata în fond.

Recursul de faţă este nefondat.

Analizând hotărârea criticată în raport de criticile/apărările părţilor, de înscrisurile existente la dosar şi de declaraţiile martorilor audiaţi de prima instanţă, dar şi de dispoziţiile legale incidente în speţă, Curtea o apreciază legală.

Situaţia de fapt a fost corect reţinută în baza probatoriului adminsitart în cauză, recurentul nedovedind în recurs că cele reţinute de prima instanţă nu corespund realităţii.

Hotărârea primei instanţe corespunde exigenţelor de motivare prevăzute de dispoziţiile procedurale în cauză, fiind analizate toate criticile reclamantului referitoare la punctajul acordat pentru fiecare criteriu, inclusiv pe domeniile „comunicare, operativitatea decizională, aspectele organizatorice şi motivarea în muncă a subordonaţilor”..

Depoziţiile celor doi martori propuşi din oficiu de către instanţă au  fost coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, neconfirmându-se alegaţiile recurentului referitoare la valoarea probantă deplină a declaraţiilor martorilor în privinţa situaţiei nivelului infracţional din operativ. De reţinut în acest context că, la judecata în fond, reclamantul nu a înţeles să solicite proba testimonială, atare probă fiind solicitată abia în recurs când proba cu martori nu este admisibilă.

Situaţia de fapt reţinută în cauză a fost corect încadrată în drept, prima isntanţă făcând o aplicare judicioasă a dispoziţiilor din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne.

Critica reclamantului vizând criteriile de evaluare și indicatorii de performanță, reiterată în recurs, a fost corect soluţionată de către judecătorul fondului.

În condiţiile în care,  potrivit art. 26 indice 3 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 360/2002, criteriile în baza cărora se realizează evaluarea sunt :  a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităților înscrise în fișa postului; b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție; c) nivelul cunoștințelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului; d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile polițistului; e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor, iar evaluarea reclamantului s-a făcut în baza acestor criterii, este nefondată critica acestuia în sensul că ar fi lipsite de previzibilitate criteriile incluse în fişa de evaluare şi că acestea nu i-au fost aduse la cunoştinţă la începutul perioadei de evaluare.

Concluzionând în sensul neconfirmării motivelor de recurs invocate de reclamant, Curtea urmează a face aplicarea în cauză a disp.art. 496 C.pr. civ. referitoare la respingerea recursului, cu consecinţa imediată a menţinerii hotărârii instanţei de fond.

Domenii speta

Spete similare